Home Evenimente 3,5%

Editura Agaton eBiblioteca Librărie Forum

Autori

Arhiva

2026 2025 2024 2023 2022 2021 2020 2019

2018 2017 2016 2015 2014 2013 2012 2011

2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

2002 2001 2000 1999 1998

Formular de comandă CARTI

Ed.Agaton (-0%) XLS | PDF

Oferta completă (-0%) PDF

Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU

Cercetător științific

la Institutul de Cercetări Juridice ’’Academician Andrei Rădulescu’’ al Academiei Române

Asociația Română de Filosofie a Dreptului și Filosofie Socială

Pentru a citi biografia autorului şi a vedea/comanda cărţile, click aici.

Articole:

Marturii ale stiintei despre adevarurile de credinta ale crestinismului (219) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 09-01-2026
I. Introducere Din perspectiva Tradiției Bisericii, raționalitatea profundă a lumii întemeiată prin Logosul dumnezeiesc exprimă faptul că fundamentele realității universului sunt date, nu construite sau inventate de om. Cercetările fundamentale din matematică, din fizica teoretică, precum și din alte arii ale cercetării evidențiază fundamentele realității, observându-se simetrii ale unei ordini profunde a lumii, manifestate printr-o ierarhie a creației și a existenței, imposibil de cuprins şi de exprimat printr-o logică autonomă, imanentă, de tip analist. „A mărturisi Adevărul Evangheliei despre Univers şi despre vocaţia omului în societate...citeste mai mult

Intru dreapta credinta, pentru libertate, popor si tara. Insemnarile unui veteran de razboi, Nicolae Andreescu (159) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 11-12-2025
Virtuțile creștine sunt existențiale și prin aceasta obiective, create de Dumnezeu și pe care Acesta le dăruiește omului. Omul este liber să și le însușească sau nu. Omul a fost creat de Dumnezeu cu puterea de a discerne dintre bine și rău. Dar prin virtuți, valori transcendentale fiecare om își depășește fenomenalitatea existențială a păcatului, egoismului, înstrăinării, dorința de a avea și nu de a fi, devine conștient de sinele său mai adânc în care se întâlnește cu Dumnezeu și, prin Dumnezeu, în comuniune de iubire cu toți oamenii și universul întreg, se realizează că om adevărat, creat de Dumnezeu după chipul Său și cu vocația u...citeste mai mult

De la omul creat de Dumnezeu la caderea omului contemporan. Restaurarea omului in si prin Hristos (148) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 19-11-2025
Introducerea la carte doamnei Ibolyka Ilonka Fediuc, ’’Dumnezeu a creat OM - bărbat și femeie.’’ aflată în curs de apariție la Editura Andreiana Cartea doamnei Ibolyka Ilonka Fediuc este o profundă și bine documentată antropologie creștină, analizând diferite momente ale istoriei mântuirii, de la crearea omului după chipul și asemănarea Sa, la căderea acestuia în epoca actuală, a postmodernismului, transumanismului, inteligenței artificiale, surprinzând drama omului, a familiei dar și a societății contemporane care îl refuză pe Dumnezeu. Restaurarea măreției...citeste mai mult

Libertatea constiintei – conditie a fericirii. Libertatea fiilor lui Dumnezeu (314) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 23-10-2025
Conștiința și libertatea, daruri de neprețuit ale lui Dumnezeu pentru om Conștiința este esența și particularitatea omului prin care acesta se raportează la natură, societate, dar și la propria sa ființă și, în mod deosebit, la Ființa Supremă. Părintele Arsenie Boca vorbea despre conștiință ca fiind „un grai tăcut și o chemare lină” prin care omul poate să se reconstruiască ca ființă spirituală, să își regăsească structura sa autentică, dincolo de precaritățile și patimile existențiale, într-un cuvânt să redobândească libertatea autentică, spirituală pentru iubirea infinită și indefinită de Dumnezeu și de oameni. Fericitul Augustin spunea și el...citeste mai mult

Credinta si drept in opera sfantului Voievod Neagoe Basarab si Matei Basarab (359) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 12-10-2025
Scurtă pledoarie pentru actualitatea și importanța istoriei dreptului românesc În evoluția contemporană a științelor se constată și o tendință spre istorism și istoricitate. Mai toate științele într-o formă sau alta și-au conceput propria lor istorie. Există o istorie a filosofiei, a logicii, a artelor, a fizicii ș.a.m.d. Această realitate științifică denotă faptul că istoria nu poate fi redusă numai la desfășurarea evenimentelor cu caracter social și politic în funcție de criteriul temporar. Istoria ca știință are evident o dimensiune complexă reliefată și prin diferitele ramuri ale sale, prin tendința firească a disciplinelor științifice de a-și...citeste mai mult

Scurta istorie a relatiei dintre credinta si stiinta in cultura si civilizatie (622) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 19-08-2025
Introducere Legătura dintre religie și știință a cunoscut de-a lungul timpului perioade diferite. Astăzi, nu mai este o excepție ca un cercetător să fie drept-credincios. Știința și religia urmăresc, în general, cunoașterea omului, a universului folosind metodologii diferite. Știința recunoaște cunoașterea sensibilă, rațională, dovezile, determinismul, demonstrația teoretică, în timp ce religiile recunosc revelația, credința și sacralitatea. Cu toate aceste diferențe, cele mai multe inovații științifice și tehnice, înainte de revoluția științifică, au fost realizate de către societăți organizate pe tradiții religioase. &nb...citeste mai mult

Omul si drepturile sale in contextul inteligentei artificiale. Aspecte teologice si juridice (673) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 17-06-2025
I. Drepturile libertățile constituționale, valori fundamentale pentru om Manifestarea fenomenală a vieții omului este existența sa socială reglementată de norme juridice. De acea societatea organizată statal este în fapt starea juridică a existenței omului. Concepția constituțională și democratică a stării juridice își are originea și fundamentul în teoria clasică și modernă a contractului social dar și în doctrina drepturilor naturale. Ideea fundamentală este acea că omul încredințează prin acest teoretic contract social, fenomenalitatea libertății sale, a drepturilor naturale inere...citeste mai mult

Fiinta si existenta in filosofie si in teologia ortodoxa. Problema ne-fiintei (832) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 17-05-2025
I. Argument Albert Einstein spunea că sunt doua feluri de a-ți trăi viața: „Unul de a crede că nu există miracole. Altul de a crede că totul este miracol”. Sunt modurile prin care omul se raportează la existență printr-o cunoaștere existențială, modurile în care își trăiește viața. Omul care crede că nu există miracole refuză să îl accepte în viața sa pe Dumnezeu, preferând să trăiască cu idolii vremurilor noastre, considerând că aceasta este singura lume posibilă și este determinată spațial și temporal de legile naturale și de evoluție, considerând că poate să explice și înțelege pe deplin existența chiar dacă nu acum, dar în...citeste mai mult

Lungul drum al eului catre sine Partea a VI- a (Existenta si neexistența in lumea imanenta finita) (774) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 28-02-2025
Dialectica existenței și neexistenței În Metafizica, Aristotel consideră că putem defini „existența ca ceva adevărat prin opoziție cu neexistența, considerată ca egală cu falsul.” Principiul fundamental care a dominat gândirea şcolii ioniene a fost acela că: „nimic nu se naște din nimic şi nimic nu se reduce la nimic”. La fel, cele două teze fundamentale ale eleaților afirmau: „Existența există iar neexistență nu există și Totul este unul”. Atunci când discută despre sofişti, Platon spune că aceștia se situează la nivelul neexistenței, idee preluată de Aristotel în Metafizica, unde afirmă că: „Discuţiile sofiştilor se î...citeste mai mult

Lungul drum ale eului catre sine - Partea a V-a (Valoarea, valorile si virtutile ortodoxe) (758) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 27-01-2025
Aceasta este o temă pe care o considerăm esențială pentru a fi dezvoltată în filosofia ortodoxă a existenței și cunoașterii. I. Introducere în concepțiile filosofice și religioase despre cultură și valori Evoluţia şi progresul societăţii sunt strâns legate de geneza şi funcţionalitatea valorilor. Configurarea ideii de valoare s-a făcut treptat odată cu sporirea experienţei practice şi spirituale a omenirii, judecata de valoare reprezentând dintotdeauna o constantă a spiritului uman. Ideea de valoare este implicată în primele cunoştinţe pe care omul le-a căpătat despre mediul înconjurător şi despre sine. Este de subliniat faptul că filosofia, din per...citeste mai mult

Lungul drum al eului catre sine - Partea a IV-a (Viata de dupa viata. Eshatologia) (753) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 26-11-2024
Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice ’’Academician Andrei Rădulescu’’ al Academiei Române Concepția revelată a dreptei credințe, privind existența transcendentă veșnică, creată de Dumnezeu este esențială pentru o posibilă filosofie ortodoxă. Credința și concepțiile privind viața de după moarte, transfigurarea timpului și a existenței finite în existența eternă sunt prezente în mai toate religiile lumii în diferite forme. Dincolo de diversitatea acestor credințe și concepții este faptul conștiinței omului că viața nu se termină în această lume odată cu moartea. ci continuă în existența transcendent...citeste mai mult

Lungul drum al eului către sine - Partea a III-a (864) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 03-10-2024
Schiță pentru o filosofie ortodoxă a existenței și a cunoașterii Partea a treia Ființa și existența Constante existențiale și concepte deschise Constantele existențiale fundamentale exprimă pentru existența creată, Adevărul ființial al Preasfintei Treimi unde nu este schimbare sau umbră de mutare: "Nu vă înşelaţi, fraţii mei prea iubiţi: Toată darea cea bună şi tot darul desăvârşit de sus este, pogorându-se de la Părintele luminilor, la Care nu este schimbare sau umbră de mutare. După voia Sa ne-a născut prin cuvântul adevărului, ca să fim începătură făpturilor Lui". ( Iacov,I, 16-18) Filosofii din antichitate și până...citeste mai mult

Vechiul drept romanesc in opera Sfantului voievod Neagoe Basarab si a lui Matei Basarab (639) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 30-09-2024
Credință și cultură. Vechiul drept românesc în opera Sfântului voievod Neagoe Basarab și Matei Basarab I. Scurtă pledoarie pentru actualitatea şi importanţa istoriei dreptului românesc În evoluţia contemporană a ştiinţelor se constată şi o tendinţă spre istorism și istoricitate. Mai toate ştiinţele într-o formă sau alta şi-au conceput propria lor istorie. Există o istorie a filosofiei, a logicii, a artelor, a fizicii ş.a.m.d. Această realitate ştiinţifică d...citeste mai mult

Lungul drum al eului către sine - Partea a II-a (690) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 22-08-2024
Schiță pentru o filosofie ortodoxă a existenței și cunoașterii Motto: Trebuie să fii infidel eului în drumul către sine Constantin Noica Cugetările, reflecțiile și notele care urmează sunt o premisă pentru un model filosofic antropologic și axiologic al existenței. Sunt meditații filosofice ...citeste mai mult

