Cele mai de căpetenie porunci ale Domnului cuprinse în Noul Testament, adunate de Sfântul Nicodim Aghioritul (a doua parte)

Agonisirea comorilor cerești

1. Nu vă adunați comori pe pământ, unde molia și rugina le strică și unde furii le sapă și le fură. Ci adunați-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă și nu le fură. Căci unde este comoara ta acolo va fi și inima ta (Matei 6, 19 -21).
2. Adevărat zic vouă, că un bogat cu greu va intra în Împărăția Cerurilor (Matei 19, 23).
3. Vai vouă, bogaților, că vă luați pe pământ mângâierea voastră (Luca 6, 24).
4. Vindeți averile voastre și dați milostenie; Faceți-vă pungi care nu se învechesc, comoară neîmpuținată în ceruri, unde fur nu se apropie, nici molie nu o strică (Luca 12, 33).
5. Așadar oricine dintre voi care nu se leapădă de tot ce are nu poate să fie ucenicul Meu (Luca 14, 33).
6. Celor bogați în veacul de acum poruncește-le să nu se semețească, nici să-și pună nădejdea în bogăția cea nestatornică, ci în Dumnezeu cel viu, Care ne dă cu belșug toate, spre îndulcirea noastră (1 Timotei 6, 17).
7. Veniți acum, voi bogaților, plângeți și vă tânguiți de necazurile care vor să vină aspra voastră. Bogăția voastră a putrezit și hainele voastre le-au mâncat moliile. Aurul vostru și argintul au ruginit și rugina lor va fi mărturie asupra voastră și ca focul va mistui trupurile voastre; ațu strâns comori în vremea din urmă. Dar, iată plata lucrătorilor care au secerat țarinile voastre, pe care voi ați oprit-o strigă; și strigătele secerătorilor au intrat în urechile Domnului Savaot (Iacov 5, 1-4).

Neîmpătimirea de cele pământești

Cu cuviință este să ne îngrijim de bunătțile pământului, ci căutând bunătățile cele cerești și veșnice, să nu rămânem în împătimire față d elume și de cele lumești.

1. De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiți pentru sufletul vostru ce veți mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veți îmbrăca; au nu este sufletul mai mult decât hrana și trupul mai mult decât îmbrăcămintea? Priviți la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitnițe, și Tatăl vostru cel ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi cu mult mai presus decât ele? Și cine dintre voi, îngrijindu-se poate să adauge staturii sale un cot? Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiți? Luați seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc. Și vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceștia. Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este și mâine se aruncă în cuptor Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi, puțin credincioșilor? Eci, nu duceți grijă, spunând: ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbraca? Că după toate acestea se străduiesc neamurile; știe doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveți nevoiel de ele. Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea se vor adăuga vpuă. Nu vă îngrijiți de ziua de mâine, că ziua de mâine se va îngriji de ale sale. Ajunge ziua răutatea ei (Matei 6, 25 - 34).
2. Și aceasta v-o spun, fraților: Că vremea s-a scurtat de acum, așa încât și cei ce au femei să fie ca și cum n-ar avea. Și cei ce plâng să fie ca și cum n-ar plânge; și cei ce se bucură, ca și cum nu s-ar bucura; și cei ce cumpără, ca și cum n-ar stăpâni; și cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca și cum nu s-ar folosi deplin de ea. Căci chipul acestei lumi trece (1 Corinteni 7, 29 -30).
3. Neprivind noi la cele ce se văd, ci la cele ce nu se văd, fiindcă cele ce se văd sunt trecătoare, iar cele ce nu se văd sunt veșnice (2 Corinteni 4, 18).
4. Cetatea noastră în ceruri, de unde și așteptăm mântuitor, pe Domnul Iisus Hristos (Filipeni 3,20).
5. Căci nu avem aici cetate stătătoare, ci o căutăm pe aceea ce va să fie  (Evrei 1, 14).
6. Preadesfrânaților! Nu știți, oare, că prietenia lumii este dușmănie față de Dumnezeu? Cine deci va voi să fie prieten cu lumea se face vrăjmaș al lui Dumnezeu (Iacov 4,4).
7. Nu iubiți lumea, nici cele ce sunt în lume. Dacă cineva iubește lumea, iubirea Tatălui nu este întru el (1 Ioan 2, 15).

