Tema luniiACTUALITATEA religioasăORTODOXIA (dreapta credinţă)Sfânta ScripturăSfânta Tradiţie şi ereziilePredici. Cateheze. PastoraţieORTOPRAXIA (dreapta trăire)Viaţa duhovnicească. MilosteniaMisiune. Mărturii. Vieţile SfinţilorRUGĂCIUNI. Icoane. MoaşteBISERICA si lumeaFamilia. Copiii. Educaţia. VocaţiaBiserica. Neamul. Politica. LumeaRenasterea satului, a scolii si a comunitatii crestineStiinţă. Medicină. Cultură. ArtăCĂLĂTOR prin ţara mea şi în lumeEvenimente. Apeluri. PetitiiCĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTIIArhiva REVISTE (articole) 1998-2011Calendar
Mihai-Alexandru Vladu
Sfinti intre noi (609) - Mihai-Alexandru Vladu - 31-05-2025
Simt să construiesc această teză succintă, plecând de la două dimensiuni ale omului, printre multe altele. În primul rând, omul este iconic reprezentând, în fapt, prima icoană din istoria lumii, prin faptul că poartă chipul lui Dumnezeu în el. În al doilea rând, omul este ființă dialogică, prin excelență. Aceasta înseamnă că numai prin dialogul viu, prin comuniune de la inimă la inimă, omul îÈ™i poate actualiza treptat rostul fiinÈ›ial de a se îndumnezei. Omul nu se poate recunoaÈ™te pe sine ca icoană decât privindu-È™i lăuntrul în cadrul întâlnirii cu lăuntrul aproapelui său. Se recunoaÈ™te ca È™i chip iconic numai admir&...citeste mai mult
Simt să construiesc această teză succintă, plecând de la două dimensiuni ale omului, printre multe altele. În primul rând, omul este iconic reprezentând, în fapt, prima icoană din istoria lumii, prin faptul că poartă chipul lui Dumnezeu în el. În al doilea rând, omul este ființă dialogică, prin excelență. Aceasta înseamnă că numai prin dialogul viu, prin comuniune de la inimă la inimă, omul îÈ™i poate actualiza treptat rostul fiinÈ›ial de a se îndumnezei. Omul nu se poate recunoaÈ™te pe sine ca icoană decât privindu-È™i lăuntrul în cadrul întâlnirii cu lăuntrul aproapelui său. Se recunoaÈ™te ca È™i chip iconic numai admir&...citeste mai mult
De ce Ortodoxia? (785) - Mihai-Alexandru Vladu - 05-02-2025
Am observat, de-a lungul timpului, două direcÈ›ii de înÈ›elegere a Ortodoxiei. Una dintre acestea este comună celor din afara Ortodoxiei, definind-o, mai mult sau mai puÈ›in, ca un cumul de dogme, canoane È™i principii, împreună cu un specific al cultului bine determinat. În aproape toate circumstanÈ›ele ce determină o asemenea caracterizare, Ortodoxia este definită prin raport comparativ, față de religia sau filosofia la care sunt părtaÈ™i cei ce cugetă în aceÈ™ti termeni. A doua direcÈ›ie de înÈ›elegere a Ortodoxiei este circumscrisă chiar contemplării intelectuale a ortodocÈ™ilor înÈ™iÈ™i, de cele mai multe ori înÈ›elegerea noastră fiind profund reducÈ›ionistă, la nivelul participă...citeste mai mult
Am observat, de-a lungul timpului, două direcÈ›ii de înÈ›elegere a Ortodoxiei. Una dintre acestea este comună celor din afara Ortodoxiei, definind-o, mai mult sau mai puÈ›in, ca un cumul de dogme, canoane È™i principii, împreună cu un specific al cultului bine determinat. În aproape toate circumstanÈ›ele ce determină o asemenea caracterizare, Ortodoxia este definită prin raport comparativ, față de religia sau filosofia la care sunt părtaÈ™i cei ce cugetă în aceÈ™ti termeni. A doua direcÈ›ie de înÈ›elegere a Ortodoxiei este circumscrisă chiar contemplării intelectuale a ortodocÈ™ilor înÈ™iÈ™i, de cele mai multe ori înÈ›elegerea noastră fiind profund reducÈ›ionistă, la nivelul participă...citeste mai mult
Un altfel de pelerinaj (753) - Mihai-Alexandru Vladu - 21-09-2024
Fiecare pelerinaj reprezintă un prilej de a ne testa existenÈ›a sau limitele anumitor virtuÈ›i, cum ar fi: credinÈ›a, răbdarea, tăcerea, smerenia, rugăciunea, îngăduinÈ›a, postirea, milostenia precum È™i altele asemenea, într-un cuvânt, dragostea. Dragostea față de aproapele dar, mai cu seamă, dragostea față de Dumnezeu È™i de sfinÈ›ii Săi. Păcat că ne îndemnăm pe noi înÈ™ine la pelerinaje destul de rar, È›inând cont de faptul că grijile inerente ale vieÈ›ii nici nu ne-ar permite să le întreprindem cât de des ne-am dori, spre slava lui Dumnezeu. Oare aÈ™a să fie? Nu este deloc aÈ™a, căci putem apuca pe drumul aceluiaÈ™i pelerinaj în fi...citeste mai mult