Lungul drum al eului catre sine - Partea I (1309) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 29-07-2024
Schiță pentru o filosofie ortodoxă a existenței Motto Trebuie să fii infidel eului în drumul către sine Constantin Noica Cugetările, reflecțiile și notele care urmează sunt o premisă pentru un model filosofic antropologic și axiologic al existenței. Sunt meditații filosofice gândite prin adevărul dreptei credințe ortodoxe, asupra fiin...citeste mai mult

Cunoasterea intuitiva in filosofie si in teologia ortodoxa (1157) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 30-06-2024
I. Intuiția, ca proprietate a gândirii și modalitate de cunoaștere Capacitatea cognitivă a omului cuprinde și o altă funcție, diferită de cunoașterea sensibilă, experimentală și cunoașterea rațională, demonstrativă. Este capacitatea de a intui, sau mai simplu intuiția. Definițiaa din dicționar a intuiției este următoarea: „capacitatea de a înțelege ceva imediat, fără a fi nevoie de raționament conștient. ”[1]Într-o definiție mai complexă intuiția este caracterizată ca fiind: ’’Capacitatea conștiinței de a descoperi, pe cale rațională (în mod spontan), esența, sensul unei probleme, al unui obiect. Diferențiere: Capacit...citeste mai mult

Fericirea, dar de la Dumnezeu si drept al omului (1) (1044) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 26-05-2024
I Sensuri și semnificații filosofice ale fericirii Una dintre cele mai dezbătute probleme în cultura lumii este înțelegerea raportului dintre suferință și fericire, cei doi termeni fiind în principiu diametral opuși. Altfel spus cum poate fi înlăturată suferința și implicit care sunt condițiile pentru ca omul să fie fericit. Mai mult, starea de fericire poate caracteriza nu numai omul ca persoană, dar în același timp, poate fi și o caracteristică a unei comunități, chiar și a unui popor. Aspirația omului spre fericire se confundă cu existența și firea sa. Fericirea, ca stare sufletească și existențială este opusă suferinței, morții și servituților de tot f...citeste mai mult

Pledoarie pentru fiinta umana si ipostasurile feminine ale acesteia (752) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 11-05-2024
Cuvânt înainte la cartea în curs de apariție la Editura Andreiana „Chipul femeii creștine în societatea contemporană” de Ibolyka Ilonka Fediuc Motto "Femeile sunt ca florile: toate sunt frumoase, dar fiecare în felul ei. Bărbatul trebuie să se plece să o ia - adică să-i arate eleganţă, preţuire. Atunci floarea îşi arată şi mirosul, şi calităţile ascunse, pentru că tu ai ştiut să răscoleşti adâ...citeste mai mult

Pledoarie pentru fiina umană si ipostasurile feminine ale acesteia (884) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 31-03-2024
Cuvânt înainte la cartea „"Chipul femeii creștine în societatea contemporană"” - în curs de apariție Autoare, Ibolyka Ilonka Fediuc Motto "Femeile sunt ca florile: toate sunt frumoase, dar fiecare în felul ei. Bărbatul trebuie să se plece să o ia - adică să-i arate eleganţă, preţuire. Atunci floarea îşi arată şi mirosul, şi calităţile ascunse, pentru că tu ai ştiut să răscoleşti adâncurile şi ai făcut din ea ceea ce nu ştia ea că este." - Părintele Arsenie Papacioc Întreaga monografie a di...citeste mai mult

Cunoasterea raţională si cunoasterea prin credintă (3) - Cunoasterea prin credintă (891) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 31-03-2024
I. Știința și dreapta credință In studiile precedente am prezentat concepțiile filosofice și teologice despre cunoaștere și am analizat limitele cunoașterii sensibile și raționale. Posibilitatea cunoașterii este evidentă. Funcția și capacitatea cognitivă ale omului sunt însușiri ale sufletului nemuritor uman creat de Dumnezeu. În acest context este important a încerca un răspuns la întrebarea existențială, ce este cunoașterea în general și care sunt mijloacele de realizare a cunoașterii. Nu există o definiție unanim acceptată a cunoașterii. Totuși pot fi identificate elemente definitorii. &nb...citeste mai mult

Cunoasterea rationala si cunoasterea prin credinta (2) - Limitele cunoasterii rationale (1658) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 12-01-2024
I Argument Întrebările fundamentale la care omul caută permanent să afle răspunsuri care să însemne și certitudini, prin formele cunoașterii sensibile și raționale sunt două: de ce există lumea creată sensibilă și inteligibilă mai degrabă decât nimic? și a doua întrebare, care mai degrabă este o constatare: În raport cu Universul sunt nimic și totuși sunt? Nu vom înceta, atâta timp cât vom exista a căuta răspunsuri la aceste întrebări, dar prin cunoașterea rațională niciodată nu vom avea răspunsuri, în știință sau filosofie care să fie certe, demonstrabile și prin urmare deplin adevărate. Taina nu poate fi ispitită prin cunoaștere...citeste mai mult

Criza dreptului si a justitiei in epoca postmodernismului. Contradictii maladive ale justitiei (782) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 30-10-2023
Scurte considerații despre epoca postmodernismului. Justiția în postmodernism Postmodernismul contemporan este o epocă de mari contradicții existențiale în istoria mântuirii omului și a lumii: credința coexistă cu necredința, valoarea cu non valoarea, progresul cu regresul. Tendința dominantă este recesivă, de abandonare a raportării omului la Dumnezeu, de disoluție a valorilor perene ale dreptei credințe și culturii, de transformarea omului în individ dominat de raționalismul tehnologic și de schimbarea statutului său existențial din scop al creației într-un simplu mijloc, de pervertirea libertății cu iluziile acumulării și consumismului. Postmodernismu...citeste mai mult

Cunoasterea rationala si cunoasterea prin credinta (1) (1423) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 11-10-2023
I. Cunoașterea rațională Rațiunea, este indisolubil legată de conștiință, conștiința de sine și conștiința dependenței de Dumnezeu și a credinței, conștiința existenței lumii create dar și de gândire și de cuvânt, de înțelepciune și înțelegere. Teologia, dar și filosofii raționaliști susțin că, rațiunea este una dintre formele conștiinței, mintea conștientă de sine, îndreptată asupra ei înșiși și conținutul conceptual al cunoașterii sale (Kant, Hegel). Rațiunea se exprimă în principii, idei și idealuri și este o însușire sau un atribut al sufletului omenesc. Conștiința cup...citeste mai mult

De la ratiune la inteligenta artificiala (1060) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 11-07-2023
Argument Conceptul de „animal rațional” este des folosit în filozofia scolastică, dar în epocile care au urmat Enciclopedia catolică a caracterizat omul sub influența lui Porfir ca substanță, sensibilitate, corporalitate și rațiune, în timp ce persoana era definită ca substanță de natură rațională. În concepția filosofică de atunci, dar și în gândirea filosofică modernă, în mod deosebit în cultura iluministă, rațiunea este trăsătura definitorie a persoanei umane. Exacerbarea capacității raționale a omului, în special sub forma cunoașterii și a creației a dus la raționalism și ateism, omul devenind propriul său ido...citeste mai mult

Vetre de credinta si istorie. Manastirea Robaia. Sfantul Pafnutie (1053) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 02-07-2023
Conform documentelor care s-au păstrat începuturile vieții călugărești din ținutul Robaia se situează pe la mijlocul secolului XIV, în timpul înființării Mitropoliei Țarii Românești (1359). Valea Robaia, care oferea adăpost românilor din acele locuri în vremuri de primejdie și bejenie, a adăpostit de multe ori de-a lungul zbuciumatei noastre istorii sate întregi care se retrăgeau din calea năvălitorilor așteptând cu răbdare trecerea lor. Legenda spune că în urmă cu 8-9 secole, în noaptea Învierii au năvălit barbarii, au ucis bărbații, au incendiat biserica în care au ars de vii femei și copii și au luat robi. Martiriul ace...citeste mai mult

Omul, societatea si crestinismul in epoca postmodernismului (1738) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 31-05-2023
I. Argument Evoluția umanității de la începuturi și până în prezent, istoria culturii și a civilizației au fost împărțite în epoci după mai multe criterii printre care amintim: raporturile dintre om, societate și univers, relația dintre rațiune și sensibilitate, specificul cunoașterii, sfera valorilor, caracteristicile creației umane, dar și modul în care omul a înțeles relația sa cu Dumnezeu. Nu există opinii unanime în această periodizare a istoriei culturii și civilizației, însă majoritatea autorilor identifică: cultura și civilizația antică, epoca medievală, goticul, renașterea, clasicismul, iluminismul, modernismul și epoca &i...citeste mai mult

O intalnire pe drumul vietii cu Iisus Hristos, Mantuitorul nostru (730) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 21-05-2023
Despre cartea „Memoriile unei convertite la ortodoxism” - în curs de apariție Autoare, Ibolyka Ilonka Fediuc Aceasta vă poruncesc să vă iubiți unul pe altul. Dacă vă urăște pe voi lumea, să știți că pe Mine mai &nb...citeste mai mult

Categorii ale gandirii si constante existentiale (1166) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 10-05-2023
I. Categorii ale gândirii Filosofii din antichitate și până în epoca modernă au încercat să cuprindă discursul rațional, dar și cunoaștere în categorii raționale, considerate a fi principii de bază ale gândirii și ale cunoașterii, înțelegerii și explicării universului. O întrebare importantă se referă în ce măsură aceste categorii ale rațiunii reflectau existența, corespundeau realității. De multe ori știința a confirmat o astfel de corespondență, pentru că lumea creată are sensuri raționale, reprezintă și poarte în sine rațiunile plasticizate ale lui Dumnezeu, așa cum afirmă părintele profesor dr. academician Dumitru Stăn...citeste mai mult

Relatia statului cu societatea si cu Biserica. Nevoia unui stat mai puțin prezent în societate si Biserica (973) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 31-03-2023
Relațiile dintre om-societate și stat În acest studiu continuăm reflecțiile noastre în încercarea de a răspunde la întrebarea din titlu: este posibilă viața fără stat?[1] Pentru existența oricărei societăți contemporane organizarea statală a acesteia este o necesitate, fără de care existența socială a omului nu ar putea să existe. Relațiile dintre popor și stat, respectiv, stat, putere de stat și puteri politice sunt deosebit de complexe. Totodată modelele de organizare statală ale societății contemporane sunt diferite, dar așa cum o să arătăm pot fi clasificate doctrinar în mai multe categorii. Această diversitate a formelor de organizare statală și j...citeste mai mult

TIMPUL (2) (866) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 28-02-2023
Omul și timpul Dimensiunile obiectivă și subiectivă ale timpului Există două mari orientări în filosofie și știința privind explicațiile date timpului. Una dintre aceste concepții consideră timpul ca fiind independent de om, o trăsătură a naturii, dependent de materie, în care și omul în existența sa individuală sau socială este integrat. Timpul obiectiv este exprimat prin caracterul său uni-direcțional, aceea săgeată a timpului orientată de la trecut, prin prezent, spre viitor. De aceea ireversibilitatea este o caracteristică a timpului obiectiv cu toate că teoria relativității admite cel puțin teoretic și reversibilitatea timpului. O astfel de concepție este susținută de ilușt...citeste mai mult

