Fericirile din Apocalipsă - meditație

Fiind convinși că toți oamenii sunt în căutarea fericirii cerești, am căutat asiduu cuvânt de folos în cartea Tâlcuire la Apocalipsă, ce îl are ca autor pe Sfântul Andrei, episcop al Ghesariei, din veacul al cincilea. La Tâlcuirea Sfântului Andrei, autorii cărții în limba română au adăugat și o seamă de cuvinte ale lui Ambrozie al Mediolanului (veacul al patrulea), un mare Sfânt al  Bisericii drept-slăvitoare din Apus, și al Arhiepiscopului Averchie Taușev, unul dintre ultimii urmași ai Apostolilor care a mărturisit adevărurile de credință ale Ortodoxiei chiar în vremea noastră.

Astfel, am fost prins de aripile bucuriei că pe lângă cele nouă fericiri care se citesc la Sfânta Liturghie din Evanghelie, - am mai aflat în Sfânta Scriptură pe a zecea, - ce o dăruiește Domnul Iisus Hristos tuturor celor care se trezesc la adevărata credință. Este acel răspuns oferit apostolului Toma, care, după cum știm, a refuzat să creadă, până când nu l-a  văzut pe Domnul înviat: “Iisus i-a zis: Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut” (Ioan 20, 29).

Avem bucurie mare și speranță să învingem acest timp întunecat prin citirea Apocalipsei, unde în capitolul întâi, noi am aflat a unsprezecea fericire: “Fericit este cel ce citește și cei ce ascultă cuvintele  proorociei și păstrează cele scrise în aceasta! Căci vremea este aproape” (Apoc. 1, 3).

Se cuvine să citim în aceste zile rele Apocalipsa, fiindcă este o faptă prin care arătăm că avem măcar la nivel minimal… “curaj în fața morții”, cum am găsit scris în Jurnalul fericirii, - celebra carte a părintelui Nicolae Steinhardt. Citind din Scriptură suntem în dialog cu Domnul Iisus Hristos și, - în același timp nu mai rostim cuvinte care, de cele mai multe ori, - sunt palavre sau lozinci lipsite de trăire și de ideatică, adresate neantului.

Mulți nu citim Apocalipsa dintr-o teamă irațională, alții din lene, dar iată că cei care o citesc și ascultă cuvintele Cărții Apocalipsei primesc lumina fericirii cerești. Prin citirea Apocalipsei se revarsă dragostea Sfintei Treimi peste inimile sufletelor noastre.

Prin fericirea ce o primim din citirea Apocalipsei vom primi în dar îndumnezeirea și totodată și sfințirea (transfigurarea) întregii Creații. Fiecare primim fericire și slavă potrivit faptelor săvârșite de noi sub soare.

Dacă este inclusă în Sfânta Scriptură, de ce să nu fie cercetată și Apocalipsa?! Mai cu seamă că îngerul Domnului îi spune sfântului evanghelist Ioan că cei care se silesc să citească Apocalipsa vor afla în ea fericirea.

Ajungând la ultimul capitol al Apocalipsei, cel cu numărul 22, am avut uimirea să descoperim a douăsprezecea fericire:

< “Căci iată! – vin curând. Fericit cel care păzește cuvintele proorociei aceste cărți!” > Apoc. 22, 7.

Fără îndoială că sunt o infinitate de fericiri în stihurile Apocalipsei. Dar pentru a le cunoaște trebuie citită Scriptura. Citirea este pe aceiași treaptă cu rugăciunea, învață Sfântul Isaac Sirul. Idealul creștinului, l-am găsit formulat într-o alcătuire genială în scrierea Despre botez a sfântului Marcu Ascetul. Prin urmare idealul creștinului este “…să ajungă la dragostea desăvârșită a lui Hristos, care este deschizătura cea mai dinăuntru a inimii, unde a intrat ca Înaintemergător Iisus”.

Iar părintele Stăniloae învață că inima nu e la urma urmelor decât adâncul minții. De ce? Fiindcă mintea este aceea care are menirea de a sta fericită de vorbă cu Dumnezeu în rugăciune.

Iar cei care ajung să aibă dialog cu divinitatea ne spune Psalmistul cine sunt: “Fericiți cei fără prihană care umblă în legea Domnului. Fericiți cei ce păzesc poruncile Lui și-L caută cu toată inima lor.” (Psal 118, 1-2).

Fiindcă persistă o confuzie generală în lupta fiecărui om în a afla fericirea, o să încheiem cu soluția desăvârșită din Evanghelie rostită de Domnul Iisus Hristos: “în fața a mii și mii de oameni, încât se călcau unii pe alții: Fericite sunt slugile acelea pe care, venind stăpânul, le va afla veghind. Adevărat zic vouă că se va încinge și le va pune la masă și, apropiindu-se, le va sluji. Fie că va veni la straja a doua, fie că va veni la straja a treia, și le va găsi așa, fericite sunt acelea”.