Tema luniiACTUALITATEA religioasăORTODOXIA (dreapta credinţă)Sfânta ScripturăSfânta Tradiţie şi ereziilePredici. Cateheze. PastoraţieORTOPRAXIA (dreapta trăire)Viaţa duhovnicească. MilosteniaMisiune.Mărturii. Vieţile SfinţilorRUGĂCIUNI. Icoane. MoaşteBISERICA si lumeaFamilia. Copiii. Educaţia. VocaţiaBiserica şi Neamul.Politica.LumeaStiinţă. Medicină. Cultură. ArtăAnunţuri. Apeluri. EvenimenteCĂRŢI NOI / Produse noiArhiva REVISTE (articole) 1998-2011Calendar
Sfânta Scriptură (Cercetaţi Scripturile... )
CercetaÅ£i Scripturile, că socotiÅ£i că în ele aveÅ£i viaÅ£a veÅŸnică.
Şi ele sunt cele care mărturisesc despre Mine (In. 5, 39)
| Studiul Sfintei Scripturi | ||
Septembrie - 2018
Sindromul cardio-renal, tratat de Sfânta Scriptură (62) - Cristina Roman - 13-09-2018
Citim în Sfânta Scriptură: "Eu, Domnul, pătrund inima È™i încerc rărunchii, ca să răsplătesc fiecăruia după căile lui si după roada faptelor lui" (Ieremia 17, 10). "Eu sunt Cel care cercetez rărunchii È™i inimile È™i voi da vouă, fiecăruia, după faptele voastre" (Apocalipsa 2, 23). „Omul se uită la ce izbeÅŸte ochii, dar Dumnezeu se uită la inimă" (1 Samuel 16:7); „Fiule, dă-mi inima ta..." (Proverbe 23:26); „PăzeÅŸte-Å£i inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieÅ£ii" (Proverbe 4:23). „Åži acum, Doamne, Dumnezeul oÅŸtirilor, care încerci pe cel neprihănit, care pătrunzi rinichii ÅŸi inimil...citeste mai mult
Citim în Sfânta Scriptură: "Eu, Domnul, pătrund inima È™i încerc rărunchii, ca să răsplătesc fiecăruia după căile lui si după roada faptelor lui" (Ieremia 17, 10). "Eu sunt Cel care cercetez rărunchii È™i inimile È™i voi da vouă, fiecăruia, după faptele voastre" (Apocalipsa 2, 23). „Omul se uită la ce izbeÅŸte ochii, dar Dumnezeu se uită la inimă" (1 Samuel 16:7); „Fiule, dă-mi inima ta..." (Proverbe 23:26); „PăzeÅŸte-Å£i inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieÅ£ii" (Proverbe 4:23). „Åži acum, Doamne, Dumnezeul oÅŸtirilor, care încerci pe cel neprihănit, care pătrunzi rinichii ÅŸi inimil...citeste mai mult
Iulie - 2018
Tâlcuire la Fericiri IX: FericiÅ£i veÅ£i fi când vă vor ocarî ÅŸi vă vor prigoni ÅŸi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minÅ£ind din pricina Mea (Matei 5, 11-12) (118) - 10-07-2018PS Emilian LoviÅŸteanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, tâlcuire la Fericirea a IX-a, "FericiÅ£i veÅ£i fi când vă vor ocarî ÅŸi vă vor prigoni ÅŸi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minÅ£ind din pricina Mea. BucuraÅ£i-vă ÅŸi va veseliÅ£i, că plata voastră multă este în ceruri, ca aÅŸa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi” (Matei 5, 11-12) PreasfinÅ£ia Voastră, în ce context ni s-a dat această Fericire? Fericirea a noua, ca de altfel ÅŸi celelalte opt, a fost rostită de către Mântuitorul Iisus Hristos în contextul alegerii celor doisprezece ucenici ÅŸi al rostirii Predicii de pe munte, după ce a fost...citeste mai mult
Iunie - 2018
Tâlcuire la Fericiri VIII: Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor (Matei 5, 10) (114) - 04-06-2018
"ÎnsuÈ™i harul Sfântului Duh, stăpânind peste tot sufletul È™i umplând locaÈ™ul lui de veselie È™i de putere, face uÈ™oară pătimirea prin nădejdea celor viitoare È™i copleÈ™eÈ™te simÈ›irea durerii prezente." - Sfântul Grigorie al Nyssei Învățătura de credință ortodoxă explică această a VII-a Fericire astfel: AÅŸa cum am văzut ÅŸi la fericirea a patra, cuvântul „dreptate” are aici înÅ£elesul de dreaptă credinţă ÅŸi dreaptă purtare, viaţă neprihănită, sfinÅ£enie, în care bineînÅ£eles este cuprinsă ÅŸi virtutea socială a dreptăţii. Vechiul Testament ne vorbeÅŸte de mulÅ£i drepÅ£i care au fost prigoniÅ£i din pricina luptei lor ...citeste mai mult
"ÎnsuÈ™i harul Sfântului Duh, stăpânind peste tot sufletul È™i umplând locaÈ™ul lui de veselie È™i de putere, face uÈ™oară pătimirea prin nădejdea celor viitoare È™i copleÈ™eÈ™te simÈ›irea durerii prezente." - Sfântul Grigorie al Nyssei Învățătura de credință ortodoxă explică această a VII-a Fericire astfel: AÅŸa cum am văzut ÅŸi la fericirea a patra, cuvântul „dreptate” are aici înÅ£elesul de dreaptă credinţă ÅŸi dreaptă purtare, viaţă neprihănită, sfinÅ£enie, în care bineînÅ£eles este cuprinsă ÅŸi virtutea socială a dreptăţii. Vechiul Testament ne vorbeÅŸte de mulÅ£i drepÅ£i care au fost prigoniÅ£i din pricina luptei lor ...citeste mai mult
Mai - 2018
Tâlcuire la Fericiri VII: FericiÅ£i făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema (279) - Cristina Roman - 14-05-2018PÁCE, păci, s. f. 1. Stare de bună înÈ›elegere între popoare, situaÈ›ie în care nu există conflicte armate sau războaie între state, popoare, populaÈ›ii. 2. Acord al părÈ›ilor beligerante asupra încetării războiului, tratat de încheiere a unui conflict armat. 3. (Într-o comunitate socială) Lipsă de tulburări, de conflicte, de vrajbă; armonie1, împăciuire, înÈ›elegere. ◊ Loc. vb. A face pace cu cineva = a se împăca cu cineva. ◊ Expr. A strica pacea cu cineva = a ajunge la conflict, a se certa cu cineva. O mie de ani pace, formulă familiară de salut. 4. Li...citeste mai mult
Fericitul Augustin: adevărata evlavie (credinţă) se bazează pe frică sau/ÅŸi iubire? (158) - Pr. dr. Cătălin CriÈ™an - 03-05-2018Iubirea în gândirea Fericitului Augustin (generalități) Născut Aurelius Augustinus la 13 noiembrie 354 în Tagasta, Numidia (azi Souk Ahras, Algeria) ÅŸi mutat în veÅŸnicie la 28 august 430 în Hippo Regius (azi Annaba, Algeria), sărbătorit pe 28 august de Biserica Romano- Catolică ÅŸi pe 15 iunie de Biserica Ortodoxă, Fericitul Augustin ― episcopul Hipponei ― este unul dintre cei patru PărinÅ£i ai Bisericii Apusene (alături de Sf. Ambrozie, Fericitul Ieronim ÅŸi Sf. Grigorie cel Mare), doctor al Bisericii ÅŸi probabil ― în Apus ― cel mai important gânditor creÅŸtin după Sf. Pavel. Augustin este considerat remarcabil prin viaÅ£a sa ÅŸi uimitor...citeste mai mult