TIMPUL (1) (2248) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 29-01-2023
Ce este timpul și ce putem ști despre timp? Argument Relația omului cu timpul reprezintă o contradicție existențială, generatoare fie de angoase și temeri, mai ales atunci când gândul la finitudinea acestei vieți devine dominant, sau poate fi „clipa cea repede”, cum spune Eminescu, aducătoare de bucurii ale acestei vieți, dar care inevitabil trece. Îmi amintesc de mărturisirea Sfântului Augustin (din Confesiuni): “Ce este timpul? Dacă nu sunt întrebat, știu. Dacă sunt întrebat, nu știu.” Timpul și eternitatea sunt în esența lor taine existențiale, dar asupra lor, omul, prin rațiune și credință, poate să reflecteze. Paradoxal, timpu...citeste mai mult

Cugetari, reflectii, note de lectura (1007) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 26-12-2022
Simplitatea și frumusețea gândului constă în complexitatea ideii exprimată în concentrația cuvântului. Propunem cititorului câteva valoroase și profunde cugetări sau maxime filosofice și teologice ale unor sfinți părinți, teologi, filosofi, savanți însoțite uneori de modestele noastre reflecții (în margine), cu scopul de a ne încredința că putem și noi realiza în viața de zi cu zi cele trei reguli ale fericirii de care amintea Immanuel Kant: „Ceva de făcut; Cineva de iubit; Ceva în care să speri„. Cugetările pr...citeste mai mult

Cum pot oamenii sa-si organizeze viata pentru a depinde cat mai putin de stat? (1557) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 29-11-2022
Argument Încep acest studiu invocând cuvintele poetului național Mihai Eminescu: „Toate-s vechi și nouă toate” (Glosa). Întrebarea din titlul acestui articol este actuală, iar răspunsul care poate fi dat este necesar, având în vederea decalajul politic, instituțional și existențial dintre guvernanți și guvernați, precum accentuarea dominației autorității statului și a organismelor suprastatale asupra persoanei. Statul și guvernanții niciodată în istorie nu au fost doriți și nici măcar acceptați întotdeauna de marea masă a poporului. Toate revoluțiile începând din antichitate și p&aci...citeste mai mult

Despre suveranitatea naționala si puterea de stat (2). Este necesara o lege a suveranitatii nationale? (1657) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 18-11-2022
Argument Acest studiu este o continuare a articolului „Despre stat, suveranitate și Biserica Ortodoxă (1). Legea suveranității naționale” publicat în revista Porunca Iubirii, Editura Agaton, Făgăraș, la data de 22 octombrie 2021. Pentru a înțelege conceptul de suveranitate în toate formele sale și mai ales caracterul ei național este necesar să menționăm câteva aspecte de natură filosofică, sociologică și juridică despre societate, stat și puteri publice, realități care constituie bazele suveranității și puterii de stat. ...citeste mai mult

De la conflictele politice si juridice intre autoritatile statului la comportamentul constitutional loial (1249) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 30-10-2022
Starea de conflict social, politic și juridic intern În Vechiul Testament, istoria fraților Cain și Abel, primii copii ai lui Adam și Eva, constituie prima ruptură în relațiile interumane. După perioada stabilității paradisiace urmează cea a vieții tulburate de păcat, iar apoi, prima moarte care se înregistrează în univers este rezultatul unui fratricid. Cain, întâiul născut al lui Adam și al Evei, își ucide în chip brutal fratele, pe Abel. Istoria vechi-testamentară a acestui eveniment este scurtă și intensă, asemenea unui episod dramatic intercalat în mijlocul unei stări de confuzie, care continuă până în prezent. Din zorii apariției primelor form...citeste mai mult

Principiul antropic in filosofie, stiinta si teologie (1328) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 30-09-2022
Unele aspecte despre scop și finalitate în natură Bazele acestui principiu o formează teoriile teleologice din filosofie, știință și teologie. Conceptul de teleologie în limba greacă înseamnă scop și învățătură, adică știința scopurilor în existență, a finalității în univers Teleologia este o teorie sau o concepție care are în vedere finalitatea lucrurilor și a ființelor în natură. Termenul „teleologie” a fost folosit pentru prima oară de filosoful german Christian Wolf în lucrarea sa ’’Philosophia rationalis sive logica’’, publicată în 1728. Mai înainte concepția teleologic...citeste mai mult

Iluziile noastre cele de toate zilele (1231) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 17-08-2022
Tatăl nostru Rugăciunea este felul nostru de a intra în legătură cu Dumnezeu, prin care ne arătam credința, nădejdea și dragostea noastră. Rugăciunea este „judecată și judecătorie”, spune Sfântul Ioan Scărarul pentru că ne caracterizează pe noi ca persoane în raporturile noastre cu Dumnezeu, cu lumea creată, cu semenii noștri și cu noi înșine. Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne-a învățat să ne rugăm și ne-a dăruit rugăciunea Tatăl Nostru. Toate rugăciunile inspirate de Duhul Sfânt sunt folositoare, dar aceasta este cea mai puternică pentru că a fost instituită de Mântuitorul nostru, dar și pentru conținutul ei. ...citeste mai mult

Criza sanitara. Dictatura Organizației Mondiale a Sanatatii (1621) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 25-07-2022
Criza sanitară. Aspecte generale Criza sanitară mondială cauzată de ceea ce s-a numit ’’pandemia Covid. 19’’ a determinat și în țara noastră instituirea stării excepționale, respectiv starea de urgență și apoi starea de alertă care au a durat aproximativ doi ani. Situația excepțională instituită pe teritoriul României este fără precedent în timpul care s-a scurs de la adoptarea prezenței Constituții în 1991. În consecință au existat numeroase probleme pentru guvernanți, fără precedent privind gestionarea crizei sanitare în scopul înlăturării pandemiei, asigurarea funcționării economiei, a serviciilor publice vitale, în primul...citeste mai mult

Omul, societatea si statul (II) - Miturile statului si societatii contemporane (1465) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 25-06-2022
Miturile societății contemporane: statul de drept, drepturile omului, supremația legii, constituția. Moartea statului de drept Contractul social și expresia lui - constituția, supremația legii, statul de drept și social, libertatea persoanei și drepturile omului au devenit în prezent mituri, în raportul cu existența omului contemporan, ordinea juridică instituită de guvernanți și realitățile politice, economice și sociale ale lumii în care trăim. Noțiunea însăși de "mit" este asociată, încă din antichitate, aceleia de "minciună", "eroare" sau "iluzie". Prin însăși etimologia termenului (de origine greacă), mitul este lovit de...citeste mai mult

Omul, societatea și statul (I) - Contractul social (2160) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 31-05-2022
Dimensiunea socială a existenței omului Omul este esențialmente o ființă socială, este produs al societății și producător de societate. În cadrul social, omul intră într-o multitudine de relații sociale cu semenii săi. Unele din aceste relații sociale devin raporturi juridice dacă fac obiectul reglementării lor prin norme juridice. Din perspectivă juridică, societatea este un sistem structural, implică o ordine, în raport de care există, se manifestă și evoluează și al cărui conținut poate fi juridic, politic, moral, economic sau de altă natură. Ordinea socială este o realitate ce are coordonate proprii, făcând posibilă diferența dintre societate (ca formă superi...citeste mai mult

Despărțirea de Dumnezeu (1270) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 09-05-2022
Argument Trăim vremuri în care statele, guvernele și chiar oamenii ignoră și se distanțează de sensurile firești ale existenței și încearcă să creeze și să impună o nouă ordine socială, politică și economică, o nouă paradigmă existențială socială și personală, fără Dumnezeu, fără iubire și chiar fără libertate. Porunca iubirii este temeiul existenței pentru că Dumnezeu a creat lumea din iubire. Dimensiunea ortodoxă existențială a iubirii înseamnă apropiere și comuniune între oameni, altruism, generozitate, libertate în comuniune. Aceste valori sunt amenințate de dispariție și sunt înlocuite cu false paradigme existențiale precum: distanțare socia...citeste mai mult

Omul natural şi omul social (2617) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 02-03-2022
Starea naturală şi starea socială a omului Scurte consideraţii istorice şi doctrinare Dihotomia dintre starea naturală şi starea socială a existenţei umane este prezentă, în forme, conţinut şi înţelesuri diferite în mai toată gândirea şi creaţia filozofică, juridică sau de altă natură din antichitate şi până în prezent. Conceptele fundamentale ale filosofiei sociale susţinute de John Locke sunt libertatea şi egalitatea care, în concepţia filosofului, fac parte din natura umană. Relaţiile dintre oameni în starea de natură sunt relaţii de forţă, dar dreptul nu este o expresie a acestor relaţii, ci reprezintă legătura dintre o fiinţă liberă ...citeste mai mult

Diamante în cenușă. Libertatea si dreptatea vs. legea si justitia (1655) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 28-02-2022
Argument În lumea de astăzi diamantele de neprețuit ale darurilor lui Dumnezeu: viața, dreapta credință, pacea, libertatea, dreptatea, virtuțile, se află în cenușa neautenticului existențial creat de noi: moartea, războiul, necredința, lepădarea de Dumnezeu, fariseismul, nedreptatea, trufia , egoismul, îndreptățirea de sine, egoismul, dorința de putere și stăpânire. Dar întunericul nu poate cuprinde lumina și cenușa existenței noastre, nu va putea acoperi nicicând diamantele vieții și ale virtuții, după cuvintele Sfântului Apostol Ioan: Întru El era viață și viața era lumina oamenilor. Și lumina luminează în întuneric și î...citeste mai mult

De la familia ortodoxă românească la parteneriatul civil occidental (1653) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 31-01-2022
Argument Statul Român și societatea civilă din țara noastră sunt confruntate cu o problemă importantă și anume refuzul de a recunoaște căsătoriile dintre homosexuali încheiate în alte țări, refuzul de a considera că aceste cupluri formează o familie în sensul reglementat de legislația română și de a acorda drepturi partenerilor unor asemenea cupluri identice celor recunoscute membrilor familiilor tradiționale. Situația nu este de loc favorabilă pentru statul Român și nici pentru societatea civilă românească pentru care, de mii de ani, de când există poporul român și chiar mai înainte de formarea poporului român, temeiul de exi...citeste mai mult

Aspecte ale problemei constituționale în Romania interbelică (1274) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 23-12-2021
I. Despre constituție și constituționalism la aniversarea Zilei Constituției României În data de 8 decembrie, națiunea română aniversează Ziua Constituției, proclamată astfel prin Legea nr.120/1995, în semn de omagiu adus Constituției aprobate prin Referendumul național de la 8 decembrie 1991. Aceasta a devenit Actul fundamental prin care în România s-au pus bazele statului de drept și ale democrației constituționale. În anul 2003 a fost revizuită, construcția sa fiind consolidată și adaptată la evoluțiile statului de drept, ale societății și la noul context euro-atlantic. Constituția reprezintă actul nostru de identitate națională. Consfințită prin ...citeste mai mult

