Porunca Iubirii

Valeriu Tănasă

Mândria e bârna care orbește ochii sufletului (60) - Valeriu Tănasă - 04-07-2018
    “Orice păcat este numit lovirea lui Dumnezeu” Acest adevăr m-a trezit din somnul întunericului atunci când l-am citit în Cartea „Războiul nevăzut” scrisă de către sfântul Nicodim Aghioritul. Iar dreptul Iov plânge “întru deznădejdea duhului său și amărăciunea inimii sale” către Dumnezeu și se adresează nouă tuturor de pe groapa de gunoi a orașului unde l-a aruncat ura satanei spunând: “Ci omul își naște singur suferința, precum vulturii se ridică în aer prin aripile lor” (Iov 5, 7). Reiese atât de simplu că nefericirea noastră este cauzată de mândria căreia nu i-am declarat război, ci ...citeste mai mult
Gândul la moarte (74) - Valeriu Tănasă - 12-06-2018
  Părintele Ilie Cleopa îndemna cu harul său inconfundabil faptul că monahilor acelora care nu aveau lacrimi la rugăciunea de noapte să meargă la cimitir, să vadă mormintele și astfel să le vină moartea în gând. Alții plecau, din mâhnire sinceră, la căpătâiul celor bolnavi sau care se aflau pe patul de moarte. Mai erau unii care-și făcuseră propriile sicrie și se odihneau în ele câteva ore în nevoință ascetică. Apelau la aceste metode pentru a primi gândul la moarte, zdrobirea inimii și a avea plâns la rugăciune. Observăm de aici că suprema înțelepciune a monahului și laicului creștin este cugetarea la moarte. La Sfântul Munte Athos...citeste mai mult
Mari duhovnici ai României ortodoxe - Părintele Nicodim Măndiță (84) - Valeriu Tănasă - 12-06-2018
  Părintele Duhovnic Nicodim Măndiță are peste zece mii de ucenici și se odihnește în cimitirul Sfântul Ioan Bogoslovul (Teologul) de la Mânăstirea Agapia. A scris multe cărți sfinte și ziditoare de suflet; o bibliotecă aproape. A fost un mare iubitor de poezie. Era foarte atașat de universul poetic tradiționalist al lui Vasile Militaru. (O scurtă paranteză: Încă nu îl cinstim pe poetul Vasile Militaru. Am uitat că a trecut la Domnul în compania  ascezei singurătății, în infirmeria unei închisori ateiste, în condiții care, dacă le citim, ne bușește plânsul fără voia noastră; nu a făcut nicio concesie ideologiei ucigașe comuniste.) Revenim ...citeste mai mult
Inima este clopotul ce cheamă omul la veșnicie (127) - Valeriu Tănasă - 03-05-2018
  Nu cred să fie vreun om care să nu-și fi auzit inima bătând și chemând sufletul la Liturghie către Cel ce se află într-însa. Bătăile inimii se înalță precum o muzică psaltică inefabilă, tocmai prin faptul că sunt rostiri luminoase ale sufletului înmiresmat cu harul dumnezeiesc. Glasul inimii vestește mulțimea bunătăților care izvorăsc și răsar fără încetare din raza ce ne-o trimite Dumnezeu Cuvântul din însăși Fața Sa. Toată frumusețea cântării (bătăii) inimii se ridică din prezența glasului Domnului aflat în ea. De ce bate inima? La cine își înalță… glasul său?! Știm cu toții că nu este exclusiv numai ...citeste mai mult
Bucuria Învierii Domnului (130) - Valeriu Tănasă - 24-04-2018