Aprilie - 2018
Când laudă Dumnezeu nedreptatea? (259) - Pr. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 24-04-2018
- crâmpeie exegetice pe seama pildei cu iconomul nedrept - „Åži zicea ÅŸi către ucenicii Săi: Era un om bogat care avea un iconom ÅŸi acesta a fost pârât lui că-i risipeÅŸte avuÅ£iile. Åži chemându-l, i-a zis: Ce este aceasta ce aud despre tine? Dă-mi socoteala de iconomia ta, căci nu mai poÅ£i să fii iconom. Iar iconomul a zis în sine: Ce voi face că stăpânul meu ia iconomia de la mine? Să sap, nu pot; să cerÅŸesc, mi-e ruÅŸine. Åžtiu ce voi face, ca să mă primească în casele lor, când voi fi scos din iconomie. Åži chemând la sine, unul câte unul, pe datornicii stăpânului său, a zis celui dintâi: Cât eÅŸti dator stăpânului meu? Iar el...citeste mai mult
- crâmpeie exegetice pe seama pildei cu iconomul nedrept - „Åži zicea ÅŸi către ucenicii Săi: Era un om bogat care avea un iconom ÅŸi acesta a fost pârât lui că-i risipeÅŸte avuÅ£iile. Åži chemându-l, i-a zis: Ce este aceasta ce aud despre tine? Dă-mi socoteala de iconomia ta, căci nu mai poÅ£i să fii iconom. Iar iconomul a zis în sine: Ce voi face că stăpânul meu ia iconomia de la mine? Să sap, nu pot; să cerÅŸesc, mi-e ruÅŸine. Åžtiu ce voi face, ca să mă primească în casele lor, când voi fi scos din iconomie. Åži chemând la sine, unul câte unul, pe datornicii stăpânului său, a zis celui dintâi: Cât eÅŸti dator stăpânului meu? Iar el...citeste mai mult
Tâlcuire la Fericiri VI: FericiÅ£i cei curaÅ£i cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu (Matei 5, 8) (386) - Cristina Roman - 02-04-2018„PăzeÅŸte-Å£i inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieÅ£ii. " (Proverbele lui Solomon 4:23) „Hristoase, Lumina cea adevărată, Care luminezi ÅŸi sfinÅ£eÅŸti pe tot omul ce vine în lume, să se însemneze peste noi lumina feÅ£ei Tale, ca într-însa să vedem lumina cea neapropiată. Îndreptează paÅŸii noÅŸtri spre lucrarea poruncilor Tale, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale ÅŸi ale tuturor sfinÅ£ilor Tăi." Amin. Iisus a zis: „Åži voi tot fără pricepere sunteÅ£i? Nu înÅ£elegeÅ£i că orice intră în gură merge în pântece ÅŸi apoi este aruncat afară în hazna? Dar, ce iese din gură vine din inimă, ...citeste mai mult
Martie - 2018
Tâlcuire la Fericiri V: FericiÈ›i cei milostivi, că aceia se vor milui (Matei 5, 7 (418) - Cristina Roman - 08-03-2018Nu înjosi pe nimeni în viaÈ›a È™i nici de sus la alÈ›ii nu privi, Nu ignora o lacrimă pe-o față, Poate-ntr-o zi pe faÈ›a ta va fi ! Nu-l umili pe cel mai slab ca tine Nu-i vina lui c-aÈ™a a fost creat, Te vezi erou È™i lumea-ti aparÈ›ine, Dar uiÈ›i că scări nu-s doar pentru urcat! Nu neglija, ascultă È™i răspunde, O vorba care È›ie-È™i pare fleac, Poate salva pe cel care-o aude Și poate-n deznădejde a-i fi leac! Suntem egali, fii om cu fiecare, Lasă frumos pe unde-ai să pășeÈ™ti E-o lege-a vieÈ›ii fără expirare, La fel cum dai, aÈ™a o să primeÈ™ti! -------------------------------------------------- Fii Om de LicuÈ›a Pântia Am fost È™i suntem cu toÈ›ii atât în situaÈ›ia d...citeste mai mult
Februarie - 2018
Tâlcuire la fericiri IV: FericiÅ£i cei ce flămânzesc ÅŸi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura (Matei 5, 6) (695) - Cristina Roman - 06-02-2018FericiÅ£i cei flămânzi m-am născut flămând... am mâncat din hrana animalelor ÅŸi foamea s-a făcut o fiară în inima mea... am mâncat din hrana păsărilor ÅŸi aripile foamei întărindu-se mi-au sfâÅŸiat inima ÅŸi mai adânc... am mâncat din hrana oamenilor ÅŸi hrana oamenilor mai flămândă decât mine a început să îmi vâneze sufletul... atunci mi-am lăsat trupul acestei lumi înfometate ÅŸi zvârlindu-mă cu braÅ£ele întinse ca niÅŸte aripi în prăpastia inimii m-am dus să mă satur în Cer... Marius Iordăchioaia centrulsfintiiarhangheli &n...citeste mai mult
Ianuarie - 2018
Tâlcuire la Fericiri III: FericiÅ£i cei blânzi, că aceia vor moÅŸteni pământul (Mt. 5, 5) (869) - Cristina Roman - 03-01-2018Spune-È›i inimii... Spune-È›i inimii să tacă în durere È™i-n mânie că-n mânie È™i-n durere omul spune ce nu È™tie È™i lucrează ce nu-i bine È™i ia hotărâri nebune - a putea tăcea-n mânie, este-o mare-înÈ›elepciune. — TraianDorz O, cât de mult ne-am dori să schimbăm felul în care am reacÈ›ionat la situaÈ›ii È™i evenimente din trecut! Câte vorbe grele am ajuns să regretăm, fără a le mai putea È™terge din minte È™i memorie nici după cea mai sinceră spovedanie È™i pocăință?! De-ar È™ti omul ce-ar păți, dinainte s-ar păzi, spune un proverb românesc. Și tot din înÈ›elepciunea populară am cules È™i vorba: dă-i, Doamn...citeste mai mult
Decembrie - 2017
Tâlcuire la Fericiri II: FericiÈ›i cei ce plâng, că aceia se vor mângâia (Mt. 5, 4) (739) - Cristina Roman - 02-12-2017Motto: “Sa nu va ruÈ™inaÈ›i de lacrimi niciodată!” Să nu vă ruÈ™inaÈ›i de lacrimi! Niciodată! PlângeÈ›i ÅŸi pentru necazurile personale, dar să nu vărsaÅ£i lacrimi de furie, de mânie sau de blestem! Să vărsaÅ£i lacrimi de durere, de dragoste, căci ele vă purifică sufletul ÅŸi vă apropie de Hristos. Åži aÅŸa fericiÅ£i veÅ£i fi.” – Pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa Goana după Bucurie Omului de azi i se cere să fie cât mai independent financiar È™i emoÈ›ional, deopotrivă. Ca să fie un om de succes trebuie să fie dinamic, descurcăreÈ›, să bifeze o sumedenie de cerinÈ›e ale societății de consum. Toate bune È™i frumoase: jobul, casa, maÈ™ina, călătoriile. Și totuÈ™i...citeste mai mult