FRICA si DISCRIMINAREA, metode de guvernare intr-o societate pretins democratica. Abolirea statului de drept (1499) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 24-11-2021
I. Cerințele statului de drept și încălcarea lor de către actualii guvernanți Noi, împreună cu majoritatea statelor lumii ne aflăm într-o profundă criză a democrației, care se manifestă prin desconsiderarea valorilor existențiale ce caracterizează omul și societatea, în mod deosebit viața, demnitatea umană, principiile echității, dreptății, al justiției, obligația guvernanților de a respecta drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Toate aceste fiind consecința unor măsuri restrictive discriminatorii și abuzive ale guvernanților sub pretextul declarat de a combate și a preveni extinderea pandemiei. Pandemia actuală este o realitate dureroasă cu consecințe grave ș...citeste mai mult

Despre stat, suveranitate si Biserica Ortodoxa (1). Legea suveranitatii nationale (2190) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 22-10-2021
Elementele, caracterele, funcțiile și atributele statului Introducere Există raporturi de intercondiționare între societate, stat și drept, în sensul că societatea este mediul în care statul și dreptul se manifestă, conferindu‑i acesteia organizarea și ordinea necesară pentru ca o simplă colectivitate să devină o formă de organizare socială. Prin urmare, societatea și statul apar și evoluează împreună, orice modalitate concretă de organizare a unei societăți neputând fi decât una statală. Expresia „societate organizată statal” exprimă corespondența dintre stat și societate. În această accepțiune largă, statul concretizează societatea, conferindu‑i ...citeste mai mult

Normativismul social și canoanele ortodoxe. Tradiție și actualitate (1746) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 06-09-2021
I Determinism, normativism și libertate Omul este o ființă socială pentru că mediul propriu de viață, opus mediului natural este societatea, colectivitatea. Izolarea, stare care nu se confundă cu singurătatea și însingurarea, este contrară firii umane pentru că presupune scoaterea persoanei umane din mediul său firesc, cel social. De aceea, izolarea aplicată ca sancțiune penală, sau mai nou pentru o presupusă prevenire a maladiei contagioase care bântuie de doi ani lumea nu poate avea decât un caracter temporar și nu poate desființa dimensiunea socială a existenței umane. Doctrina determinismului social, agreată atât de marxiști cât și de politicienii și guvernații actuali ai...citeste mai mult

Convergenta sistemului capitalist cu cel comunist si cresterea economica. Situatia Romaniei (2144) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 30-07-2021
I Argument Problematica proceselor contemporane de integrare și globalizare statală și socială aduc în discuție viabilitatea teoriei convergenței sistemelor și creșterii economice zero elaborate în anii 70 ai secolului trecut. Care sunt principalele aspecte ale celor două teorii, viabilitatea modelelor propuse și în ce măsură realitatea românească corespunde previziunilor celor două teorii? Sunt întrebări la care încercăm să răspundem în acest studiu. II Teoria convergenței sistemelor Teoria convergenței a apărut și a câștigat popularitate la mijlocul secolului trecut. A devenit un concept fundamental în sociologia occidentală mode...citeste mai mult

De la supremația Constituției României la supremația Uniunii Europene. Colaborare, sprijin sau dominație și subordonare? (1773) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 17-06-2021
I. Introducere Aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007. Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 și confirmată la Bruxelles în 2004. Raportul de țară privind progresele României din octombrie 2004 a afirmat de asemenea data de 1 ianuarie 2007 ca dată de aderare pentru România și Bulgaria. Cele două țări au semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abația Neumunster din Luxemburg. Momentul aderării la această organizație internațională suprastatală a fost rezultatul unui proces complex, diplomatic, politic și juridic, marcat de momente importante; unele le menționăm și noi. România a ...citeste mai mult

Protecția penală a libertății religioase. Infracțiuni săvârșite de autorități pe durata stării de urgență și a stării de asediu nesancționate încă (2831) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 31-05-2021
Scurte considerații privind principiul supremației Constituției Supremația constituției exprimă poziția supraordonată a legii fundamentale atât în sistemul de drept, cât și în tot sistemul social politic al fiecărei țări. În sens restrâns, fundamentarea științifică a supremației constituției rezultă din forma și conținutul acesteia. Supremația formală este exprimată de forța juridică superioară, de procedurile derogatorii față de dreptul comun privind adoptarea și modificarea normelor constituționale, iar supremația materială rezultă din specificul reglementărilor, din conținutul acestora, &i...citeste mai mult

Istrate Micescu - un om de drept întru credința ortodoxă și dragostea de neam și țară (2601) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 30-04-2021
I. Cultură şi personalităţi culturale în spaţiul românesc. Cultura juridică Filosoful Constantin Noica, cunoscut ca fiind foarte exigent, referindu-se la cultura română, spunea în limbajul său atât de expresiv, în contextul filosofiei fiinţei şi a devenirii întru fiinţă, că a stat sub semnul „era să fie” sau şi mai concludent „n-a fost să fie”. Astfel spus, cultura ca sistem şi spiritualitatea ontologică în spaţiul românesc a reprezentat de-a lungul vremii mai mult o posibilitate decât o realitate şi prin urmare la acest nivel se poate vorbi mai mult de poporul român la nivelul elitelor sale ca şi beneficiari, respectiv c...citeste mai mult

Restrangerea de drepturi si libertati. Excesul de putere (1896) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 31-03-2021
Argument Situația excepțională instituită pe teritoriul României de aproximativ un an a generat manifestări discreționare și abuzive de putere din partea Parlamentului și a executivului cu consecința încălcării principiilor supremației Constituției, ale statului de drept și restrângerea gravă a exercitării unor drepturi și libertăți fundamentale aparținând persoanelor. Invocând scopul nobil al limitării extinderii pandemiei guvernanții au eludat Constituția și legea, încercând atingerea acestui scop prin distrugerea economiei, a valorilor și ordinii sociale, prin desconsiderarea demnității, a vieții, a conștiinței, a credinței ortodoxe, a libertății persoanei, cee...citeste mai mult

Filosofi români mărturisitori ai dreptei credințe ortodoxe Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu (3184) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 27-03-2021
I. Argument Întrebările ce se pun mai ales la răscrucea timpurilor, a secolelor şi mileniilor sunt frecvent legate de filosofie. Încă în protoistorie meditația asupra Universului și a locului omului în cadrul acestuia a fost filosofică Mereu au fost întrebări precum: Avem nevoie de filosofie, este ea o formă de cultură? Face ea parte din structura înaltei spiritualități umane? Poate ea să pătrundă tainele transcendentalității? Se confundă filosofia cu știința, arta, religia sau cu viziunea despre lume a simțului comun, şi dacă nu, cum se manifestă ea în mod autonom? Care este astăzi locul filosofiei în procesul evoluției umanității? Toate mari...citeste mai mult

Mihai Viteazul, Domn al Unirii (1558-1601) (3366) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 04-01-2021
Românii au fost nevoiți datorită vicisitudinilor și avatarurilor istoriei să trăiască mult timp în provincii separate. Chiar și în prezent unitatea statală a poporului român nu este deplină. Există încă provincii și ținuturi în care trăiesc numeroși români dar care încă nu fac parte din trupul țării noastre. Un alt fapt important este acela că nivelul de trai scăzut în România, lipsa posibilității multora de a-și asigura un trai decent în propria țară, la care se adaogă indiferența guvernanților din ultimii treizeci de ani față de obligația constituțională pe care o au de a aplica măsurile legislative, economice și financiare c...citeste mai mult

Ștefan, Domn cel Mare și Sfânt (1433 – 1504) (3029) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 02-01-2021
Istoria milenară a poporului român este marcată de mari personalități voievozi, clerici și duhovnici, cărturari, politicieni, reformatori, care, prin viața, activitatea, lupta și uneori jertfa lor, au contribuit hotărâtor ca neamul românesc, dreapta credință ortodoxă, limba, tradițiile și țara să existe ca identitate de ființă și de conștiință, neîntrerupt mai bine de două mii de ani. Viața activitate și jertfa lor sunt eterne, sunt temelia și speranța generațiilor care vor urma. În acest an (2020) s-au împlinit 516 ani de când Sfântul voievod Ștefan cel Mare a trecut la Domnul și a cărei domnie în fruntea Moldovei s-a întins pe a...citeste mai mult

Credința, iubirea și jertfa Sfinților Martiri Brâncoveni (1978) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 29-12-2020
Printre sfinții pe care i-a răsărit pământul țării noastre, Constantin Brâncoveanu ocupă un loc deosebit. Exemplul său rămâne totdeauna viu pentru românul care, nu de puține ori, a fost greu încercat în credința lui strămoșească. Jertfa sa a revigorat spiritul național și a dat putere credinței Bisericii noastre, el fiind, pentru poporul român, exemplul mucenicului prin excelență. Călăuzit de credință, în viață și în domnie a apărat interesele religioase ale românilor şi ale lumii ortodoxe, a ctitorit lăcașuri de cult, a tipărit şi răspândit cărțile Bisericii și, deși ar fi putut fi cruțat, nu și-a renegat credința nici &i...citeste mai mult

Sfântul Voievod Neagoe Basarab - Domn al culturii, spiritualității și Prinț al Păcii (2576) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 19-12-2020
I. Cultura românească și Sfântul Voievod Neagoe Basarab Filosoful Constantin Noica, referindu-se la cultura română, spunea pe bună dreptate în limbajul său atât de expresiv, în contextul filosofiei ființei și a devenirii întru ființă, că a stat sub semnul „era să fie” sau și mai concludent „n-a fost să fie”. Altfel spus, cultura ca sistem și spiritualitatea ontologică în spațiul românesc a reprezentat de-a lungul vremii mai mult o posibilitate decât o realitate și prin urmare la acest nivel se poate vorbi mai mult de poporul român la nivelul elitelor sale ca și beneficiari, respectiv consumatori de fapte culturale, decâ...citeste mai mult

Viața, drept constituțional fundamental al omului (1834) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 17-11-2020
Argument Într-un studiu precedent am prezentat viața din perspectiva dreptei credințe ortodoxe, ca dar al lui Dumnezeu și am arătat și am arătat limitele și chiar imposibilitatea cunoașterii științifice de a explica și înțelege viața exclusiv prin procedeele cunoașterii raționale, bazate pe observație, experiment și demonstrație. Am subliniat totodată valoarea perenă a adevărurilor revelate ale dreptei credințe ortodoxe privind explicarea și înțelegerea vieții și în mod deosebit a originii și semnificațiilor profund existențiale în această lume și în veacul ce va să vină ale vieții omului [1]. Adevărurile de credință nu sunt con...citeste mai mult

Viața, darul lui Dumnezeu. Viața în Hristos (3204) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 21-10-2020
I. Ce știm despre viață? Ce este viața? Ce/cine este omul? Sunt întrebări care urmează firesc atunci când omul, prea mult ancorat în lumea materială, găsește totuși timp de reflecție, după actul de uimirea cuprins în întrebarea fundamentală „Ce este existența?”. Mulți dintre noi, atunci când ne gândim la sensurile și semnificațiile vieții, vedem reprezentarea vieții, după caz, din perspectiva cunoașterii științifice sau ca drept fundamental al omului, consacrat apărat și garantat prin constituții. Mai puțin conștientizăm și medităm la înțelesurile profunde ale vieții ca dar al lui Dumnezeu în această lume și la viața v...citeste mai mult