    Niciun om nu poate reda minunea Învierii. Izbutim să o înțelegem câtuși de puțin din trezirea naturii în prag de primăvară. Copacii, iarba, mieii, se ridică la viață din amorțeala iernii. La fel se întâmplă și cu sufletul nostru. Prin învierea Domnului suntem și noi sculați din somnul morții. Primim un “somn învietor”, cum se spune în Prohodul Domnului. Un veșmânt nou și sfânt este îmbrăcat de întreaga lume odată cu apropierea nopții pline de lumină a Învierii. Desigur că înainte de acestea-, prima… învie mintea aprinsă în inimă de la candela divină. Toți și toate se pregătes...citeste mai mult
Răstignirea iubirii (137) - Valeriu Tănasă - 24-04-2018
 Doamne, ridică-ne din robia simțurilor! Intoleranță maximă pentru tinerele care refuză avorturile. Aceasta este atitudinea noastră creștinească?! “Cel ce nu vede, nu aude și nu simte duhovnicește, este mort”. (Ale celui dintre sfinți părintelui nostru Grigorie Sinaitul, Filocalia românească 7) „Cei ce lucrează foarte mult cu mintea iubesc puțin simțirea” Filosof profan Femeia abuzată, criza de sarcină În vremea noastră domnia rațiunii este învinsă de exacerbarea dezmierdării simțurilor. Totdeauna au fost multe fete abuzate, dar acum – în zilele noastre-, procentul este alarmant. Se întâmplă că o tânără fată este victima în...citeste mai mult
Ziua martirilor din temnițele comuniste - 9 Martie (367) - Valeriu Tănasă - 06-03-2018
  Existăm prin jertfa martirilor și a eroilor din secolul XX. Urmărind însă cu cerbicie împlinirea patimilor noastre am uitat să le înălțăm recunoștința și cinstirea cuvenită. Ne nevoim și ne chinuim să aprindem sufletele de la focul Sfinților Închisorilor, însă e foarte greu să primim lumina datorită propriilor slăbiciuni. Nu mai avem entuziasm, fraților, pentru a fi prezenți la întâlnirea cu Dumnezeu și cu trăirea evenimentului istoric ca jertfă pentru neam. “Modelul nostru nu este Europa, ci Hristos și cei asemenea lui”. Spunea așa de inspirat unul din Sfinții închisorilor .   Închisorile comuniste, biserici mărturisitoare Temni...citeste mai mult
Lacrimi de Crăciun pentru satul natal Lacrimi de Crăciun pentru satul natal (394) - Valeriu Tănasă - 12-12-2017
  Am purtat totdeauna satul ca o taină în ființa mea și ca o dragoste sfântă pe care niciun rău nu a reușit s-o stingă. Sau chiar dacă a izbutit să o stingă, simpla amintire a satului a reaprins-o.  Multe sunt misterele și mereu se pogoară altele peste noi…, fără oprire. Nimeni nu le știe numărul, afară de Dumnezeu. Și surprind prin frumusețea lor. Prin tăcere, dar mai cu seamă prin pace și odihnire, umplu și înmiresmează sufletul de iubire dumnezeiască. Nu știu dacă lacrima care s-a oprit în gene este pentru satul meu pământesc sau pentru Paradisul pierdut? Gândul îmi spune că suspinul dureros din inimă este mai degrabă pentru colțul acela de Rai d...citeste mai mult
Pelerinul luminii (Călătorie către inima noastră) (331) - Valeriu Tănasă - 04-10-2017
  De mult, în copilărie, am văzut un grup de ţărani, urcând Dealul Bisericii. Imaginea m-a urmărit de atunci, şi am purtat-o ca o icoană, asociind-o cu o înălţare a primilor Creştini către Raiul de unde fuseseră izgoniţi. Porniseră… într-o călătorie fără sfârşit, care poate închipui la fel de bine şi o coborâre în inimă… amintindu-ne de cuvântul dumnezeiesc ce spune că: “Împărăţia cerurilor se află înlăuntrul vostru”. Când paşii ne poartă către Sfânta Biserică, simţim o topire a gândurilor. O încetare a împrăştierii vederii. Ca prin minune, mintea rămâne uşoară, ca un ful...citeste mai mult