Noiembrie - 2017
Tâlcuire la Fericiri I: FericiÈ›i cei săraci cu duhul, că a lor este ÃŽmpărăţia Cerurilor (1010) - Cristina Roman - 10-11-2017“FericiÈ›i cei săraci cu duhul... adicătelea să fim proÈ™ti?!?“ A venit timpul să deschidem Fericirile din Evanghelia de la Matei È™i să le recitim. Acolo e lista categoriilor de cetățeni care vor intra în Împărăția Cerurilor fără a trece prin Judecata de Apoi. Prin ce se aseamănă toÈ›i cei enumeraÈ›i în acea listă? Simplu: Niciunul dintre ei nu se consideră nici bogat, nici vrednic. „Să mori înainte de a muri, pe urmă va fi prea târziu” (C. S. Lewis). FericiÈ›i cei săraci cu duhul, căci ei nu vin la Judecată, ci ajung la ViaÈ›a VeÈ™nică. - Andrei Kuraev, traducere È™i adaptare Cristina Dicusar “FericiÅ£i cei săraci cu duhul, că a l...citeste mai mult
August - 2017
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (345) - Fr. Alexandru Mihail Niţă - 28-08-2017
...citeste mai mult
...citeste mai mult
Iunie - 2017
Bogăţia Bibliei (466) - Valeriu Tănasă - 08-06-2017
Îmi este imposibil să explic de ce mi-a rămas într-un colÅ£ al sufletului, vorbele preÅŸedintelui Transvalului, GRUGER (1825 - 1904), care întrebat de cineva dacă ÅŸtie pe Goethe ÅŸi Shakespeare îi răspunde în felul următor: “Nu cunosc decât această carte – răspunse el- scoÅ£ând o Biblie veche din buzunar. De 40 de ani citesc necontenit în ea ÅŸi nu sunt stăpân nici pe jumătate din minunăţiile ei. Când voi sfârÅŸi-o, o să citesc pe Goethe ÅŸi pe Shakespeare!” MulÅ£i dintre noi am auzit spunându-se că Predica de pe munte este cea mai frumoasă învăţătură ce a primit-o omul de la Creatorul său. Sigur că adevărat este ÅŸ...citeste mai mult
Îmi este imposibil să explic de ce mi-a rămas într-un colÅ£ al sufletului, vorbele preÅŸedintelui Transvalului, GRUGER (1825 - 1904), care întrebat de cineva dacă ÅŸtie pe Goethe ÅŸi Shakespeare îi răspunde în felul următor: “Nu cunosc decât această carte – răspunse el- scoÅ£ând o Biblie veche din buzunar. De 40 de ani citesc necontenit în ea ÅŸi nu sunt stăpân nici pe jumătate din minunăţiile ei. Când voi sfârÅŸi-o, o să citesc pe Goethe ÅŸi pe Shakespeare!” MulÅ£i dintre noi am auzit spunându-se că Predica de pe munte este cea mai frumoasă învăţătură ce a primit-o omul de la Creatorul său. Sigur că adevărat este ÅŸ...citeste mai mult
Ianuarie - 2017
Decembrie - 2016
Colindul mântuirii (756) - Iosif Badiu (Huedin) - 13-12-2016
Călătorind cu mintea ÅŸi cu inima, între naÅŸtere ÅŸi moarte, am convingerea că toÅ£i suntem însoÅ£iÅ£i de colindul divin al mântuirii. Să ne străduim a-i pricepe mesajul, nu că e greu de desluÅŸit, ci pentru că auzul omului, de multe ori, este „ocupat” cu alte îndemnuri, mai puÅ£in folositoare. Dumnezeul Cel în Treime vine cu acest colind din veÅŸnicie ÅŸi îl duce în veÅŸnicie. Cuvintele colindului s-au auzit, dintru început, în grădina Edenului, fiind „psalmodiate” de Dumnezeu pentru Adam ÅŸi Eva, atunci când aceÅŸtia, întristaÅ£i ÅŸi ruÅŸinaÅ£i, au ieÅŸit din Rai, ca urmare a neascultării por...citeste mai mult
Călătorind cu mintea ÅŸi cu inima, între naÅŸtere ÅŸi moarte, am convingerea că toÅ£i suntem însoÅ£iÅ£i de colindul divin al mântuirii. Să ne străduim a-i pricepe mesajul, nu că e greu de desluÅŸit, ci pentru că auzul omului, de multe ori, este „ocupat” cu alte îndemnuri, mai puÅ£in folositoare. Dumnezeul Cel în Treime vine cu acest colind din veÅŸnicie ÅŸi îl duce în veÅŸnicie. Cuvintele colindului s-au auzit, dintru început, în grădina Edenului, fiind „psalmodiate” de Dumnezeu pentru Adam ÅŸi Eva, atunci când aceÅŸtia, întristaÅ£i ÅŸi ruÅŸinaÅ£i, au ieÅŸit din Rai, ca urmare a neascultării por...citeste mai mult
Câteva indicii şi referinţe despre copilăria şi fraţii lui Iisus Hristos… (1352) - 08-12-2016
Introducere – Preambul Evanghelia duminicii de după Botezul Domnului (Începutul propovăduirii Domnului) Matei 4, 12-17 12. Åži Iisus, auzind că Ioan a fost întemniÅ£at, a plecat în Galileea. 13. Åži părăsind Nazaretul, a venit de a locuit în Capernaum, lângă mare, în hotarele lui Zabulon ÅŸi Neftali, 14. Ca să se împlinească ce s-a zis prin Isaia proorocul care zice: 15. „Pământul lui Zabulon ÅŸi pământul lui Neftali spre mare, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor; 16. Poporul care stătea în întuneric a văzut lumină mare ÅŸi celor ce ÅŸedeau în latura ÅŸi în umbra morÅ£ii lumină le-a răsărit“. 17. De atunci a înce...citeste mai mult
Introducere – Preambul Evanghelia duminicii de după Botezul Domnului (Începutul propovăduirii Domnului) Matei 4, 12-17 12. Åži Iisus, auzind că Ioan a fost întemniÅ£at, a plecat în Galileea. 13. Åži părăsind Nazaretul, a venit de a locuit în Capernaum, lângă mare, în hotarele lui Zabulon ÅŸi Neftali, 14. Ca să se împlinească ce s-a zis prin Isaia proorocul care zice: 15. „Pământul lui Zabulon ÅŸi pământul lui Neftali spre mare, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor; 16. Poporul care stătea în întuneric a văzut lumină mare ÅŸi celor ce ÅŸedeau în latura ÅŸi în umbra morÅ£ii lumină le-a răsărit“. 17. De atunci a înce...citeste mai mult
August - 2016
Limba aramaica, vorbită de Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos (5485) - 12-08-2016