Fiecare pelerinaj reprezintă un prilej de a ne testa existenÈ›a sau limitele anumitor virtuÈ›i, cum ar fi: credinÈ›a, răbdarea, tăcerea, smerenia, rugăciunea, îngăduinÈ›a, postirea, milostenia precum È™i altele asemenea, într-un cuvânt, dragostea. Dragostea față de aproapele dar, mai cu seamă, dragostea față de Dumnezeu È™i de sfinÈ›ii Săi. Păcat că ne îndemnăm pe noi înÈ™ine la pelerinaje destul de rar, È›inând cont de faptul că grijile inerente ale vieÈ›ii nici nu ne-ar permite să le întreprindem cât de des ne-am dori, spre slava lui Dumnezeu. Oare aÈ™a să fie? Nu este deloc aÈ™a, căci putem apuca pe drumul aceluiaÈ™i pelerinaj în fi...citeste mai mult
Lamuriri dogmatice si duhovnicesti (1568) - Mihai-Alexandru Vladu - 30-04-2024
Întrebări È™i răspunsuri Am o întrebare legată de interviul despre Cununie: "Femeile ar trebui să È™tie de la început că primul „copil” pe care-l vor avea este bărbatul lor." Cum adică? PuteÈ›i dezvolta, vă rog? MulÈ›umesc! Am specificat că "Femeile ar trebui să È™tie de la început că primul „copil” pe care-l vor avea este bărbatul lor", deoarece există o diferență funcÈ›ională, fundamentală, între bărbat È™i femeie, în favoarea femeii. Aceasta este reprezentată de harisma maternității. Nu È™tiu dacă am specificat în interviul ascultat de dumneavoastră, dar această harismă a femeii o face să dea naÈ™tere nu numai pruncilor, dacÄ...citeste mai mult
Întrebări È™i răspunsuri Am o întrebare legată de interviul despre Cununie: "Femeile ar trebui să È™tie de la început că primul „copil” pe care-l vor avea este bărbatul lor." Cum adică? PuteÈ›i dezvolta, vă rog? MulÈ›umesc! Am specificat că "Femeile ar trebui să È™tie de la început că primul „copil” pe care-l vor avea este bărbatul lor", deoarece există o diferență funcÈ›ională, fundamentală, între bărbat È™i femeie, în favoarea femeii. Aceasta este reprezentată de harisma maternității. Nu È™tiu dacă am specificat în interviul ascultat de dumneavoastră, dar această harismă a femeii o face să dea naÈ™tere nu numai pruncilor, dacÄ...citeste mai mult
Inima omului, lacas de odihna a Domnului (928) - Mihai-Alexandru Vladu - 14-12-2023
...citeste mai mult
...citeste mai mult
Maicuta Domnului – nadejdea noastra neinfruntata (1528) - Mihai-Alexandru Vladu - 15-08-2023
...citeste mai mult
...citeste mai mult
Domn si Sfant (1094) - Mihai-Alexandru Vladu - 30-06-2023
Domn È™i Sfânt Pe a norilor cărări Cât cuprinzi cu ochii zări, Pe al soarelui descânt Unde È™ade tot ce-i sfânt, Printre munÈ›ii de lumină Unde toată clipa-i tihnă, Colo,-n cel din urmă cer, Stă un voievod stingher Și se roagă de ispas C-a sa È›ară-i de pripas, Că-i robită de străin Și se-nchină la vecin, Nu i-o-ncearcă strămutare Stă tot între munÈ›i È™i mare, Are bogăția-n fiare Și tot sufletu-i o doare Și tot urlă din țărână Ca pruncuÈ›ul înspre mumă, Tot doineÈ™te spre tărie Că o-ncearcă moarte vie, Și-i e limba-ndurerată Că ai săi nu se deÈ™teaptă, Și-i e inima zdrobită Că se vede tescuită Și se È™tie încolÈ›i...citeste mai mult
Domn È™i Sfânt Pe a norilor cărări Cât cuprinzi cu ochii zări, Pe al soarelui descânt Unde È™ade tot ce-i sfânt, Printre munÈ›ii de lumină Unde toată clipa-i tihnă, Colo,-n cel din urmă cer, Stă un voievod stingher Și se roagă de ispas C-a sa È›ară-i de pripas, Că-i robită de străin Și se-nchină la vecin, Nu i-o-ncearcă strămutare Stă tot între munÈ›i È™i mare, Are bogăția-n fiare Și tot sufletu-i o doare Și tot urlă din țărână Ca pruncuÈ›ul înspre mumă, Tot doineÈ™te spre tărie Că o-ncearcă moarte vie, Și-i e limba-ndurerată Că ai săi nu se deÈ™teaptă, Și-i e inima zdrobită Că se vede tescuită Și se È™tie încolÈ›i...citeste mai mult
Poezii (1069) - Mihai-Alexandru Vladu - 31-03-2023
