Cum pot oamenii sa-si organizeze viata pentru a depinde cat mai putin de stat? (866) Renasterea satului, a scolii si a comunitatii crestine - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 29-11-2022
   Argument     Încep acest studiu invocând cuvintele poetului național Mihai Eminescu: „Toate-s vechi și nouă toate” (Glosa).     Întrebarea din titlul acestui articol este actuală, iar răspunsul care poate fi dat este necesar, având în vederea decalajul politic, instituțional și existențial dintre guvernanți și guvernați, precum accentuarea dominației autorității statului și a organismelor suprastatale asupra persoanei.    Statul și guvernanții niciodată în istorie nu au fost doriți și nici măcar acceptați întotdeauna de marea masă a poporului. Toate revoluțiile începând din antichitate și p&aci...citeste mai mult

Iluziile noastre cele de toate zilele (734) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 17-08-2022
Tatăl nostru  Rugăciunea este felul nostru de a intra în legătură cu Dumnezeu, prin care ne arătam credința, nădejdea și dragostea noastră. Rugăciunea este „judecată și judecătorie”, spune Sfântul Ioan Scărarul pentru că ne caracterizează pe noi ca persoane în raporturile noastre cu Dumnezeu, cu lumea creată, cu semenii noștri și cu noi înșine.  Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne-a învățat să ne rugăm și ne-a dăruit rugăciunea Tatăl Nostru. Toate rugăciunile inspirate de Duhul Sfânt sunt folositoare, dar aceasta este cea mai puternică pentru că a fost instituită de Mântuitorul nostru, dar și pentru conținutul ei.  ...citeste mai mult

Omul, societatea și statul (I) - Contractul social (1415) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 31-05-2022
  Dimensiunea socială a existenței omului  Omul este esențialmente o ființă socială, este produs al societății și producător de societate. În cadrul social, omul intră într-o multitudine de relații sociale cu semenii săi. Unele din aceste relații sociale devin raporturi juridice dacă fac obiectul reglementării lor prin norme juridice.  Din perspectivă juridică, societatea este un sistem structural, implică o ordine, în raport de care există, se manifestă și evoluează și al cărui conținut poate fi juridic, politic, moral, economic sau de altă natură. Ordinea socială este o realitate ce are coordonate proprii, făcând posibilă diferența dintre societate (ca formă superi...citeste mai mult

Diamante în cenușă. Libertatea si dreptatea vs. legea si justitia (1009) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 28-02-2022
  Argument  În lumea de astăzi diamantele de neprețuit ale darurilor lui Dumnezeu: viața, dreapta credință, pacea, libertatea, dreptatea, virtuțile, se află în cenușa neautenticului existențial creat de noi: moartea, războiul, necredința, lepădarea de Dumnezeu, fariseismul, nedreptatea, trufia , egoismul, îndreptățirea de sine, egoismul, dorința de putere și stăpânire.  Dar întunericul nu poate cuprinde lumina și cenușa existenței noastre, nu va putea acoperi nicicând diamantele vieții și ale virtuții, după cuvintele Sfântului Apostol Ioan: Întru El era viață și viața era lumina oamenilor. Și lumina luminează în întuneric și î...citeste mai mult

Normativismul social și canoanele ortodoxe. Tradiție și actualitate (1152) Sfânta Tradiţie şi ereziile - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 06-09-2021
  I Determinism, normativism și libertate Omul este o ființă socială pentru că mediul propriu de viață, opus mediului natural este societatea, colectivitatea. Izolarea, stare care nu se confundă cu singurătatea și însingurarea, este contrară firii umane pentru că presupune scoaterea persoanei umane din mediul său firesc, cel social. De aceea, izolarea aplicată ca sancțiune penală, sau mai nou pentru o presupusă prevenire a maladiei contagioase care bântuie de doi ani lumea nu poate avea decât un caracter temporar și nu poate desființa dimensiunea socială a existenței umane. Doctrina determinismului social, agreată atât de marxiști cât și de politicienii și guvernații actuali ai...citeste mai mult