Ființa și existența. Viața ca dar al lui Dumnezeu (4907) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 16-10-2020
I. Argument Ce este existența? Ce este viața? Ce este omul? Care este sensul existenței și al vieții? Ce rost are omul în existență, de unde vine și încotro se îndreaptă? Acestea sunt întrebările esențiale pe care conștiința și rațiunea omului le formulează de mii de ani și la care încercă să răspundă prin puterea sa cognitivă exprimată în știință și în filosofie. Deplinătatea cunoașterii și a adevărului privind întrebările fundamentale existențiale ale omului nu se află în teoriile științelor și nici în doctrinele filosofice. Existența și viața rămân totuși taine, ce nu pot fi cunoscute în întregime ...citeste mai mult

Supremația Constituției de la teorie la realitate (2) (1434) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 18-08-2020
Aspecte constituționale și teologice Comportamentul constituțional loial I. Semnificații ale obligației de loialitate constituțională Obligația autorităților, respectiv a parlamentului și executivului de a avea un comportament constituțional loial a fost pentru prima data stipulată în jurisprudența Consiliului Constituțional Francez, care este instanța constituțională a Franței. Această obligație este regăsită în atribuțiile pe care le au autoritățile statului de a interpreta și aplica normele constituționale. Ea nu se reduce numai la simpla cerință de legalitate a actelor și dispozițiilor guvernanților, adică la respectarea formală a legii. Activ...citeste mai mult

Supremația Constituției de la teorie la realitate (1) (1750) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 18-08-2020
Aspecte constituționale și teologice I. Ce sunt stabilitatea și supremația Constituției? În câteva din studiile anterioare am susținut unele propuneri privind completarea Legii Fundamentale a României în sensul ridicării conținutului normativ la tradițiile și valorile creștin ortodoxe ale poporului român [1]. Susținem propunerile noastre, pe care le supunem analizei celor interesați, în speranța că idealul va deveni mai devreme sau mai târziu realitate. Totuși, procedura de modificare a Constituției este extrem de dificilă, aproape imposibilă în contextul social și politic actual, în condițiile așa zisei integrări a Româ...citeste mai mult

O încercare de a ridica Constituția României la valorile dreptei credințe ortodoxe (II) (1641) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 17-07-2020
Propuneri pentru o posibilă revizuire constituțională în vederea consacrării tradițiilor și valorilor ortodoxiei românești Lumea de astăzi, omul societatea și statul se adâncesc într-o secularizare din ce în ce mai accentuată. Creștinismul și mai ales valorile dreptei credințe sunt abandonate, refuzate și chiar blamate și prigonite. În occident multe biserici au fost închise din lipsa credincioșilor. Omul contemporan l-a uitat și chiar îl renegă pe Dumnezeul Cel adevărat, Unul în ființă și întreit în Persoane, și dreapta credință. Cuvintele Mântuitorului: „Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptate...citeste mai mult

O încercare de a ridica Constitutia României la valorile dreptei credințe ortodoxe (I) (2462) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 14-07-2020
Unele aspecte privind noțiunea de constituție, apariția și evoluția constituțiilor În istoria lumii, începând cu secolul al VIII‑lea, s‑a impus alături de alte mari instituții create în scopul de a exprima prefacerile structurale, politice, economice sau juridice și constituția, ca lege fundamentală a oricărui stat. Ea stă la baza statului, pe care școala dreptului natural îl denumea „societatea civilă”. La sfârșitul secolului al XVIII‑lea, în doctrina și practica constituțională americană, Constituția era definită astfel: forma de guvernământ izvorâtă din forța poporului, în care sunt stabilite o serie de princi...citeste mai mult

Cum este posibilă restrângerea exercițiului unor drepturi într-o societate democratică? Aspecte teologice și constituționale (1720) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 10-06-2020
Despre libertate și libertăți Omul în individualitatea sa, respectiv în relațiile sociale, se raportează și la problema libertății. Este firesc să se întâmple așa deoarece libertatea este esențial legată de ființa umană, dar și de fenomenalitatea existențială a omului. Existența omului nu are sens fără a lua în considerare libertatea prin care omul devine din individ persoană și creator de sensuri și semnificații. Importanța acestei realități existențiale constă și în faptul că omul este singura ființă creată a cărei dimensiune ontologică fundamentală este libertatea. Prin aceasta el fiind nu numai o ființă naturală, dar și o ființă spirituală. Liber...citeste mai mult

Cum este posibilă dictatura în democrație? Aspecte juridice, filosofice și teologice (2203) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 07-05-2020
I. Putere și libertate Istoria societății organizate statal și a regimurilor politice și de guvernare este cuprinsă în dialectica relației dintre puterea statului și libertatea omului. În momentele istorice în care putere statului predomină, se manifestă în forme accentuate, uneori din partea unui singur om, iar libertățile cetățenești sunt proclamate formal, îngrădite sau limitate, se spune că suntem în prezența unui regim politic dictatorial, totalitar. În situația în care regimul politic este constituțional și se bazează pe realitatea principiului supremației legii și al egalității în fața legii, inclusiv pentru deținătorii pute...citeste mai mult

Biserica și libertatea de conștiință la vreme de încercare (2011) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 08-04-2020
I. Biserica la vreme de încercare Suntem la vreme de încercare. Toată umanitatea se află acum la vreme de încercare, fapt care nu mai are precedent în istoria cunoscută a omenirii. Această situație nu este rezultatul unei întâmplări, a jocului legilor și forțelor naturii și nu cred că este cauzată de voința malefică a unui om sau a unor oameni. În natură nimic nu este întâmplător ața cum o spun și Sfinții Părinți și o recunosc mulți oameni de știință, deoarece lumea și existența ei nu sunt rezultatul legilor evoluției și au un sens și o cauză mult mai adâncă, fiind creația lui Dumnezeu, care din iubire milostivă a creat universul și omul...citeste mai mult

Dimitrie Cantemir - filosof și umanist ortodox român (7132) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 31-03-2020
I. Dimitrie Cantemir și epoca sa Dimitrie Cantemir s-a născut la 26 octombrie 1673, în satul Silișteni pe malul râului Elan în ținutul Fălciu, azi comuna Dimitrie Cantemir din județul Vaslui. A fost fiul domnului moldovean Constantin Cantemir. După alte date s-ar fi născut la Iași. Prin grija tatălui său, domnitorul Constantin Cantemir, copilul Dimitrie a beneficiat de timpuriu de o formare intelectuală prin care au fost cultivate darurile sale înnăscute pentru cunoaștere dar și credința ortodoxă. Mai târziu, evocând viața tatălui său dar și copilăria sa Dimitrie Cantemir își exprimă recunoștința pentru formarea primită, pentru că i s-a...citeste mai mult

Libertatea de conștiință, ca dar al lui Dumnezeu și ca drept al omului (3499) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 10-03-2020
I. Conștiința, darul neprețuit al lui Dumnezeu pentru om Cuvintele Mântuitorului nostru Domnul Iisus Hristos exprimă înțelesul profund, divin, al libertății omului: ”Și veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi” ( Ioan 8, 32). Prin urmare libertatea autentică a omului, cea după har, este determinată și condiționată de cunoașterea adevărului, de cunoașterea lui Dumnezeu. Libertatea dăruită de Dumnezeu omului îi permite acestuia nu numai să se raporteze la Dumnezeu, dar chiar să îl refuze pe Dumnezeu, nu numai să facă binele și să aibă iubire milostivă față de toată firea zidită, dar și posibilitatea de a face rău și de a trăi în egoi...citeste mai mult

Dreptatea lui Dumnezeu și îndreptarea omului (VIDEO) (1819) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 14-02-2020
CAFEDEMIA - Masă rotundă organizată de Asociația Ortopraxia - Editura Agaton (extras) Din Evanghelia Duminicii a XI-a după Rusalii înţelegem că Dumnezeu este în acelaşi timp milostiv şi drept. Când ne pocăim şi cerem să ne ierte păcatele, El este bun, milostiv şi iertător. Când noi însă nesocotim bunătatea Lui, şi, în mod viclean şi egoist, doar profităm de ea, dar la rândul nostru nu arătăm bunătate faţă de semenii noştri, adică nesocotim iertarea Lui şi nu o facem roditoare faţă de oameni, atunci Dumnezeu ne arată dreptatea Sa spre îndreptarea noastră şi a celor asemenea nouă. Deci, Dumnezeu este milostiv, dar şi drept, iertător, dar şi î...citeste mai mult

J.J.Rousseau - un filosof al libertății și al rațiunii. Semnificații teologice (11262) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 21-01-2020
Repere biografice Nu întotdeauna viața unui filosof își pune amprenta și asupra operei sale. În cazul lui Jean Jacques Rousseau existența sa nu poate fi disociată de creația sa. Practic, ideile exprimate sunt o materializare a propriei sale existențe și a voinței care a devenit un fapt de viață de a gândi și a trăi în mod liber. Dorința de a fi liber în tot ceea ce înseamnă frumusețea unui astfel de stil de viață nu se realizează neapărat în mod facil sau printr-o simplă trăire subiectivă, mai ales în situația în care cel în cauză nu renunță cu ușurință la principiile și idealurile sale de viață. De aceea, câteva succinte refer...citeste mai mult

Despre Dumnezeu, om , societate și stat în concepția lui Thomas Hobbes (3937) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 27-11-2019
1. Gândirea filosofică Filosoful s‑a născut în anul 1588 și a fost contemporanul mai tânăr, secretarul și, din anumite puncte de vedere, continuatorul filosofiei lui Bacon. Hobbes a trăit în perioada marilor transformări, care au pregătit revoluția burgheză din 1648 și, datorită acestui fapt, problemele politice de reformare a societății au fost pentru el de mare actualitate. În lucrarea sa cea mai importantă, „Leviathan”, sunt expuse principalele idei ale concepției sale filosofice în general, dar și în ceea ce privește statul, societatea și omul. De remarcat că, în această celebră operă, autorul se îndepărtează până la un punct de concep�...citeste mai mult

JOHN LOCKE - precursor al liberalismului şi constituţionalismului contemporan (5014) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 31-10-2019
I. Experiența, unica sursă a cunoștințelor noastre Orice incursiune în istoria filosofiei remarcă dualismul concepțiilor privind cunoașterea. Pe de o parte, empiriștii care susțin prioritatea senzației a contactului nemijlocit dintre om și natură ca fiind unica sursă sau modalitatea principală de a ajunge la formularea cunoștințelor chiar și cu caracter teoretic, iar pe de altă parte, adepții raționalismului a căror argumentare vizează prioritatea determinată sau chiar absolută a ideilor, a construcțiilor raționale, uneori independente de orice formă de cunoaștere senzorială, apriorice, ce fundamentează cunoașterea umană. Acest dialog dintre concepțiile empiriste și raționaliste își ...citeste mai mult

Rugăciune și lucrare sau lucrarea omului și binecuvântarea Domnului (2401) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 21-09-2019
La 25 de km de Pitești urmând șoseaua spre Râmnicu Vâlcea, în comuna Drăganu satul Ursoaia se află un loc oarecum ascuns între dealuri și brazi, un loc plin de frumusețe, de harul și binecuvântarea lui Dumnezeu. Este Sfânta Mânăstire Bascovele poate mai puțin cunoscută și vizitată, dar în care orice închinător sau pelerin care ajunge pe aceste meleaguri regăsește bucurie, liniște și pace sufletească dar mai ales întâlnirea tainică, prin rugăciune, cu harul dumnezeiesc. Aici te întimpină cu binecuvântarea și bucurie mărturisită Preacuvioasa Stavroforă Petronia Dobrescu, stareța M&ac...citeste mai mult