Arabii creÅŸtini reprezintă categoria de creÅŸtini care sunt fie de etnie arabă, fie se integrează în spaÅ£iul cultural ÅŸi de limbă arabă al locului în care trăiesc. Majoritatea creÅŸtinilor arabi trăiesc în Orientul Apropiat, unde la început constituiau majorităţi compacte de rum ortodocÅŸi, monofiziÅ£i sau asirieni. După secolul al VII-lea, adică o dată cu expansiunea islamului ÅŸi convertirile forÅ£ate ori de bună voie la noua religie, procentul creÅŸtinilor arabi a început să scadă, aceÅŸtia devenind în cursul secolelor o minoritate. Actualmente, numărul creÅŸtinilor arabi, de toate confesiunile ÅŸi jurisdicÅ£iile, este estimat la 40 până la 48 de mi...citeste mai mult
Arabii creÅŸtini reprezintă categoria de creÅŸtini care sunt fie de etnie arabă, fie se integrează în spaÅ£iul cultural ÅŸi de limbă arabă al locului în care trăiesc. Majoritatea creÅŸtinilor arabi trăiesc în Orientul Apropiat, unde la început constituiau majorităţi compacte de rum ortodocÅŸi, monofiziÅ£i sau asirieni. După secolul al VII-lea, adică o dată cu expansiunea islamului ÅŸi convertirile forÅ£ate ori de bună voie la noua religie, procentul creÅŸtinilor arabi a început să scadă, aceÅŸtia devenind în cursul secolelor o minoritate. Actualmente, numărul creÅŸtinilor arabi, de toate confesiunile ÅŸi jurisdicÅ£iile, este estimat la 40 până la 48 de mi...citeste mai mult
Iulie - 2016
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel (VIDEO) (695) - Fr. Alexandru Mihail Niţă - 16-07-2016
...citeste mai mult
...citeste mai mult
Iunie - 2016
Cântarea Cântărilor – o carte biblică şi literară de o frumuseţe inegalabilă… (1241) - Dr. Stelian Gomboş - 22-06-2016
Poezia Vechiului Testament, locul pe care îl ocupa în acest domeniu Teologia este regina tuturor ÅŸtiinÅ£elor fiindcă cuprinsul ei este cea mai sublimă taină ce se poate cugeta ÅŸi posedă siguranÅ£a cea mai mare, deoarece îÅŸi trage originea din lumina ÅŸtiinÅ£ei divine. Iar sufletul teologiei este cunoaÅŸterea Sfintei Scripturi, care, conform doctrinei Sfintei noastre Biserici, este primul izvor al RevelaÅ£iei Divine. Dar mai ales din Sfânta Scriptură teologul trebuie să evidenÅ£ieze cuprinsul ÅŸi sensul învăţăturii Cuvântului divin. Potrivit SfinÅ£ilor PărinÅ£i, Sfânta Scriptură formează tezaurul nesfârÅŸit al adevărurilor dumnezeieÅŸti, chiar o putem asemăna cu o mină ...citeste mai mult
Poezia Vechiului Testament, locul pe care îl ocupa în acest domeniu Teologia este regina tuturor ÅŸtiinÅ£elor fiindcă cuprinsul ei este cea mai sublimă taină ce se poate cugeta ÅŸi posedă siguranÅ£a cea mai mare, deoarece îÅŸi trage originea din lumina ÅŸtiinÅ£ei divine. Iar sufletul teologiei este cunoaÅŸterea Sfintei Scripturi, care, conform doctrinei Sfintei noastre Biserici, este primul izvor al RevelaÅ£iei Divine. Dar mai ales din Sfânta Scriptură teologul trebuie să evidenÅ£ieze cuprinsul ÅŸi sensul învăţăturii Cuvântului divin. Potrivit SfinÅ£ilor PărinÅ£i, Sfânta Scriptură formează tezaurul nesfârÅŸit al adevărurilor dumnezeieÅŸti, chiar o putem asemăna cu o mină ...citeste mai mult
August - 2015
Tâlcuirea rugăciunii Tatăl nostru (Partea a VII-a) - Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveÈ™te de cel rău... (4298) - Cristina Roman - 24-08-2015„Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveÈ™te de cel rău, Că a Ta este împărăția È™i puterea È™i slava în veci. Amin” (Matei 6, 13) Maxim Marturisitorul: "Și nu ne duce pe noi in ispită, ci ne mântuieÈ™te de cel rău". Scriptura arată prin acestea ca cel ce nu iartă desăvârÈ™it celor ce i-au greÈ™it [conform cererii anterioare: Åži ne iartă nouă greÅŸelile noastre precum ÅŸi noi iertăm greÅŸiÅ£ilor noÅŸtri] È™i nu-È™i înfățiÈ™ează lui Dumnezeu inima curată de orice supărare, strălucind de lumina împăcării cu aproapele, nu va dobândi darul celor cerute, È™i va fi predat ispitei È™i celui rău, după o dreaptă judecată, ca să învet...citeste mai mult
Iulie - 2015
Tâlcuirea rugăciunii Tatăl nostru (Partea a VI-a) - Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi (2191) - Cristina Roman - 08-07-2015Sfântul Maxim Marturisitorul: VieÈ›uind astfel în urma votului ce-L dăm, vom primi, ca pe o "pâine spre ființă" È™i spre viață, pentru hrana sufletelor noastre È™i pentru păstrarea È™i buna folosire a celor dăruite nouă, pe Cuvântul care a zis: "Eu sunt pâinea care s-a coborât din cer È™i dă viață lumii". Căci El ni se face toate, pe măsura noastră a celor ce suntem nutriÈ›i prin virtute È™i înÈ›elepciune, È™i se face corp, precum singur È™tie, prin fiecare din cei ce ne mântuim, în chip felurit, câtă vreme suntem încă în acest veac, după înÈ›elesul cuvântului rugăciunii, care zice: "Pâinea noastră cea spre f...citeste mai mult
Iunie - 2015
Tâlcuirea rugăciunii Tatăl nostru (Partea a V-a) - Facă-se voia Ta precum în cer aÈ™a È™i pe pământ (3108) - Cristina Roman - 16-06-2015Sfântul Ioan Gura de Aur: "Faca-se voia Ta, precum în cer aÈ™a È™i pe pământ"(Matei 6, 10) Ai vazut ce urmare minunată! Ne poruncise să dorim bunătățile viitoare È™i să ne grăbim pentru plecarea noastră dincolo; dar atâta vreme cât nu se întâmplă asta È™i locuim aici, ne porunceÈ™te să ne dăm toată silinÈ›a ca să vieÈ›uim ca îngerii din cer. Hristos ne-a spus: "Trebuie să doriÈ›i cerurile È™i cele din ceruri!"; dar a poruncit ca, înainte de a ajunge în cer, să prefacem pământul în cer; să trăim pe pământ, ca È™i cum am trăi în cer; să ne grăbim să facem aÈ™a totul. Și pentru acestea să-L rugăm pe Stăp&ac...citeste mai mult
Mai - 2015