Secularizarii actuale nu i se poate raspunde decat printr-o sfintenie mai intensa a vietii (816) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - 04-09-2021
  Patriarhul Daniel a răspuns la întrebările primite de la tinerii participanți la Congresul Studențesc Aniversar al Serbării de la Putna, la Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului 2021. Cea de a doua s-a referit la lupta tinerilor de azi cu duhul lumii. La ce ne împotrivim, de fapt, și cum să o facem? Patriarhul a răspuns că rezistența prin credință și cultură este cheia, iar credința să nu fie simplă convingere intelectuală, ci relație vie cu Dumnezeu. Întrebarea Monicăi Drăgan, studentă în Elveția: Nicolae Steinhardt spunea: „Neîmpotrivindu-se la timp, omul devine treptat incapabil de a se mai împotrivi vreodată”. În contextul istoric actual,...citeste mai mult

Protecția penală a libertății religioase. Infracțiuni săvârșite de autorități pe durata stării de urgență și a stării de asediu nesancționate încă (2268) Tema lunii - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 31-05-2021
  Scurte considerații privind principiul supremației Constituției             Supremația constituției exprimă poziția supraordonată a legii fundamentale atât în sistemul de drept, cât și în tot sistemul social politic al fiecărei țări. În sens restrâns, fundamentarea științifică a supremației constituției rezultă din forma și conținutul acesteia. Supremația formală este exprimată de forța juridică superioară, de procedurile derogatorii față de dreptul comun privind adoptarea și modificarea normelor constituționale, iar supremația materială rezultă din specificul reglementărilor, din conținutul acestora, &i...citeste mai mult

Restrangerea de drepturi si libertati. Excesul de putere (1376) Tema lunii - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 31-03-2021
Argument Situația excepțională instituită pe teritoriul României de aproximativ un an a generat manifestări discreționare și abuzive de putere din partea Parlamentului și a executivului cu consecința încălcării principiilor supremației Constituției, ale statului de drept și restrângerea gravă a exercitării unor drepturi și libertăți fundamentale aparținând persoanelor. Invocând scopul nobil al limitării extinderii pandemiei guvernanții au eludat Constituția și legea, încercând atingerea acestui scop prin distrugerea economiei, a valorilor și ordinii sociale, prin desconsiderarea demnității, a vieții, a conștiinței, a credinței ortodoxe, a libertății persoanei, cee...citeste mai mult

Despre critică, libertate și adevăr (922) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop - 02-12-2020
  A săpa mereu prestigiul autorității recunoscute înseamnă a lucra la disoluția comunității...   Vasile Alecsandri (1821-1890) – trecut la cele veșnice exact acum 130 de ani și venit pe lume acum aproape două secole, considerat azi de unii „analiști postmoderni” poet „minor”, demn de a fi uitat – s-a numărat printre făuritorii României moderne, deși nu a fost tocmai un model de modestie și de sfioșenie. Totuși, spre finele vieții, când i s-a atras atenția că Eminescu este de departe deasupra lui, supărat pe tonul dizgrațios, vehement și jignitor al unor critici, a scris câteva versuri memorabile: „E unul care cântă mai dulce ...citeste mai mult

Dacă ne vor părăsi Sfinții? (1296) Tema lunii - 09-10-2020
  Părintele Constantin Necula: Dacă într-o dimineață Sfânta Parascheva, da, chiar ea, sătulă de spectacolul de zeflemea politic și din media la care este supusă an de an, ca la o apăsare de telecomandă căreia numai în prag de Pelerinaj i se schimbă bateriile, se va ridica din raclă și va pleca? Pur și simplu. Chemând cu sine pe Filofteia și Dimitrie cel Nou, cel din Basarabi, pe Iosif de la Partoș ori pe Șaguna, Mitropolitul din racla Catedralei din Sibiu. Dacă ne vor părăsi Sfinții? Și dacă din icoane va fugi Lumina Învierii și iconostasele vor purta – ca niște ochi goi – găvanele locurilor unde cândva au fost ei, protectorii noștri? Dacă zvonul clopotelor ...citeste mai mult

OSCE: România - foarte severă la adresa vieții religioase (1323) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - 03-08-2020
        HotNews.ro informează că România este listată de OSCE în grupul țărilor care au luat cele mai dure măsuri de restricționare a libertății religioase încă de la începutul pandemiei. Raportul OSCE și analiza lui integrală sunt disponibile la sursă și evidențiază: Pandemia a făcut ca intersecția dintre deptul la sănătate și libertatea religioasă să evidențieze goluri legislative majore în special în țările cu democrații tinere, precum România. Analizând cele 57 de țări membre, OSCE a alcătuit un top țărilor în funcție de restricțiile aplicate domeniului religios în perioada pandemiei: A. Restricți...citeste mai mult