Scurte considerații privind evoluţia constituţională în România (1956) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 20-08-2019
1. Periodizarea dezvoltării constituționale a statului român În literatura de specialitate, dezvoltarea constituțională a unui stat e tratată în două accepțiuni: ‑- în sens larg, acest proces se referă la dezvoltarea sau evoluția vieții de stat, respectiv dezvoltarea politică a statului; -‑ în sens restrâns, se referă exclusiv la evoluția instituțiilor de putere, la raporturile dintre stat și individ, precum și la drepturile fundamentale așa cum au fost consacrate în constituții sau în acte normative cu valoare constituțională. Evoluția constituțională a României reflectă tradițiile culturale, realitățile sociale, gradul de d...citeste mai mult

Unele consideraţii privind vechiul drept românesc (2173) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 22-06-2019
I. Scurtă pledoarie pentru actualitatea şi importanţa istoriei dreptului românesc. În evoluţia contemporană a ştiinţelor se constată şi o tendinţă spre istorism şi istoricitate. Mai toate ştiinţele într-o formă sau alta şi-au conceput propria lor istorie. Există o istorie a filosofiei, a logicii, a artelor, a fizicii ş.a.m.d. Această realitate ştiinţifică denotă faptul că istoria nu poate fi redusă numai la desfăşurarea evenimentelor cu caracter social şi politic în funcţie de criteriul temporar. Istoria ca ştiinţă are evident o dimensiune complexă reliefată şi prin diferitele ramuri ale sale, prin tendinţa firească a disciplinelor ştiinţifice de a-şi legitima existen�...citeste mai mult

Puterea statală și restrângerea exerciţiului unor drepturi (2379) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 14-06-2019
1. Limite, restrângeri şi derogări privind exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale Un autor român sublinia că libertatea are sens numai în condiţiile existenţei limitei, deoarece pentru a se manifesta ea trebuie să depindă de ceva, să se circumscrie unor coordonate. “Libertatea umană se interpretează într-un mănunchi de limite care sunt condiţia exerciţiului ei.”[1] Consacrarea şi garantarea drepturilor omului prin reglementări interne şi internaţionale nu exclude posibilitatea limitării acestora. De altfel, existenţa unor drepturi necondiţionate, teoretic, nu poate fi admisă într-un sistem constituţional democratic. Absenţa limitelor şi a cond...citeste mai mult

Puterea discreţionară şi abuzul de putere în activitatea instituţiilor statului (5253) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 26-04-2019
1. Scurte consideraţii privind conceptele de „legalitate” şi „legitimitate” Legalitatea, ca trăsătură ce trebuie să caracterizeze actele juridice ale autorităţilor publice, are ca element central conceptul de „lege”. Andre Hauriou definea legea ca o regulă generală scrisă, stabilită de către puterile publice după deliberare şi comportând acceptarea directă sau indirectă a guvernanţilor. Ion Deleanu o defineşte drept „actul ce cuprinde reguli generale şi obligatorii sancţionate prin forţa de constrângere a statului, atunci când aplicarea ei nu se realizează din convingere şi care este susceptibilă de aplicare ori de câte ori se ivesc con...citeste mai mult

Aspecte de jurisprudenţă a Curţii Constituţionale privind rolul Parlamentului, organizarea internă şi exercitarea funcţiei legislative (1722) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 11-04-2019
I Noţiunea de instituţie parlamentară În statele cu teritorii întinse şi cu populaţie numeroasă este practic imposibil ca întreg poporul să se constituie într-o adunare care să decidă şi să legifereze, de aceea a apărut necesitatea politică şi juridică pentru ca poporul să-şi exercite atribuţiile sale de deţinător al puterii – indirect – prin organe reprezentative. Filozofii, juriştii şi politologii au rezolvat această problemă elaborând teoria „delegării exerciţiului dreptului natural şi inalienabil al poporului de a legifera” unor reprezentanţi ai săi, astfel desemnaţi încât să poată exprima juri...citeste mai mult

Statul de drept. Semnificaţii constituţionale contemporane (2606) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 15-03-2019
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar dr. – Universitatea din Piteşti I. Scurte considerații privind noțiunea statului de drept În prezent „statul de drept„ este tot mai mult invocat ca o condiție pe care orice societate democratică, inclusiv România, trebuie să o îndeplinească. De aceea, ne propunem în acest studiu, prin succinte considerații, să explicităm acest concept și să-l aplicăm la realitățile constituționale, legislative, sociale și politice ale României. Prin noțiunea de atribute ale statului se înțelege dimensiunile lui definitorii astfel cum rezultă din dispozițiile constit...citeste mai mult

Picături de gând (2454) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 31-01-2019
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar dr. – Universitatea din Piteşti Simplitatea şi frumuseţea gândului constă în complexitatea ideii exprimată în concentraţia cuvântului. Propunem cititorului câteva modeste reflecţii în marginea unor valoroase şi profunde cugetări sau maxime filosofice şi teologice cu scopul de a ne încredinţa că putem şi noi realiza în viaţa de zi cu zi cele trei reguli ale fericirii de care amintea Immanuel Kant: „Ceva de făcut; Cineva de iubit; Ceva în care să speri„. În curând va vedea lumina tiparului un volum pe care l-am intitulat „În margin...citeste mai mult

Atribute constituţionale ale statului român în context contemporan. Aspecte teologice (6360) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 21-11-2018
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar dr. – Universitatea din Piteşti Prin noțiunea de atribute ale statului se înțelege dimensiunile lui definitorii (astfel cum rezultă din dispozițiile constituționale, ca expresie a voinței politice și determinate de regimul politic) și, în același timp, valorile de principiu ale ordinii constituționale. Statul de drept, pluralismul, democrația, societatea civilă, sunt incontestabil valori universale ale gândirii și practicii politice contemporane și se regăsesc exprimate normativ și în Constituția României, dar și în documentele internaționale. Atributele statului ...citeste mai mult

Ion I.C. Brătianu şi constituţionalismul MARII UNIRI (3529) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 30-09-2018
I Omul, personalitatea şi opera. Identificarea unui spaţiu geografic, cum este o localitate, se poate realiza în mai multe feluri: prin coordonate spaţiale, caracteristici demografice, economice, culturale, etc. Spre deosebire, individualitatea în timpul şi spaţiul istoric al unui popor, pe care o poartă cu sine, un sat, un oraş sau o regiune este determinată de personalităţi care s-au născut, au trăit sau au creat în strânsă legătură cu acel loc, care astfel devine din simplă locaţie geografică un spaţiu de permanenţă al culturii şi civilizaţiei. Incontestabil, municipiul Piteşti este un astfel de spaţiu cultural, generator de civilizaţie, ce poate fi individualizat&nb...citeste mai mult

Organizarea puterii statale în România. Disfuncţionalităţi. Propuneri de modificări legislative (2274) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 30-06-2018
Judecător, lector universitar Curtea de Apel Piteşti /Universitatea din Piteşti I Principii constituţionale aplicabile Principiul fundamental aplicabil este separaţia şi echilibrul puterilor în stat, în baza căruia se asigură caracterul democratic al instaurării, exercitării şi menţinerii puterii în stat. Acest principiu instituie şi o garanţie importantă pentru evitarea excesului de putere şi este o garanţie importantă a respectării drepturilor fundamentale. Organizarea puterilor statului este o realitate constituţională deosebit de complexă, care implică şi alte principii ale Legii fundamentale în raport de care se garantează cerinţele democratice ale statului de...citeste mai mult

Justiţia constituţională. Evoluţie şi perspective (5807) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 23-04-2018
I. Semnificații și trăsături ale justiției constituționale Supremația Constituției ar rămâne o simplă chestiune teoretică dacă nu ar exista garanțiile adecvate. Incontestabil, justiția constituțională și forma ei particulară, controlul de constituționalitate al legilor, reprezintă principala garanție a supremației Constituției, așa cum de altfel se stipulează și în mod expres în Legea fundamentală a României. Profesorul Ion Deleanu aprecia că „Justiția constituțională poate fi considerată, alături de multe altele, o paradigmă a acestui secol” [1]. Apariția și evoluția justiției constituționale este determinată de mai mulți factori, la care doctrina se re...citeste mai mult

De la libertăţile juridice la libertatea ontologică (2870) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 14-03-2018
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar dr. – Universitatea din Piteşti Despre libertate şi libertăţile juridice Orice încercare în sfera științelor umaniste de a caracteriza și de a explica omul în individualitatea sa sau în relațiile sociale, se raportează și la problema libertății. Este firesc să se întâmple așa, deoarece libertatea este esențial legată de ființa umană dar și de fenomenalitatea existențială a omului. Existența omului nu are sens fără a lua în considerare libertatea prin care omul devine din individ persoană și creator de sensuri și semn...citeste mai mult

Monarhia Constituţională și Republica la români. Aspecte constituţionale (9574) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 18-12-2017
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar dr. – Universitatea din Piteşti 1. Considerații generale privind forma de guvernământ În mod constant în dreptul constituțional forma de guvernământ este definită ca fiind modul în care sunt constituite și funcționează organele supreme într-un stat. Ea este raportată, în principiu, la trăsăturile definitorii ale șefului de stat și la raporturile sale cu puterea legiuitoare. Noțiunea de „formă de guvernământ” are în mod evident o semnificație juridică și ca atare formează obiectul de studiu a dreptului public, în mod deosebit a...citeste mai mult

EXISTENŢA AUTENTICĂ. Să fii în lume şi totdeauna mai presus de lume (2) (3352) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 18-12-2017
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar dr. – Universitatea din Piteşti Partea a II-a Unele considerații privind concepția despre existență în gândirea teologică ortodoxă Între gândirea rațională, științifică sau filosofică, iar pe de altă parte, adevărurile de credință ale ortodoxiei și teologia ortodoxă privind existența, remarcăm deosebiri fundamentale care, în esență, vizează trecerea de la relativismul și limitele oricărei elaborări conceptuale în limitele rațiunii umane, la valoarea absolută și la certitudinea pe care o conferă adevărurile de credință și dogmele ortodoxe în ceea ce prive...citeste mai mult

EXISTENŢA AUTENTICĂ. Să fii în lume şi totdeauna mai presus de lume (1) (3902) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 21-10-2017
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar dr. – Universitatea din Piteşti Partea I Scurte consideraţii privind conceptele de existenţă, realitate şi lume în filozofie Drama, dar şi măreţia raţiunii umane, constă în încercarea de a rezolva celebra dilemă hamletiană „a fi sau a nu fi”. Este un răspuns esenţial pentru ca omul să înţeleagă sensul existenţei sale în această lume, pentru înţelegerea sensului şi raţiunii vieţii şi, eventual, sensul vieţii de după viaţă. Dilema persistă şi în prezent, cel puţin la nivelul cunoaşterii metafizice, deoarece ...citeste mai mult