Tâlcuirea rugăciunii Tatăl nostru (Partea a IV-a) - Vie împărăția Ta (1389) - Cristina Roman - 13-05-2015Sfântul Ioan Gură de Aur: Și aceste cuvinte sunt iarăși cuvintele unui copil recunoscător, care nu-È™i lipeÈ™te sufletul de cele ce se văd, nici nu socoteÈ™te mare lucru pe cele din lumea aceasta, ci se grăbeÈ™te către Tatăl È™i doreÈ™te cu înfocare pe cele viitoare. Toate acestea se nasc dintr-o conÈ™tiință curată È™i dintr-un suflet desprins de lucrurile de pe pământ. DorinÈ›a aceasta o avea È™i Pavel în fiecare zi; de aceea È™i spunea: "Și noi, care avem pârga duhului, suspinăm, aÈ™teptând înfierea, izbăvirea trupului nostru" (Rom. 8, 23). Cel ce are această dragoste nu poate să se îngâmfe nici cu fericirea vieÈ›ii sale, dar nici nu poate să fie do...citeste mai mult
Aprilie - 2015
Tâlcuirea rugăciunii Tatăl nostru (Partea a III-a) - SfinÈ›ească-se numele Tău (1575) - Cristina Roman - 04-04-2015Origen: "Această formulă poate însemna fie că ceea ce s-a cerut încă nu s-a dobândit, fie că cel care a dobândit ce a cerut vrea să păstreze ce a obÈ›inut. Cu toate acestea, cuvintele de la Matei È™i Luca SfinÈ›ească-se numele Tău, arată că numele Tatălui încă nu s-a sfinÈ›it. Însă nu poate cere cineva să se sfinÈ›ească numele lui Dumnezeu ca È™i cum nu ar fi sfinÈ›it? Să vedem ce înseamnă numele Tatălui È™i ce înseamnă SfinÈ›irea Lui. Numele Numele desemnează natura proprie È™i de necontestat a fiinÈ›ei care îl poartă. Astfel, natura proprie Sfântului Pavel face ca sufletul său, mintea sa, trupul său să aibă anumite calități. Aceste calit...citeste mai mult
Martie - 2015
Tâlcuirea rugăciunii Tatăl nostru (Partea a II-a) - Care eÈ™ti în ceruri... (2172) - 16-03-2015Partea a II - a – Care(le) eÈ™ti în Ceruri... Origen: "Dumnezeu nu se află într-un anumit loc. Trebuie să avem grijă È™i să nu ni-l închipuim pe Dumnezeu mărginit de o formă trupească È™i care ar locui în ceruri; dacă Dumnezeu ar fi mărginit în acest fel, atunci ar însemna că este mai mic decât cerurile care Îl cuprind. Or, dimpotrivă, trebuie să socotim că față de puterea de necuprins a lui Dumnezeu, toate celelalte sunt mărginite. Luate în sensul literar, anumite expresii par să afirme că Dumnezeu se găseÈ™te între marginile unui loc, însă aceste expresii trebuie înÈ›elese într-un sens mai larg, respectând natura spirituală...citeste mai mult
Rugăciunea lui Iisus în Grădina Ghetsimani (11286) - Pr. Miron Mihăilescu - 09-03-2015„În Ghetsimani, Iisus S-a arătat solidar cu fragilitatea noastră omenească“ După Cina cea de Taină, Hristos îÅŸi cheamă ucenicii în grădina Ghetsimani să se roage. Îi ia cu el pe Petru ÅŸi pe fiii lui Zevedeu, cărora le mărturiseÅŸte întristarea sufletului ÅŸi mâhnirea care începuse să-L cuprindă. Retrăgându-se câÅ£iva paÅŸi mai departe, se aÅŸază în genunchi, îÅŸi pleacă faÅ£a la pământ ÅŸi se roagă lui Dumnezeu cu sudori de sânge. De trei ori se roagă cu aceleaÅŸi cuvinte, implorând Părintele Ceresc să depărteze paharul patimilor ÅŸi al morÅ£ii de la El. De ce era trist Iisus? Pentru cine s-a rugat El în...citeste mai mult
Februarie - 2015
Tâlcuirea rugăciunii Tatăl nostru în scrierile SfinÈ›ilor PărinÈ›i (I) (5520) - Cristina Roman - 12-02-2015Partea I - Variantele rugăciunii/ Pregătirea pentru rugăciune/ Tâlcuirea apelativului "Tată" "Atunci când ne rugăm cu rugăciunea Tatăl nostru, ne gândim la întreaga umanitate È™i cerem plinătatea harului pentru toÈ›i oamenii ca È™i pentru noi înÈ™ine. SfinÈ›ească-Se Numele Tău de către toÈ›i oamenii. Vină împărăția Ta pentru toate popoarele, ca viaÈ›a Ta Dumnezeiască să devină viaÈ›a lor. Facă-se voia Ta: voia Ta singură îi uneÈ™te pe toÈ›i în dragostea Ta. IzbăveÈ™te-ne de cel rău – de “ucigătorul” (Ioan 8, 44) care seamănă până departe vrăjmășie È™i moarte. Domnul a îndreptat È™i sfinÈ›it È™irul strămoÈ™ilor ...citeste mai mult
Ianuarie - 2015
Botezul Domnului în Sfânta Scriptură È™i iconografie (1891) - 06-01-2015Botezul de la Iordan marchează sfârÅŸitul unei perioade tainice din viaÅ£a Mântuitorului, de la pruncie până la vârsta de 30 de ani, precum ÅŸi începutul activităţii Sale publice. Pentru Teologie, momentul Botezului Domnului simbolizează hotarul de separaÅ£ie dintre Vechiul Testament ÅŸi Noul Testament, dintre legea veche ÅŸi legea harului care a început când Hristos S-a coborât la râul Iordan ÅŸi a sfinÅ£it natura umană, ÅŸi prin acesta toată creaÅ£ia. Din Sfânta Scriptură vedem că începutul lucrării lui Mesia a fost prefaÅ£at de predica Botezătorului Ioan: „PocăiÅ£i-vă, că s-a apropiat Împărăţia cerurilor!“ (Matei 3, 2). Evangheliile cons...citeste mai mult
Decembrie - 2014
Cele mai de căpetenie porunci ale Domnului cuprinse în Noul Testament, adunate de Sfântul Nicodim Aghioritul (a doua parte) (1595) - 07-12-2014
Agonisirea comorilor cereÈ™ti Nu vă adunaÈ›i comori pe pământ, unde molia È™i rugina le strică È™i unde furii le sapă È™i le fură. Ci adunaÈ›i-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă È™i nu le fură. Căci unde este comoara ta acolo va fi È™i inima ta (Matei 6, 19 -21). Adevărat zic vouă, că un bogat cu greu va intra în Împărăția Cerurilor (Matei 19, 23). Vai vouă, bogaÈ›ilor, că vă luaÈ›i pe pământ mângâierea voastră (Luca 6, 24). VindeÈ›i averile voastre È™i daÈ›i milostenie; FaceÈ›i-vă pungi care nu se învechesc, comoară neîmpuÈ›inată în ceruri, unde fur nu se apropie, nici molie nu o strică (Luca 12...citeste mai mult