Frankenstein - tatăl aurolacilor din catacombele Bacăului (295) - Valeriu Tănasă - 02-08-2017
  „Singură copilăria deţine taina transfigurării cosmice” - Nichifor Crainic  Dintre toate cele care ni se întâmplă sub soare, nimic nu este întâmplător. Tocmai intrai grăbit prin spatele pieţii şi privirea mi se aşează pe un grup de copii format din patru aurolaci. Unul muşca dintr-o ruladă cu mere, altul trăgea cu sete dintr-o pungă portocalie, al treilea tocmai îşi alimenta punga albă cu substanţa ce îl va extazia peste puţin; iar pe al patrulea nu am mai apucat să disting ce face. Mă apropiai de ei. Doi sunt mai înalţi iar ceilalţi doi sunt mai chirciţi. Îmi cer repede să le dau un leu. Le spun să facă un pas în spate fiindcă au v...citeste mai mult
Părintele Ilie Cleopa şi tuberculoza (531) - Valeriu Tănasă - 01-07-2017
  Suntem adesea copleşiţi de mulţimea bolilor care ne lovesc pe noi, pe apropiaţii noştri, şi în general, pe toţi  oamenii.  Este aşa de adevărat că uneori suferim mai mult decât persoanele apropiate care sunt cuprinse de ghearele unor maladii sau a unor nenorociri copleşitoare. Orice suferinţă care o îndură un om, din orice colţ al pământului are şi asupra noastră o influenţă. Sigur că boala este o urmare a păcatelor pe care le facem. Dar, nu numai. Spre exemplu, sunt acum cazuri de tuberculoză pulmonară şi la copii mici. De aceea, este imposibil, aproape, să înţelegem rostul durerii crâncene care o suferim. Totuşi, în Filocalie se afirmă un lucru greu d...citeste mai mult
Bogăţia Bibliei (427) - Valeriu Tănasă - 08-06-2017
  Îmi este imposibil să explic de ce mi-a rămas într-un colţ al sufletului, vorbele preşedintelui Transvalului, GRUGER (1825 - 1904), care întrebat de cineva dacă ştie pe Goethe şi Shakespeare îi răspunde în felul următor: “Nu cunosc decât această carte – răspunse el- scoţând o Biblie veche din buzunar. De 40 de ani citesc necontenit în ea şi nu sunt stăpân nici pe jumătate din minunăţiile ei. Când voi sfârşi-o, o să citesc pe Goethe şi pe Shakespeare!” Mulţi dintre noi am auzit spunându-se că Predica de pe munte este cea mai frumoasă învăţătură ce a primit-o omul de la Creatorul său. Sigur că adevărat este ş...citeste mai mult
Puterea cărţilor sfinte (492) - Valeriu Tănasă - 22-05-2017
Suntem cu adevărat ceea ce citim?!...-, adică ori sfinţi, ori demoni!? Fiecare dintre noi s-a convins că citirea unei cărţi sfinte şi ziditoare de suflet este un medicament pentru suflet, mai mult, un balsam care are darul de a înmiresma mintea şi inima omului. Nu vedem că până într-un sfârşit, cărţile marelui Dostoievski au avut puterea şi menirea de a întoarce la Hristos foarte mulţi intelectuali! Însă o carte ce este insuflată de putere demonică sau luciferică, oricum dorim să-i  spunem, este otravă pentru suflet şi de multe ori pierde pe acel om şi îl transferă în aşa zisă împărăţie a nimicului care este de fapt cea a inexistenţei. De un timp in...citeste mai mult
Satul românesc (408) - Valeriu Tănasă - 21-04-2017