Smerenia

Cu toții suntem datori să nu fim mândri ci pe cele smerite să le iubim.

1. Deci cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta, acela este cel mai mare în Împărăția Cerurilor (Matei 18, 4).
2. Cine se va înălța pe sine se va smeri, și cine se va smeri pe sine se va înălța (Matei 23, 12).
3. Căci oricine se înalță pe sine se va smeri, iar cel ce smerește pe sine se va înălța (Luca 14, 11).
4. Nu cugetați la cele înalte, ci lăsați-vă duși spre cele smerite (Romani 12, 16).
5. Nu faceți nimic din duh de ceartă, nici din slavă deșartă, ci cu smerenie unul pe altul socotească-l mai de cinste decât el însuși (Filipeni 2, 3).
6. Smeriți-vă înaintea Domnului și El vă va înălța (Iacov 4, 10).
7. Tot așa și voi, fiilor duhovnicești, supuneți-vă preoților; și toți unii față de alții, îmbrăcați-vă cu smerenie, pentru că Dumnezeul celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriți le dă har. Deci, smeriți-vă sub mâna cea tare a lui Dumnezeu, ca El să vă înalțe la timpul cuvenit (1 Petru 5, 5-6).

Răbdarea necazurilor și a ispitelor

1. Darcel ce va răbda până la sfârșit acela se va mântui (Matei 24, 13).
2. Prin răbdarea voastră veți dobândi sufletel voastre (Luca 21, 19).
3. Și nu numai atât, ci ne lăudăm și în suferințe, bine știind că suferința aduce răbdare, și răbdarea încercare, și încercarea nădejde (Romani 5, 3-4).
4. În suferință fiți răbdători (Romani 12, 12).
5. Dar tu, omule al lui Dumnezeu urmează răbdarea (1 Timotei 6,11).
6. Că aveți nevoie de răbdare ca, făcând voia lui Dumnezzeu, să dobândiți făgăduința (Evrei 10, 36).
7. Răbdați spre înțelepțire, Dumnezeu se poartă cu voi ca față de fii. Căci care este fiul pe care atăl său nu-l pedepsește? (Evrei 12, 7).
8. Iar răbdarea să-și aibă lucrul ei desăvârșit, ca să fiți desăvârșiți și întregi, nelipsiți fiind de nimic (Iacov 1, 4).
9. Fericit este bărbatul care rabdă ispita, căci lămurit făcându-se va lua cununa vieții, pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce Îl iubesc pe El (Iacov 1, 12).
10. Fiți îndelung răbdători, fraților, până la venirea Domnului. Iată, plugarul așteaptă roada cea scumpă a pământului, îndelung răbdând, până ce primește ploaia timpurie și târie. Fiți, dar, și voi îndelung-răbdători, întăriți în inimile voastre, căci venirea Domnului s-a apropiat (Iacov 5, 7-8).
11. Puneți și din partea voastră toată sârguința și adăugați la credința voastră fapta bună, iar la fapta bună cunoștința, la cunoștință, înfrânarea, la răbdare, evlavia 2, Petru 1, 5-6).
12. Aici este răbdarea sfinților, care păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința lui Iisus (apocalipsa 14, 12).

Privegherea

Dacă nu ne vom învârtoșa în griji lumești, în nepăsare și în slujirea pântecelui, vom fi treji și purureagata înaintea ceasului morții și Judecății lui Dumnezeu.