Agonisirea comorilor cereÈ™ti Nu vă adunaÈ›i comori pe pământ, unde molia È™i rugina le strică È™i unde furii le sapă È™i le fură. Ci adunaÈ›i-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă È™i nu le fură. Căci unde este comoara ta acolo va fi È™i inima ta (Matei 6, 19 -21). Adevărat zic vouă, că un bogat cu greu va intra în Împărăția Cerurilor (Matei 19, 23). Vai vouă, bogaÈ›ilor, că vă luaÈ›i pe pământ mângâierea voastră (Luca 6, 24). VindeÈ›i averile voastre È™i daÈ›i milostenie; FaceÈ›i-vă pungi care nu se învechesc, comoară neîmpuÈ›inată în ceruri, unde fur nu se apropie, nici molie nu o strică (Luca 12...citeste mai mult
Noiembrie - 2014
Cele mai de căpetenie porunci ale Domnului din Noul Testament, adunate de Sfântul Nicodim Aghioritul (2279) - 13-11-2014
- prima parte - Cuvânt al Sfântului Nicodim Aghioritul către iubitul cititor Cu adevărat sunt trebuincioase toate poruncile Domnului, pentru că sunt viață È™i viață adevărată È™i veÈ™nică, precum a zis Domnul tânărului aceluia: "De vrei să intri în viață, păzeÈ™te poruncile" (Matei 19,17). Și iarăși Domnul glăsuieÈ™te: "Pentru că Eu n-am vorbit de la Mine, ci Tatăl care M-a trimis, Acesta Mi-a dat poruncă ce să spun È™i ce să vorbesc. Și È™tiu că porunca Lui este viaÈ›a veÈ™nică" (Ioan 12, 49-50). Deci precum este trebuincioasă omului viaÈ›a veÈ™nică, aÈ™a-i este trebuincioasă lui È™i păzirea poruncilor lui Hristos, prin care câÈ™tigă viaÈ›a veÈ™nică. Pent...citeste mai mult
- prima parte - Cuvânt al Sfântului Nicodim Aghioritul către iubitul cititor Cu adevărat sunt trebuincioase toate poruncile Domnului, pentru că sunt viață È™i viață adevărată È™i veÈ™nică, precum a zis Domnul tânărului aceluia: "De vrei să intri în viață, păzeÈ™te poruncile" (Matei 19,17). Și iarăși Domnul glăsuieÈ™te: "Pentru că Eu n-am vorbit de la Mine, ci Tatăl care M-a trimis, Acesta Mi-a dat poruncă ce să spun È™i ce să vorbesc. Și È™tiu că porunca Lui este viaÈ›a veÈ™nică" (Ioan 12, 49-50). Deci precum este trebuincioasă omului viaÈ›a veÈ™nică, aÈ™a-i este trebuincioasă lui È™i păzirea poruncilor lui Hristos, prin care câÈ™tigă viaÈ›a veÈ™nică. Pent...citeste mai mult
Octombrie - 2014
Gânduri despre viață, moarte și nemurire în lumina Sfintei Scripturi (2740) - Pr. Prof. Dr. Ene Braniște - 11-10-2014
Cel care împlineÈ™te porunca iubirii se apropie de Dumnezeu, de izvorul vieÈ›ii, precum ne asigură Sf. Evanghelist Ioan: “Noi È™tim că ne-am strămutat din moarte a viață, pentru că iubim pe fraÈ›i; cine nu iubeÈ™te pe fratele său, rămâne în moarte” (I Ioan III, 14)… Să trăim deci după dreptarul cel negreÈ™elnic al poruncilor lui Dumnezeu, adică în iubire, pace È™i bună înÈ›elegere cu toÈ›i oamenii, muncind cu tragere de inimă, iubind dreptatea È™i adevărul, făcând numai binele È™i ferindu-ne de rău, luptând pentru tot ce face viaÈ›a omului mai bună, mai curată, mai înÈ›eleaptă, mai fericită. “Iată, am pus înaintea voastră calea vie...citeste mai mult
Cel care împlineÈ™te porunca iubirii se apropie de Dumnezeu, de izvorul vieÈ›ii, precum ne asigură Sf. Evanghelist Ioan: “Noi È™tim că ne-am strămutat din moarte a viață, pentru că iubim pe fraÈ›i; cine nu iubeÈ™te pe fratele său, rămâne în moarte” (I Ioan III, 14)… Să trăim deci după dreptarul cel negreÈ™elnic al poruncilor lui Dumnezeu, adică în iubire, pace È™i bună înÈ›elegere cu toÈ›i oamenii, muncind cu tragere de inimă, iubind dreptatea È™i adevărul, făcând numai binele È™i ferindu-ne de rău, luptând pentru tot ce face viaÈ›a omului mai bună, mai curată, mai înÈ›eleaptă, mai fericită. “Iată, am pus înaintea voastră calea vie...citeste mai mult
Iulie - 2014
Calea iertarii păcatelor în cuvântul Sfintei Scripturi (4217) - Pr. dr. Adrian Roman - 28-07-2014Mântuitorul Iisus Hristos a învăţat zicînd: „PocăiÅ£i-vă căci s-a apropiat Împărăţia Cerurilor”! PocăinÅ£a, aÅŸadar, apare ca o condiÅ£ie pentru primirea Împărăţiei pe care noi credincioÅŸii o dorim aÅŸteptând „viaÅ£a veacului ce va să fie”, aÅŸa cum rostim în finalul Crezului mărturisit în Liturghie. Tot la Sfânta Liturghie mai rostim sau cântăm rugăciunea Tatăl nostru, învăţată de ucenici de la Mântuitorul Hristos, zicând într-una din cereri: „Åži ne iartă nouă păcatele noastre, precum iertăm ÅŸi noi greÅŸiÅ£ilor noÅŸtri (Matei 6, 12), iar ca o concluzie a acestei rugăciuni Iisus le spune Apost...citeste mai mult
Martie - 2014
Sfânta ÃŽmpărtăşanie în Noul ÅŸi Vechiul Testament (4020) - Pr. dr. Adrian Roman - 27-03-2014Anul 2014 fiind ales de Sfântul Sinod drept anul omagial închinat Sfintei Euharistii, ne propunem în câteva pagini să arătăm cât de mult aflăm din Noul Testament, dar ÅŸi din Vechiul Testament, despre Sfânta Euharistie, precum ÅŸi ce semnifică aceasta plecând de la învăţătura Sfintei Scripturi, unde regăsim rădăcinile iudaice ale cultului liturgic în care Cina Domnului este inclusă. Comentariul nostru va urmări o scurtă dezvoltare teologică ÅŸi istorică. Sfânta Împărtăşanie este unire a omului cu Dumnezeu, împărtăşire cu Dumnezeu sau părtăşie ori participare la ViaÅ£a dumnezeiască prin cuminecarea cu Trupul ÅŸi Sângele lui H...citeste mai mult
Noiembrie - 2013
Arca lui Noe - interpretare literal-vizuală (2675) - Pr. dr. Adrian Roman - 29-11-2013. . . . . ...citeste mai mult
Cunoaşterea în iubire (5485) - Pr. dr. Adrian Roman - 28-11-2013
„Iar viaÅ£a veÅŸnică aceasta este: Să te cunoască pe Tine singurul Dumnezeu adevărat, ÅŸi pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis” (Ioan 17, 3) „Iubirea este cea mai sigură certitudine pe care omul o cunoaÅŸte; acel unic, existenÅ£ial ÅŸi incontestabil cogito: Iubesc, deci exist; prin urmare fiinÅ£a este, iar viaÅ£a are valoare (merită efortul de a trăi). Iubirea nu îmi asigură doar un statut de fiinţă în care eu mă regăsesc, deoarece iubirea mă dăruieÅŸte pe mine celuilalt. […]Comunicarea chiar atunci când este ostilă, este lucrul, care cu siguranţă mă revelează pe mine mie însumi.”(Mounier) Mântuitorul Iisus Hristos ne-a încredinÅ£at că viaÅ£a v...citeste mai mult