Judecătorul smerit este acela care se teme de Dumnezeu şi se ruşinează de om (3502) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 01-07-2017
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar dr. – Universitatea din Piteşti Dihotomia dintre starea naturală și starea socială a existenței umane este prezentă, în forme, conținut și înțelesuri diferite în mai toată gândirea și creația filozofică, juridică sau de altă natură din antichitate și până în prezent. In concepția noastră, opusă oarecum unora dintre reprezentanții doctrinei contractului social, starea naturală a existenței umane nu poate fi identificată cu starea primitivă a omului, cu preistoria existenței sale, caracterizată prin lipsa formelor de organizare specifice societății și statului. De aceea, co...citeste mai mult

Personalităţi în spaţiul cultural şi politic piteştean (2763) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 27-04-2017
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar dr. – Universitatea din Piteşti 1. Cultură şi personalităţi culturale în spaţiu românesc Filosoful Constantin Noica, referindu-se la cultura română, spunea pe bună dreptate, în limbajul său atât de expresiv, în contextul filosofiei fiinţei şi a devenirii întru fiinţă, că a stat sub semnul „era să fie” sau şi mai concludent „n-a fost să fie”. Astfel spus, cultura ca sistem şi spiritualitatea ontologică în spaţiul românesc a reprezentat de-a lungul vremii mai mult o posibilitate decât o realitate şi prin urmare la acest niv...citeste mai mult

Constituţie şi constituţionalism în România anului 2017. Neîmpliniri şi propuneri de revizuire (5239) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 05-03-2017
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar dr. – Universitatea din Piteşti 1. Semnificaţii politice şi juridice ale Constituţiei 2. Scurte consideraţii privind principiul supremaţiei Constituţiei 3. Stabilitate şi reformă constituţională 4. Neîmpliniri ale democraţiei constituţionale în România 5. Soluţii posibile 1. Semnificaţii politice şi juridice ale Constituţiei Anul trecut, la 8 decembrie, s-au împlinit 25 de ani de la adoptarea, prin referendum, a Constituţiei României, eveniment ce reprezintă şi un prilej de reflecţie asupra Legii fundamentale şi a constituţionalismului în România, dar...citeste mai mult

Precarităţi, neîmpliniri şi împliniri ale libertăţii (II) (2981) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 21-12-2016
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar dr. – Universitatea din Piteşti Precarități ale libertății Numim „precarități ale libertății” forme încă neîmplinite ale libertății ca determinare existențială a omului, dar care exprimă una dintre numeroasele modalități de existență a omului, în individualitatea sa, în mediul social, în mediul cultural și nu în ultimul rând în dimensiunea spirituală a existenței sale. Identificăm ca precarități ale libertății: libertatea naturală; libertatea socială sau juridică; libertatea morală; libertatea culturală și libertatea con...citeste mai mult

Precarităţi, neîmpliniri şi împliniri ale libertăţii (I) (2876) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 21-10-2016
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar dr. – Universitatea din Piteşti Despre libertate Puține categorii și concepte raționale sau existențiale au format obiectul unor atât de ample analize și discuții, așa cum se întâmplă în cazul libertății. Este firesc să fie așa, deoarece libertatea este o proprietate existențială a omului, a ființei sale și, prin urmare, nu se poate înțelege dimensiunea existențială a omului, atât ca individualitate în intimitatea sa, cât și în mediul social, în afara conceptului de libertate. Existența omului este determinată valoric sau nu în rap...citeste mai mult

Valori existenţiale umane şi noile coduri penale (3159) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 10-08-2016
I.Scurte consideraţii privind principiul supremaţiei Constituţiei Supremaţia constituţiei exprimă poziţia supraordonată a legii fundamentale atât în sistemul de drept, cât şi în tot sistemul social politic al fiecărei ţări. În sens restrâns, fundamentarea ştiinţifică a supremaţiei constituţiei rezultă din forma şi conţinutul acesteia. Supremaţia formală este exprimată de forţa juridică superioară, de procedurile derogatorii faţă de dreptul comun privind adoptare şi modificarea normelor constituţionale, iar supremaţia materială rezultă din specificul reglementărilor, din conţinutul acestora, în special din faptul că, prin...citeste mai mult

Unitatea şi atemporalitatea dreptului (3649) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 14-07-2016
Judecător-Curtea de Apel Piteşti Lector universitar-Universitatea din Piteşti I. Bazele naturale ale dreptului Una dintre preocupările importante ale doctrinei și filozofiei dreptului este de a răspunde la întrebarea care este sursa sau originea fenomenului juridic, ce anume legitimează norma juridică și, implicit, prin ce se caracterizează statutul juridic al omului. Răspunsurile la aceste întrebări sunt evident diferite în funcție de orientările teoretice ale școlilor de drept și ale doctrinei filosofice pe care acestea o îmbrățișează. Remarcăm totuși un fapt comun, și anume că toate întrebările mai sus...citeste mai mult

Doctrina contractului social dintre stat şi Cetăţeni (6) (4143) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 07-05-2016
SUVERANITATEA ȘI GUVERNĂMÂNTUL Contractul social are ca principal efect crearea corpului social, diferit esențial de starea naturală preexistentă vieții sociale a omului. Până la această manifestare convergentă a voințelor umane, care generează corpul social, nu existau, în concepția lui Rousseau, decât indivizi separați, suficienți pentru ei înșiși. Corpul social este definit ca fiind „un corp moral și colectiv”, alcătuit din toți membrii societății care își pot manifesta voința, inclusiv voința politică. Prin această manifestare de voință, care este esența contractului social, corpul social este o unitate, un „eu colectiv”, are o viață �...citeste mai mult

Doctrina contractului social dintre stat şi Cetăţeni (5) (4146) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 31-03-2016
Judecător-Curtea de Apel Piteşti Lector universitar-Universitatea din Piteşti Jean Jacque Rousseau (3) Contractul social, criteriul de legitimitate pentru societate şi stat (continuare) În studiile anterioare am identificat şi analizat succint primul dintre cele trei principii pe care gânditorul din Geneva le consideră ca fiind esenţiale pentru existenţa socială a omului, şi anume principiul libertăţii. Celelalte două principii fundamentale sunt, pentru Rousseau, egalitatea şi, respectiv, protectia drepturilor şi a persoanelor asociaţilor participanţi la pactul social. Înţelegerea corectă a sensurilor şi semnificaţiilor celor trei principii şi valori, ale existenţei socia...citeste mai mult

Doctrina contractului social dintre stat şi Cetăţeni (4) (5215) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 26-01-2016
Judecător-Curtea de Apel Piteşti Lector universitar-Universitatea din Piteşti Jean Jacque Rousseau (2) Contractul social, criteriul de legitimitate pentru societate şi stat Categoriile fundamentale pe care se construieşte întreaga doctrină despre stat şi societate a filosofului elveţian sunt: voinţa umană, libertatea, egalitatea şi protecţia omului în mediul social prin garantarea unor drepturi imuabile şi intangibile. Modul în care sunt abordate şi dezvoltate aceste categorii în argumentarea cuprinsă cu deosebire în lucrarea fundamentală „Contractul social” reprezintă fără îndoială elementul de originalitate, dar şi de actualitate al concepţiei lui Jean Ja...citeste mai mult

Doctrina contractului social dintre stat şi Cetăţeni (3) (7690) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 22-10-2015
Jean Jacques Rousseau (1) Omul, societatea şi statul în gândirea filosofică şi politică a lui J. J. Rousseau Un om care a dorit să gândească şi să trăiască liber Teoria contractului social este incontestabil legată în principal de Jean Jacques Rousseau, un gânditor de excepţie în pleiada personalităţilor din perioada culturii iluministe. Orice privire critică sau aprobativă privind această doctrină nu poate să excludă contribuţia pe care filosoful din Geneva a adus-o. De la început ne exprimăm convingerea asupra actualităţii ideilor şi, în general, a argumentelor pe care Jean Jacques Rousseau le susţine în remarcabila sa operă. Nu înt...citeste mai mult

Promotori ai liberalismului şi doctrinei contractului social în România: Istrate Micescu şi Ion I.C. Brătianu (4112) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 09-10-2015
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar – Universitatea din Piteşti Cultură şi personalităţi culturale în spaţiul românesc Filosoful Constantin Noica, referindu-se la cultura română, spunea, pe bună dreptate, în limbajul său atât de expresiv, în contextul filosofiei fiinţei şi a devenirii întru fiinţă, că a stat sub semnul „era să fie” sau, şi mai concludent, „n-a fost să fie”. Altfel spus, cultura ca sistem şi spiritualitatea ontologică în spaţiul românesc a reprezentat de-a lungul vremii mai mult o posibilitate decât o realitate şi prin urmare la acest nivel se poate vorbi mai mult de poporul rom&ac...citeste mai mult

Doctrina contractului social dintre stat şi Cetăţeni (2) (5187) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 05-08-2015
Judecător - Curtea de Apel Piteşti Lector universitar dr. - Universitatea din Piteşti John Locke - precursuor al liberarismului, constituţionalismului şi individualismului democratic contemporan La John Locke, experienţa este unica sursă a cunoştinţelor noastre Orice incursiune în istoria filosofiei remarcă dualismul concepţiilor privind cunoaşterea. Pe de o parte, empiriştii care susţin prioritatea senzaţiei, a contactului nemijlocit dintre om şi natură, ca fiind unica sursă sau modalitatea principală de a ajunge la formularea cunoştiinţelor chiar şi cu caracter teoretic, iar pe de altă parte, adepţii raţionalismului a căror argumentare vizează prioritatea determinată sau chiar absolută a ...citeste mai mult

Doctrina contractului social dintre stat şi Cetăţeni (1) (5972) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 27-06-2015
Judecător-Curtea de Apel Piteşti Lector universitar-Universitatea din Piteşti Thomas Hobbes Scurte consideraţii istorice Actualitatea contractului social între cetățeni și între cetățeni și stat Mulţi autori ar putea considera că nu mai este de interes reluarea problematicii doctrinei contractului social, deoarece realităţile contemporane par să se fi îndepărtat de principiile susţinute în lucrările filozofilor şi politicienilor din secolele XVII – XIX, care au susţinut şi argumentat aspectele esenţiale ale acestei teorii şi, mai mult decât atât, nu ar mai exista elemente noi de natură teoretică în baza cărora problematica specifică să fie continuată...citeste mai mult

Aplicarea principiului proporţionalităţii şi a doctrinei contractului social la organizarea statală (6533) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 21-04-2015
Judecător - Curtea de Apel Piteşti Lector universitar dr. –Universitatea din Piteşti I. Separația și echilibrul puterilor în stat, analizate din perspectiva principiului proporționalității și teoriei contractului social* Principiul separației puterilor în stat, considerat a fi un fundament al democrației, este în același timp o reflecție asupra moderării și raționalizării puterii statale. “Punerea în echilibru a acestor puteri prin distribuirea judicioasă a atribuțiilor și înzestrarea fiecăreia cu mijloace eficiente de control asupra celorlalte, stăvilind astfel tendința inerentă a puterii umane de a acapara întreaga putere și de a abuza de ea este condiția ...citeste mai mult