Duhul lui Dumnezeu și fragilitatea lucrărilor omenești (1178) Tema lunii - Alexandru Ojică - 25-06-2020
  Turnura evenimentelor din ultimele luni ne arată că dinamismul societății în care trăim este, adeseori, imprevizibil. Idei precum repetarea unei carantine sau izolări la domiciliu în fiecare an, până în 2030, pentru îndeplinirea obiectivelor climatice deja au fost lansate. Modul de viață întâlnit în marile orașe europene, începând de la transportul în comun până la locurile de muncă, s-a adaptat atât de mult, încât nu este exclus să devină din excepție o regulă. Antagonismul între evoluția tehnologică și științifică, pe de o parte, și fragilitatea vieții, pe de altă parte, ne arată că, împotriva...citeste mai mult

Cum este posibilă restrângerea exercițiului unor drepturi într-o societate democratică? Aspecte teologice și constituționale (1174) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 10-06-2020
  Despre libertate și libertăți Omul în individualitatea sa, respectiv în relațiile sociale, se raportează și la problema libertății. Este firesc să se întâmple așa deoarece libertatea este esențial legată de ființa umană, dar și de fenomenalitatea existențială a omului. Existența omului nu are sens fără a lua în considerare libertatea prin care omul devine din individ persoană și creator de sensuri și semnificații. Importanța acestei realități existențiale constă și în faptul că omul este singura ființă creată a cărei dimensiune ontologică fundamentală este libertatea. Prin aceasta el fiind nu numai o ființă naturală, dar și o ființă spirituală. Liber...citeste mai mult

Creștinii, față în față cu politicile și ideologiile anticreștine (1155) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - 13-05-2020
  Av. Ana-Corina Săcrieru, scriitorul Mihai Gheorghiu și realizatorul Cătălin Vasile, au fost cenzurați de Facebook în timp ce discutau într-o emisiune transmisă în direct   Scriitorul Mihai Gheorghiu, președintele Platformei civice ÎMPREUNĂ, și avocata Ana-Corina Sărcieru, au fost invitații lui Cătălin Vasile, marți seară, la Prodocens Media, într-o emisiune cu tema „Creștinii, față în față cu politicile și ideologiile anticreștine”. Cei trei s-au aflat din nou în această formulă pentru prima dată după conferințele de presă din campania Referendumului despre Căsătorie. Invitații au pornit dezbaterea de la măsurile care au...citeste mai mult

Cum este posibilă dictatura în democrație? Aspecte juridice, filosofice și teologice (1527) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 07-05-2020
   I. Putere și libertate  Istoria societății organizate statal și a regimurilor politice și de guvernare este cuprinsă în dialectica relației dintre puterea statului și libertatea omului. În momentele istorice în care putere statului predomină, se manifestă în forme accentuate, uneori din partea unui singur om, iar libertățile cetățenești sunt proclamate formal, îngrădite sau limitate, se spune că suntem în prezența unui regim politic dictatorial, totalitar.  În situația în care regimul politic este constituțional și se bazează pe realitatea principiului supremației legii și al egalității în fața legii, inclusiv pentru deținătorii pute...citeste mai mult

Ambitusul Învierii - un punct de vedere teologic, filosofic şi poetic (1366) Sfânta Scriptură - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 07-05-2020
     “Pogorâtu-Te-ai întru cele mai de jos ale pământului şi ai sfărâmat încuietorile cele veşnice, care ţineau pe cei legaţi, Hristoase, şi a treia zi, precum Iona din chit, ai înviat din mormânt” (Catavasiile Învierii)   Unde anume este Învierea? Iubirea. Deja este un lucru general acceptat că înţelesul Învierii se citeşte pe verticală. Cum ar spune filosoful Lucian Blaga, Învierea se revelează, nu se relevează. Elementul fanic vine de Sus şi nu este o simplă însumare de senzaţii lumeşti oricât de opulente ar fi. Cumva noi ne-am obişnuit să cuantificăm unele lucruri cantitativ şi material. Altfel...citeste mai mult