        Toţi am dori să vedem un colţ de Rai, chiar aici, pe pământ. Odată cu înaintarea în vârstă, îl căutăm cu asiduitate şi nu-l găsim. Cu atât mai mult cei care locuim în oraşe avem puţine speranţe de a trăi o astfel de clipă. Şi totuşi, după o vizită la ţară, am ajuns la concluzia că un sat românesc, îmbrăcat în veşminte de primăvară, îţi dă acea linişte despre care noi, oamenii, am fi tentaţi să credem că nu o vom întâlni aici, pe pământ.         M-am întrebat de  ce satul este curat şi nu afli pe uliţele sale, vulgaritatea şi artificia...citeste mai mult
La umbra sinodului din Creta, ferit de Lumina Duhului Sfânt, se află CMB (1008) - Valeriu Tănasă - 01-01-2017
  Prezentăm citatul din Descrierea Moldovei, a domnitorului şi cărturarului Dimitrie Cantemir (1673-1723), în care se arată că mitropolitul care a semnat sinodul de la Florența nu a cutezat să se mai întoarcă în Moldova: “Mitropolitul moldovean a fost uns de patriarhul de la Țarigrad, de când s-a așezat scaunul său până  în vremea soborului de la Florența. Pentru că mitropolitul era pe atunci un om de rând și nu cunoștea bine Sfânta Scriptură, precum și ca să păstreze cinstea ce i-o dădea cel de al șaptelea scaun, precum și alte cinstiri pe care i le făgăduise papa, a semnat împotriva vrerii solului trimis cu el de Alexandru cel Bun, domnul Mold...citeste mai mult
Borzeştiul - Betleemul lui Ştefan cel Mare! (647) - Valeriu Tănasă - 08-12-2016
       Rămân învăluite în lumina tainei, data şi locul, unde s-a născut Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Sunt glasuri ale cercetătorilor în istorie care grăiesc, despre Sfântul  Domnitor al Moldovei, că ar fi văzut lumina zilei la Borzeşti, în ţinutul mioritic de la poalele munţilor Bacăului. Nicolae Iorga este însă mai sceptic cu aceste afirmaţii, dar sunt voci de Ierarhi învăţaţi ai Romanului (Melchisedec Ştefănescu) care susţin, pe bază de legende şi mărturii vechi, că Ştefan cel Mare şi-a petrecut cei mai frumoşi ani ai copilăriei la Borzeşti. Mai mult, se avansează ideea justă dealtfel,  că îşi are o...citeste mai mult
Foloasele evlaviei (532) - Valeriu Tănasă - 10-11-2016
„...că evlavia este temelia şi fundamentul desăvârşirii” -  Sfântul Vasile cel Mare Tot mai rar ajunge la urechile noastre acest cuvânt. Dar, să alergăm la sfintele Biserici şi Mănăstiri, că în ele aflăm Lumina evlaviei care împodobeşte Sfânta Liturghie. E suficient pentru stingerea aurei evlaviei şi un gând vulgar, desfrânat  sau întunecat. Prin anii 60 – 70 ai secolului trecut, la sate, cuvântul nu îl auzeai prea des pentru că evlavia era o stare de spirit. Încă nu fusese clintită din ramele timpului - Icoana Ortodoxiei - care ţinea aprinse sufletele românilor pentru iubirea Domnului Iisus Hristos. Îngrijorăt...citeste mai mult
Moaştele Sfinţilor (852) - Valeriu Tănasă - 26-03-2016
“În trupurile sfinţilor se păstra puterea divină chiar şi după moarte”, Chiril al Ierusalimului, Cateheza XVIII     Am auzit pe multi (foarte mulţi!) dintre semenii noştri care contestă sfintenia moaştelor. De asemenea este cunoscut că Stalin a vrut să distrugă toate moaştele de la Lavra Pecerska prin ardere, dar a oţinut contrariul: adică a amplificat lumina şi sfinţenia moaştelor prin inconştienţa sa, care l-a şi orbit până la urmă. Dar de ce să spun de alţii, când eu însumi am avut, vreme îndelungată, aceeiaşi reacţie de respingere şi lipsă de evlavie faţă de Sfintele Moaşte, fiindcă îmi lipsea credinţa. M-a  salvat faptul că, î...citeste mai mult