1. Privegheați deci, că nu știți în care zi vine Domnul vostru. Aceea cunoașteți, că de-ar ști stăpânul casei la ce strajă din noapte vine furul, ar priveghea și n-ar lăsa să i se spargă casa. De aceea voi fiți gata, ca în ceasul în care nu gândiți Fiul Omului va veni (matei 24, 42-44).
2. Iar ceea ce vă zic vouă, zic tuturor: Privegheați (marcu 13, 37).
3. Privegheați și vă rugați ca să nu intrați în ispită. Căci duhul este osârduitor, iar trupul neputincios (Marcu 14, 38).
4. Să fie mijloacele voastre încinse și făcliile voastre aprinse. Și voi fiți asemenea oamenilor care așteaptă pe stăpânul lor când se va întoarce de la nuntă, ca , venind și bătând, îndată să-i deschidă. Fericite sunt slugile acelea pe care, venind, stăpânul le va afla priveghind (Luca 12, 35-37).
5. Luați seama la voi înșivă, să nu se îngreuieze inimile voastre de mâncare și de băutură și de grijile vieții, și ziua aceea să vină peste voi fără veste, ca o cursă; căci va veni peste toți cei ce locuiesc pe fața întregului pământ. Privegheați dar în toată vremea rugându-vă , ca să vă întăriți și să scăpați de toate acestea care au să vină și să stați înaintea Fiului Omului (Luca 21, 34-36).
6. La sârguință, nu pregetați; cu duhul fiți fierbinți; Domnului slujiți (Romani 12, 11).
7. Fiindcă știți în ce timp ne găsim, căci este chiar ceasul să vă treziți din somn; căci acum mântuirea este mai aproape de noi, decât atunci când am crezut. Noaptea e pe sfârșite; ziua este aproape. Să lepădăm dar lucrurile întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele luminii  (Romani 13, 11-12).
8. Deșteaptă-te cel ce dormi și te scoală din morți și te va lumina Hristos  (Efeseni 5, 14).
9. De aceea să nu dormim ca și ceilalți, ci să priveghem și să fi treji. Fiindcă cei ce dorm, noaptea dorm; și cei ce se îmbată, noaptea se îmbată. Dar noi, fiind ai zilei, să fim treji, îmbrăcându-ne în platoșa credinței și a dragostei și punâd coiful nădejdii de mântuire (1 Tesaloniceni 5, 6-8).
10. Duhul să nu-l stingeți (1 Tesaloniceni 5, 19).
11. Fiți treji, privegheați. Potrivnicu nostru, diavolul, umblă răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită, căruia stați împotrivă tari în credință  (1 Petru 5, 8-9).
12. Iar de vei priveghea, voi veni ca un fur și nu vei ști în care ceas voi veni asupra ta (Apocalipsa 3,3).

Pocăința

Pocăința cea din adâncul sufletului ne este datorie pentru toată vremea.

1. În zilele acelea a venit Ioan Botezătorul și propovăduia în pustia Iudeii, spunând: Pocăiți-vă că s-a apropiat Împărăția Cerurilor (Matei 3, 1-2).
2. De atunci a început Iisus să propovăduiască și să spună: Pocăiți-vă, căci s-a apropiat Împărăția Cerurilor (Matei 4, 17).
3. Dacă nu vă veți pocăi, toți veți pieri la fel  (Luca 13, 3).
4. Deci pocăiți-vă și vă întoarceți, ca să se șteargă păcatele voastre, ca să vină de la fața Domnului vremuri de ușurare  (Fapte 3, 19-20).
5. Drept aceea, adu-ți aminte de unde ai căzut și te pocăiește și fă faptele de mai înainte; iar de nu, vin la tine curând și voi mișca sfeșnicul tău din locul lui, dacă nu te vei pocăi (Apocalipsa 2, 5).

Dreptatea

Cu adevărat datori suntem a ști că de nu vom întrece cu lucrurile cel bune pe drepții cei din Lege, nu vom intra în Împărăția Cerurilor, iar de vom păcătui, mai greu decât cei fărădeșege vom fi chinuiți în veșnicie..

1. Că de nu va prisosi dreptatea voastă mai mult decât a cărturarilor și a fariseilor, nu veți intra în Împărăția Cerurilor  (Matei 5, 20).
2. Iar sluga aceea care a făcut voia stăpânului și nu s-a pregătit, nici n-a făcut după voia lui, va fi bătută mult. Și cea care n-a știut, dar a făcut lucruri vrednice de bătaie, va fi bătută puțin. Și oricui i s-a dat mult, mult i se va cere, și cui i s-a încredințat mult, mai mult i se va cere (Luca 12, 47-48).
3. Câți, deci, fără lege au păcătuit, fără lege vor și pieri; iar câți vor păcătui în lege, prin lege vor fi judecați  (Romani 2, 12).
4. Căci mai bine era pentru ei să nu fi cunoscut calea dreptții, decât, după ce au cunoscut-o, să se întoarcă de la porunca sfântă dată lor (2 Petru, 2, 21).

Sursa: Sfântul Teofilact Arhiepiscopul Bulgariei – Tâlcuirea Sfintei Evanghelii de la Marcu, Ed. Sophia, București