Arpegii divine Mă iartă, Doamne,-n slăbiciune Să-mi cânte sufletul pe strune Să-nalÈ›e pururi în tărie, Din adâncimi de moarte vie, O simfonie ziditoare Cu-arpegiuiri înălțătoare. Pe-a inimii, de duh, vioară Îngenunchiind, în miez de seară Să sune imnuri descântate De primeniri descătuÈ™ate Și-n armonii cereÈ™ti, de-o clipă, Să zboare ruga pe-o aripă, Cu note vii, nemângâiate Din făptuiri de mult uitate Să urce-n ceruri pe solfegii Săracii triÈ™ti precum È™i regii. Pe-a minÈ›ii harpă suitoare Să se-ntrevadă lungi izvoare Ce-adapă a duhului splendoare Cu sfiiciune È™i candoare. Violoncele-nmănuncheate Se rup de-a gândului cetate...citeste mai mult
Arpegii divine Mă iartă, Doamne,-n slăbiciune Să-mi cânte sufletul pe strune Să-nalÈ›e pururi în tărie, Din adâncimi de moarte vie, O simfonie ziditoare Cu-arpegiuiri înălțătoare. Pe-a inimii, de duh, vioară Îngenunchiind, în miez de seară Să sune imnuri descântate De primeniri descătuÈ™ate Și-n armonii cereÈ™ti, de-o clipă, Să zboare ruga pe-o aripă, Cu note vii, nemângâiate Din făptuiri de mult uitate Să urce-n ceruri pe solfegii Săracii triÈ™ti precum È™i regii. Pe-a minÈ›ii harpă suitoare Să se-ntrevadă lungi izvoare Ce-adapă a duhului splendoare Cu sfiiciune È™i candoare. Violoncele-nmănuncheate Se rup de-a gândului cetate...citeste mai mult
Satul, dimensiune a tezaurului neamului romanesc (1173) - Mihai-Alexandru Vladu - 24-03-2023
Înainte de încerca să articulez un mod de înviere a principiilor ordonatoare a vieÈ›ii satului, din perspectivă personală, cred că este extrem de important să integrăm satul în dimensiunea complexă a schimbărilor petrecute de-a lungul timpului. Pentru a duce la bun sfârÈ™it acest demers, mă voi referi la sat la modul ideal, jalonând printre valorile sale fundamentale. Dintru început, trebuie È›inut cont de faptul că satul, prin sine însuÈ™i, nu poate exprima o realitate obiectivă. Acest concept prinde contur numai atunci când exprimăm satul ca o realitate a comunității țăranilor autentici. Plecând de la acest aspect, mă voi limita, în cadrul acestui articol,...citeste mai mult
Înainte de încerca să articulez un mod de înviere a principiilor ordonatoare a vieÈ›ii satului, din perspectivă personală, cred că este extrem de important să integrăm satul în dimensiunea complexă a schimbărilor petrecute de-a lungul timpului. Pentru a duce la bun sfârÈ™it acest demers, mă voi referi la sat la modul ideal, jalonând printre valorile sale fundamentale. Dintru început, trebuie È›inut cont de faptul că satul, prin sine însuÈ™i, nu poate exprima o realitate obiectivă. Acest concept prinde contur numai atunci când exprimăm satul ca o realitate a comunității țăranilor autentici. Plecând de la acest aspect, mă voi limita, în cadrul acestui articol,...citeste mai mult
Latura estetica a educatiei (1545) - Mihai-Alexandru Vladu - 28-02-2023
„Școala însemnează ordine È™i chibzuință de fiecare clipă.”[1] Premise Subiectul este atât de complex È™i interesant încât îmi va fi imposibil să încerc o abordare exhaustivă dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, voi pune câteva gânduri în ordine, în sensul cerut de titlul eseului. Când fac apel la conceptul de estetică mă refer la ceea ce este frumos, în sensul de bine, de ziditor, de devenire în Adevăr. Înainte de toate, cred că este deosebit de important a se creiona mediul de È™coală, căruia i se vor circumscrie diversele laturi ale educaÈ›iei, între care cea estetică joacă un rol, în opinia mea, directo...citeste mai mult
„Școala însemnează ordine È™i chibzuință de fiecare clipă.”[1] Premise Subiectul este atât de complex È™i interesant încât îmi va fi imposibil să încerc o abordare exhaustivă dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, voi pune câteva gânduri în ordine, în sensul cerut de titlul eseului. Când fac apel la conceptul de estetică mă refer la ceea ce este frumos, în sensul de bine, de ziditor, de devenire în Adevăr. Înainte de toate, cred că este deosebit de important a se creiona mediul de È™coală, căruia i se vor circumscrie diversele laturi ale educaÈ›iei, între care cea estetică joacă un rol, în opinia mea, directo...citeste mai mult