„Iar viaÅ£a veÅŸnică aceasta este: Să te cunoască pe Tine singurul Dumnezeu adevărat, ÅŸi pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis” (Ioan 17, 3) „Iubirea este cea mai sigură certitudine pe care omul o cunoaÅŸte; acel unic, existenÅ£ial ÅŸi incontestabil cogito: Iubesc, deci exist; prin urmare fiinÅ£a este, iar viaÅ£a are valoare (merită efortul de a trăi). Iubirea nu îmi asigură doar un statut de fiinţă în care eu mă regăsesc, deoarece iubirea mă dăruieÅŸte pe mine celuilalt. […]Comunicarea chiar atunci când este ostilă, este lucrul, care cu siguranţă mă revelează pe mine mie însumi.”(Mounier) Mântuitorul Iisus Hristos ne-a încredinÅ£at că viaÅ£a v...citeste mai mult
Octombrie - 2013
Prietenia, cale privilegiată a comuniunii cu Dumnezeu (4234) - Pr. dr. Adrian Roman - 22-10-2013Prietenia, cale privilegiată a comuniunii cu Dumnezeu - o viziune a lui Origen - Prietenia reprezintă un aspect particular al comuniunii sau al unirii omului cu Dumnezeu. Unul dintre primii care au remarcat că prietenia este o noÅ£iune biblică ÅŸi că aceasta este diferită ca înÅ£elegere faţă de conceptul de prietenie din filosofia antică, este Origen (185-254). Unul dintre textele Sfintei Scripturi care vorbeÅŸte despre prietenie este Matei 22, 12: „Åži i-a zis: Prietene, cum ai intrat aici fără haină de nuntă?”[1]. Cartea ÎnÅ£elepciunii lui Solomon 7, 27 vorbeÅŸte deja despre „sufletele sfinte” ca „prieteni ai lui Dumnezeu”. Cu referie la perioada Vechiulu...citeste mai mult
Septembrie - 2013
Sfântul Atanasie cel Mare ÅŸi prima listă canonică a cărÅ£ilor Sfintei Scripturi (4603) - Pr. dr. Adrian Roman - 12-09-2013Scrisoarea festivă 39 din anul 366[1] a Sfântului Atanasie este primul document care listează cele 27 de cărÅ£i ale Noului Testament, iar episcopul alexandrin este primul autor creÅŸtin cunoscut care aplică termenul κανονιζÏŒμενα în mod cu totul special pentru cărÅ£ile care formează cele două Testamente biblice. După opinia lui Brakke, canonul oferit de Sfântul Părinte este unul explicit închis[2]. Este prentru prima oară când o autoritate eclesială a Alexandriei stabileÅŸte sau fixează în scris, într-un document oficial, care sunt scrierile b...citeste mai mult
Iulie - 2013
Ceea ce este da, da, şi ceea ce este nu, nu (Mt. 5, 37) (4555) - Pr. Prof. Dr. Vasile Grăjdian - 26-07-2013
Mai înainte de cuvintele amintite în titlul acestor rânduri, în Predica de pe munte Mântuitorul nostru Iisus Hristos vorbise despre jurăminte, învăţând despre necesara smerenie a condiÅ£iei umane în faÅ£a „marilor cuvinte”: „ AÅ£i auzit ce s-a zis celor de demult: „Să nu juri strâmb, ci să Å£ii înaintea Domnului jurămintele tale.” Eu însă vă spun vouă: Să nu vă juraÅ£i nicidecum, nici pe cer, fiindcă este tronul lui Dumnezeu, nici pe pământ, fiindcă este aÅŸternut picioarelor lui, nici pe Ierusalim, fiindcă este cetate a marelui Împărat, nici pe capul tău să nu te juri, fiindcă nu poÅ£i să faci un fir de p...citeste mai mult
Mai înainte de cuvintele amintite în titlul acestor rânduri, în Predica de pe munte Mântuitorul nostru Iisus Hristos vorbise despre jurăminte, învăţând despre necesara smerenie a condiÅ£iei umane în faÅ£a „marilor cuvinte”: „ AÅ£i auzit ce s-a zis celor de demult: „Să nu juri strâmb, ci să Å£ii înaintea Domnului jurămintele tale.” Eu însă vă spun vouă: Să nu vă juraÅ£i nicidecum, nici pe cer, fiindcă este tronul lui Dumnezeu, nici pe pământ, fiindcă este aÅŸternut picioarelor lui, nici pe Ierusalim, fiindcă este cetate a marelui Împărat, nici pe capul tău să nu te juri, fiindcă nu poÅ£i să faci un fir de p...citeste mai mult
Căsătoria creÅŸtină izvorăşte din Rai (3477) - Paul Evdokimov - 15-07-2013Instituirea paradisiacă a căsătoriei creÅŸtine Instituirea căsătoriei în Rai este afirmată de o tradiÅ£ie veche foarte sigură. Vorbind despre căsătorie, Domnul face referire la Vechiul Testament : „N-aÅ£i citit? (Mt.19,4; Mc.10, 2-12). La fel Sf. Apostol Pavel (Efes. 5, 31). Clement al Alexandriei spune ÅŸi el foarte limpede: „Fiul n-a făcut decât să confirme ceea ce Tatăl a instituit”. În facerea omului, Clement vedea Taina Botezului, iar în comuniunea de iubire a primului cuplu, instituirea divină a Tainei căsătoriei. El vorbeÅŸte chiar de harul paradisiac al căsătoriei. Prin acest har, căsătoria creÅŸtină primeÅŸte ceva din starea conjugală de dinainte de cădere. Cl...citeste mai mult
Iunie - 2013
Să nu te tulburi în timpul încercării. Tâlcuire la Epistola II către Timotei a Sf. Ap. Pavel (3507) - Sfântul Ioan Gură de Aur - 18-06-2013Precum nu există om nemuritor, tot aÅŸa nu se poate găsi vreun om lipsit de supărare în această viaţă, ÅŸi că o singură supărare este folositoare, aceea venită prin păcat. Despre milostenie. Deci, iubiÅ£ilor, să nu ne descurajăm în faÅ£a relelor ce cad asupra noastră, căci aceasta se întâmplă spre cuminÅ£irea noastră. „Să nu te tulburi în timpul încercării”, zice înÅ£eleptul Isus Sirah (2, 2). MulÅ£i au felurile necazuri în casele lor; toÅ£i ne împărtăşim de necaziri ÅŸi supărări, nu însă ÅŸi de cauzele lor; ci unul are supărare de la femeie, altul de la copil, un altul de la slugă, unul de la vreun prieten, altul de la vreu duÅŸman, ...citeste mai mult
Mai - 2013
Eliberează-ne pe Baraba (Lc.23,18) (2537) - Iosif Badiu (Huedin) - 06-05-2013