Ora de religie în şcoli - înfrângere morală a justiţiei, dar şi prilej de mărturisire şi victorie a libertăţii de conştiinţă (3657) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 22-03-2015
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar – Universitatea din Piteşti Este regretabil că, în realizarea menirii sale nobile, uneori justiția rămâne la precaritatea fenomenală existențială și nu consfințește prin hotărârile pronunțate realitatea libertății de conștiință, așa cum este fundamentată de gândirea filozofică și teologică, pe care, în puține cuvinte, am încercat să o conturăm în articolul „În numele libertății de conștiință”. Ne referim la Decizia nr. 669 din 12 noiembrie 2014 a Curții Constituționale a României, [1] prin care instanța constituțională a admis excepția de neconstituționalita...citeste mai mult

În numele libertăţii de conştiinţă (4093) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 22-03-2015
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar – Universitatea din Piteşti Conştiinţă şi libertate Omul este singura fiinţă care, prin facultăţile raţiunii, poate să mediteze asupra existenţei, dar şi asupra gândurilor proprii, astfel spus, posedă capacitatea de a reflecta şi de a interoga, pe sine, şi lumea exterioară, căutând răspunsuri şi, dacă se poate, certitudini la întrebările sale. Reflecţiile asupra gândului dau sensuri existenţiale prin care omul se concepe şi uneori se defineşte pe sine, îşi recunoaşte şi îşi afirmă locul său în lume şi în univers. Încercăm a spune că reflecţia asupra gândului, &ic...citeste mai mult

Simplitatea formei şi complexitatea conţinutului normativ al CONSTITUȚIEI (5042) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 28-02-2015
Judecător –Curtea de Apel Piteşti Lector universitar –Universitatea din Piteşti 1. Despre simplitate în filozofie şi teologie Simplitatea este un concept care în mod constant se regăseşte în elaborările teoretice ale teologiei, dar şi în majoritatea doctrinelor filozofice, fiind asociat ideii de unitate a raţiunii şi, în general, a existenţei. Înţelegerea conceptului de simplitate, implică un raport comparativ cu accente contradictorii: simplitatea se opune diversităţii şi realităţilor compuse care nu stau sub o lege sau sub o ordine. Simplitatea nu exclude însă complexitatea conţinutului, fie el raţional, al unei idei sau a unei realităţi obiectiv...citeste mai mult

Principiul constituţional al egalităţii - semnificaţii juridice şi implicaţii sociale (16892) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 28-01-2015
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar –Universitatea din Piteşti 1. Principiul egalităţii – doar un caz particular al proporţionalităţii Analiza legăturii dintre cele două principii ale dreptului trebuie să pornească de la semnificaţiile acestora. Scopul este de a determina sfera lor de interferenţă. Principiul egalităţii este consacrat în art.16 din Constituţia României, sub forma egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. Aceste dispoziţii se coroborează cu art. 4, alin.(2), care interzic discriminarea, în funcţie de criteriile menţionate. Mai sunt şi alte dispoziţii constituţionale româneşti care implică...citeste mai mult

Bazele creştine şi filozofice ale principiului proporţionalităţii (4075) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 26-11-2014
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar – Universitatea din Piteşti 1 Scurte consideraţii despre proporţionalitate ca principiu al dreptului Înţelegerea juridică a principiului proporţionalităţii prezintă dificultăţi, deoarece conţinutul său depinde de o anumită concepţie filozofică despre justiţie. Doctrina juridică, începând din antichitate şi până în prezent, evocă proporţionalitatea ca semnificând ideea de ordine, de echilibru, raport raţional, de justă măsură. Proporţionalitatea nu este exclusiv un principiu al dreptului raţional, ci în acelaşi timp, este un principiu al dreptului pozitiv, un principiu cu valoare normativă. Astfel, p...citeste mai mult

LIBERTATEA DE EXPRIMARE (a. libertatea de opinie; b. libertatea de informare; c. libertatea presei) (7859) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 10-10-2014
I. Reflecții privind fenomenalitatea socială a omului Raportul și, mai mult decât atât, dialectica dintre „ființă” și „existență” nu se suprapun întrutotul cu raportul și dialectica esenței și fenomenului, deoarece sensul și semnificațiile ființei, atât în filozofie, cât și în teologie, nu sunt identice cu categoria esenței. Fără a intra în amănunte, remarcăm că ființa are o dimensiune ontologică, care se manifestă în devenirea sa, spre deosebire de categoria esenței, acceptată cu predilecție în teoria cunoașterii pentru a demarca aparența fenomenală de realitatea p...citeste mai mult

Libertatea conştiinţei. Implicaţii juridice şi religioase (9386) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 18-09-2014
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar – Universitatea din Piteşti Despre conştiinţă, lege şi libertate Conştiinţa este esenţa şi particularitatea omului prin care acesta se raportează la natură, societate, dar şi la propria sa fiinţă şi, în mod deosebit, la Fiinţa Supremă. Părintele Arsenie Boca vorbea despre conştiinţă ca fiind „un grai tăcut şi o chemare lină” prin care omul poate să se reconstruiască ca fiinţă spirituală, să îşi regăsească structura sa autentică, dincolo de precarităţile şi patimile existenţiale, într-un cuvânt, să redobândească libertatea autentică, spirituală pentru iubirea infinit...citeste mai mult

Liviu Rebreanu - promotor al existenţei şi culturii tradiţional creştine româneşti (7762) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 04-07-2014
Judecător –Curtea de Apel Piteşti Lector universitar –Universitatea din Piteşti Argument La câţiva kilometri de Piteşti, în vatra satului Valea Mare, aparţinând de comuna Ştefăneşti, se află o casă care, astăzi, din nefericire, nu este bine pusă în valoare, și care semnifică prin ea însăşi personalitatea marelui scriitor Liviu Rebreranu, care a locuit în ea în ultima parte a vieţii sale. Semnificativ este faptul că autorul romanelor „Ion” şi „Răscoala” a ales să-şi petreacă ultimii ani de viaţă pe meleaguri argeşene, în apropierea Piteştiului, tocmai pentru că mediul unui sat din apropierea oraşului corespundea...citeste mai mult

Principiile dreptului - o abordare creştină şi filosofică (6870) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 02-06-2014
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar-Universitatea din Piteşti Rezumat: Orice demers științific care are ca obiect înțelegerea semnificațiilor noțiunii de „principiu al dreptului” trebuie să aibă un caracter interdisciplinar, baza de abordare constituind-o filosofia dreptului. În acest studiu realizăm o astfel de analiză cu scopul de a sublinia multiplele semnificații teoretice aferente acestei noțiuni, dar și raportul dintre principii și normele juridice, respectiv valoarea normativă a principiilor dreptului. Sunt realizate ample referiri la doctrina filosofică și juridică în materie. Acest studiu este o pledoarie pentru raportarea la principii, în oper...citeste mai mult

Istoria înţeleasă ca progres în conştiinţa libertăţii. Ideea de libertate în opera lui Nicolae Iorga (5725) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 10-05-2014
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar- Universitatea din Piteşti 1. Fiinţa istorică sau istoria ca prezent continuu Există cel puţin două forme de a înţelege istoria. Prima dintre acestea are în vedere diacronia faptelor care se petrec într-un anumit interval temporar cu un om, cu un popor sau însăşi cultura şi civilizaţia. Cealaltă modalitate este mai profundă şi are ca obiect sensurile, semnificaţiile, pe care faptele istorice le relevă şi care se constituie într-un prezent continuu ce poate fi invocat pentru starea actuală a unui om, a unei naţiuni sau a unei civilizaţii. Gabriel Liic...citeste mai mult

Puterea şi democraţia. Excesul de putere. Principiul proporționalității (13946) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 01-04-2014
Scurte considerații privind conceptele de” legalitate” și „legitimitate” Legalitatea, ca trăsătură ce trebuie să caracterizeze actele juridice ale autorităților publice, are ca element central conceptul de „lege”. Andre Hauriou definea legea ca o regulă generală scrisă stabilită de către puterile publice după deliberare și comportând acceptarea directă sau indirectă a guvernanților1. Ion Deleanu o definește drept „actul ce cuprinde reguli generale și obligatorii sancționate prin forța de constrângere a statului, atunci când aplicarea ei nu se realizează din convingere și care este susceptibilă de aplicare ori de câte ori se ivesc condițiile...citeste mai mult

Constantin Noica - un filozof creștin (18668) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 18-03-2014
Judecător, lector universitar Curtea de Apel Pitești/Universitatea din Pitești I. Argument Orice încercare, oricât de modestă ar fi, ca și cea de față, de a evoca și evidenția personalitatea marelui filozof și implicit ideile acestuia este sortită să rămână într-o sferă a neîmplinirii, deoarece cuvintele interpretului oricât de inspirate ar fi nu reprezintă decât un simplu comentariu adăugat, în unele cazuri chiar cu lipsă de pietate și inspirație la conștiința și opera marelui filozof. Cu toate acestea, există o umbră de legitimitate a unei astfel de încercări, deoarece suntem datori ca în spațiul social și cultur...citeste mai mult

Principiul proporţionalităţii. Contribuţii ale doctrinei juridice române (13229) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 01-02-2014
Rezumat: Sunt analizate în linii generale caracteristicile de bază ale principiului proporţionalităţii. Se aduc argumente potrivit cărora proporţionalitatea este un principiul general al dreptului, un principiu al dreptului constituţional şi totodată are aplicaţii în diferite ramuri de drept. Propunem şi o definiţie a proporţionalităţii care să corespundă implicaţiilor acestuia în ştiinţele juridice. Se evidenţiază rolul jurisprudenţei în definirea principiului proporţionalităţii, dar mai ales în identificarea dimensiunilor acestuia. Semnificaţiile principiului proporţionalităţii sunt identificate în doctrina juridică şi cu deosebire în doctrina juridică român...citeste mai mult

CONSTITUŢIA între ideal şi realitate (10603) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 25-01-2014
Judecător /Lector universitar Curtea de Apel Piteşti /Universitatea din Piteşti I Semnificaţii politice şi juridice ale constituţiei Pentru orice popor, pentru orice formă de organizare statală socială modernă, Constituţia a fost şi este un ideal dat fiind semnificaţiile şi rolul legii fundamentale mai ales pentru existenţa socială a fiecăruia. În istoria lumii începând cu secolul al XVIII-lea s-a impus alături de alte mari instituţii create în scopul de a exprima prefacerile structurale politice, economice sau juridice şi constituţia ca lege fundamentală a unui stat. Faţă de importanţ...citeste mai mult

Criza justiţiei şi justiţia crizei (răspuns unui prieten) (5898) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 05-09-2013
Judecător, lector universitar Curtea de Apel Piteşti /Universitatea din Piteşti Un prieten – îndrăznesc a spune așa deoarece prin înțelepciunea și senectutea lui creatoare mă sporește întru idei și seninătate – a scris de curând despre justiția de la noi, mai precis despre avatarurile, disfuncționalitățile, neîmplinirile, contradicțiile, întru cuvânt a pus în evidență câte ceva din realitățile sistemului de justiție și profilul oamenilor care au menirea de a o înfăptui. M-am simțit „rostit”, așa cum ar spune Noica, adică pus în rostul meu, în ordinea care reprezintă întruc...citeste mai mult