Iată o dorinţă „legitimă” a arhiereilor ÅŸi a poporului, favorabilă pentru Baraba ÅŸi nedreaptă pentru Domnul Iisus, ale căror nume erau puse în balanÅ£a unei „sloboziri de ocazie”. Această cerere a mulÅ£imii înfierbântate de ură era în acord cu un obicei statornicit ca „favor” dat poporului israelit, la sărbătoarea PaÅŸtilor, de către puterea ocupantă (cf.Mt. 27,15). MulÅ£imea avea dreptul să ceară guvernatorului eliberarea unui întemniÅ£at „drag” ei. Åži nu pierdea niciodată această dorită ÅŸi aÅŸteptată ocazie. Starea de spirit a mulÅ£imii, acum, era „conf...citeste mai mult
Iată o dorinţă „legitimă” a arhiereilor ÅŸi a poporului, favorabilă pentru Baraba ÅŸi nedreaptă pentru Domnul Iisus, ale căror nume erau puse în balanÅ£a unei „sloboziri de ocazie”. Această cerere a mulÅ£imii înfierbântate de ură era în acord cu un obicei statornicit ca „favor” dat poporului israelit, la sărbătoarea PaÅŸtilor, de către puterea ocupantă (cf.Mt. 27,15). MulÅ£imea avea dreptul să ceară guvernatorului eliberarea unui întemniÅ£at „drag” ei. Åži nu pierdea niciodată această dorită ÅŸi aÅŸteptată ocazie. Starea de spirit a mulÅ£imii, acum, era „conf...citeste mai mult
Aprilie - 2013
CunoaÅŸterea Sfintei Scripturi este un bagaj necesar pentru viaţă (2390) - Sfântul Ioan Gură de Aur - 10-04-2013Cu cât progresează ÅŸi prosperă cineva în aceasta viaţă, cu atât mai mult va avea nevoie de această educaÅ£ie (n.n. cunoaÅŸterea Sfintei Scripturi). Chiar dacă e crescut în palate, există ÅŸi acolo mulÅ£i filosofi ÅŸi închinatori la idoli ÅŸi din cei ce se laudă ÅŸi se mândresc cu slava lor lumească, de parcă palatele acestea ar fi pline de idropici. AÅŸa sunt palatele. ToÅ£i sunt acolo vanitoÅŸi ÅŸi umflaÅ£i de mândrie ÅŸi cei ce nu sunt încă, au grijă să devină. GândeÅŸte-te ce ar însemna ca fiul tău, unul dintre cei mai buni medici, să intre acolo având la el toate mijloacele pentru a vindeca o infecÅ£ie, să se apropie de bolnav, să stea de vorba cu el Å...citeste mai mult
Martie - 2013
Sfânta Scriptură într-o lume secularizată (3404) - Pr. prof. univ. dr. Stelian Tofană - 29-03-2013SFÂNTA SCRIPTURÄ‚ ÎNTR-O LUME SECULARIZATÄ‚: EFICIENTÄ‚ SAU INEFICIENTÄ‚? Cauzele nerodirii cuvântului lui Dumnezeu în lumea modernă Prin cuvânt Dumnezeu a creat Universul în toată măreÅ£ia ÅŸi frumuseÅ£ea sa. Prin cuvântul lui Dumnezeu profeÅ£ii au menÅ£inut trează credinÅ£a ÅŸi au călăuzit omenirea la adevăr, dreptate, schimbând adesea, din temelii structurile ei... În acest context, se ridică, în mod firesc, câteva întrebări care îi vizează nu numai pe simpli creÅŸtini, ci ÅŸi întreaga lume eclesială, teologică, indiferent de confesiune sau modul de exprimare a credinÅ£ei. Unde se arată astăzi puterea cuvântului...citeste mai mult
Decembrie - 2012
Noul Testament în cel Vechi se ascunde, Vechiul Testament în cel Nou se descoperă (8825) - PS Daniil Stoenescu - 14-12-2012Aceste cuvinte inspirate ale Fericitului Augustin († 430), adevărate mărgăritare duhovniceÅŸti ale literaturii patristice de limbă latină, sunt o verigă de aur care uneÅŸte ÅŸi defineÅŸte relaÅ£ia teologică profundă dintre Vechiul Testament ÅŸi Noul Testament, inspirate deopotrivă de acelaÅŸi Duh Sfânt, de aceea nu este de mirare faptul că multe ediÅ£ii ale Noului Testament se deschid cu aceste cuvinte, adevărată cheie expresivă a unităţii sfintei ÅŸi dumnezeieÅŸtii Scripturi. După cum se poate observa ÅŸi constata, expresia ÅŸi formularea fericitului Augustin are două părÅ£i: „Noul Testament în cel Vechi se ascunde&rdq...citeste mai mult
Octombrie - 2012
V-am scris cu ochii scăldaţi în lacrimi (5470) - PS Daniil Stoenescu - 26-09-2012
„V-am scris cu ochii scăldaÅ£i în lacrimi” de la „Stejarul Plângerii” (II Corinteni 2,4; Facere 35, 8). Cuvintele sfântului apostol Pavel către Corinteni de la începutul epistolei a doua, referitoare la felul ÅŸi la starea în care le-a scris cea dintâi epistolă, ne fac să gândim la faptul că întreaga sfântă ÅŸi dumnezeiască Scriptură, ca ÅŸi Cuvânt a lui Dumnezeu, este un izvor de lacrimi ÅŸi plâns, fiind scrisă prin lacrimi ÅŸi plâns, cu lacrimi ÅŸi plâns ÅŸi scăldată în lacrimi ÅŸi plâns, precum la „Stejarul Plângerii” (Facere 35, 8), ca un stejar al revelaÅ£iei prin lacrimi ÅŸi plâns, care &...citeste mai mult
„V-am scris cu ochii scăldaÅ£i în lacrimi” de la „Stejarul Plângerii” (II Corinteni 2,4; Facere 35, 8). Cuvintele sfântului apostol Pavel către Corinteni de la începutul epistolei a doua, referitoare la felul ÅŸi la starea în care le-a scris cea dintâi epistolă, ne fac să gândim la faptul că întreaga sfântă ÅŸi dumnezeiască Scriptură, ca ÅŸi Cuvânt a lui Dumnezeu, este un izvor de lacrimi ÅŸi plâns, fiind scrisă prin lacrimi ÅŸi plâns, cu lacrimi ÅŸi plâns ÅŸi scăldată în lacrimi ÅŸi plâns, precum la „Stejarul Plângerii” (Facere 35, 8), ca un stejar al revelaÅ£iei prin lacrimi ÅŸi plâns, care &...citeste mai mult
Martie - 2012
Valoarea ÅŸi importanÅ£a Sfintei Scripturi în viaÅ£a duhovnicească a creÅŸtinului (3523) - Dr. Stelian GomboÅŸ - 23-02-2012Sfânta Scriptură sau Biblia este cartea cea mai reprezentativă a omenirii. Un mare predicator francez spunea că „atunci când deschideÅ£i Biblia ca o simplă carte nu puteÅ£i rezista superiorităţii caracterului ei ÅŸi să nu recunoÅŸti momentul de istorie, de legislaÅ£ie, de morală ÅŸi de elocvenţă cel mai surprinzător care este sub cer!” Ea este o carte unitară, deÅŸi a fost scrisă în răstimp de aproape 1600 de ani, alcătuită fiind din 66 de cărÅ£i elaborate de aproximativ 40 de autori ÅŸi cu toate că ei au avut situaÅ£ii sociale diferite cum ar fi: împăraÅ£i ÅŸi robi, clerici ÅŸi agricultori, bărbaÅ£i de stat ÅŸi păstori, cu toate că ea...citeste mai mult
Decembrie - 2011