Biserica și libertatea de conștiință la vreme de încercare (1444) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 08-04-2020
  I. Biserica la vreme de încercare Suntem la vreme de încercare. Toată umanitatea se află acum la vreme de încercare, fapt care nu mai are precedent în istoria cunoscută a omenirii. Această situație nu este rezultatul unei întâmplări, a jocului legilor și forțelor naturii și nu cred că este cauzată de voința malefică a unui om sau a unor oameni. În natură nimic nu este întâmplător ața cum o spun și Sfinții Părinți și o recunosc mulți oameni de știință, deoarece lumea și existența ei nu sunt rezultatul legilor evoluției și au un sens și o cauză mult mai adâncă, fiind creația lui Dumnezeu, care din iubire milostivă a creat universul și omul...citeste mai mult

Libertatea de conștiință, ca dar al lui Dumnezeu și ca drept al omului (2626) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 10-03-2020
  I. Conștiința, darul neprețuit al lui Dumnezeu pentru om  Cuvintele Mântuitorului nostru Domnul Iisus Hristos exprimă înțelesul profund, divin, al libertății omului: ”Și veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi” ( Ioan 8, 32). Prin urmare libertatea autentică a omului, cea după har, este determinată și condiționată de cunoașterea adevărului, de cunoașterea lui Dumnezeu. Libertatea dăruită de Dumnezeu omului îi permite acestuia nu numai să se raporteze la Dumnezeu, dar chiar să îl refuze pe Dumnezeu, nu numai să facă binele și să aibă iubire milostivă față de toată firea zidită, dar și posibilitatea de a face rău și de a trăi în egoi...citeste mai mult

J.J.Rousseau - un filosof al libertății și al rațiunii. Semnificații teologice (9296) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 21-01-2020
  Repere biografice Nu întotdeauna viața unui filosof își pune amprenta și asupra operei sale. În cazul lui Jean Jacques Rousseau existența sa nu poate fi disociată de creația sa. Practic, ideile exprimate sunt o materializare a propriei sale existențe și a voinței care a devenit un fapt de viață de a gândi și a trăi în mod liber. Dorința de a fi liber în tot ceea ce înseamnă frumusețea unui astfel de stil de viață nu se realizează neapărat în mod facil sau printr-o simplă trăire subiectivă, mai ales în situația în care cel în cauză nu renunță cu ușurință la principiile și idealurile sale de viață. De aceea, câteva succinte refer...citeste mai mult

Despre Dumnezeu, om , societate și stat în concepția lui Thomas Hobbes (3286) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 27-11-2019
1. Gândirea filosofică Filosoful s‑a născut în anul 1588 și a fost contemporanul mai tânăr, secretarul și, din anumite puncte de vedere, continuatorul filosofiei lui Bacon. Hobbes a trăit în perioada marilor transformări, care au pregătit revoluția burgheză din 1648 și, datorită acestui fapt, problemele politice de reformare a societății au fost pentru el de mare actualitate. În lucrarea sa cea mai importantă, „Leviathan”, sunt expuse principalele idei ale concepției sale filosofice în general, dar și în ceea ce privește statul, societatea și omul. De remarcat că, în această celebră operă, autorul se îndepărtează până la un punct de concep�...citeste mai mult

JOHN LOCKE - precursor al liberalismului şi constituţionalismului contemporan (3982) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 31-10-2019
  I. Experiența, unica sursă a cunoștințelor noastre Orice incursiune în istoria filosofiei remarcă dualismul concepțiilor privind cunoașterea. Pe de o parte, empiriștii care susțin prioritatea senzației a contactului nemijlocit dintre om și natură ca fiind unica sursă sau modalitatea principală de a ajunge la formularea cunoștințelor chiar și cu caracter teoretic, iar pe de altă parte, adepții raționalismului a căror argumentare vizează prioritatea determinată sau chiar absolută a ideilor, a construcțiilor raționale, uneori independente de orice formă de cunoaștere senzorială, apriorice, ce fundamentează cunoașterea umană. Acest dialog dintre concepțiile empiriste și raționaliste își ...citeste mai mult

Oare, ce voiesc eu, voiește și Dumnezeu? (1333) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 30-08-2019
  De la filosofia antică la creștinism Pentru filosofia antică nu exista libertate și voință peste voința și intervenția zeilor. Zeii câștigau întotdeauna și își impuneau voința în viața omului. Pe atunci, între voința divină și voința omenească raportul era unul oarecum de luptă și conflictualitate. Uneori chiar zeii erau depășiți în voința lor de lucruri care se aflau deasupra lor. Destinul sau soarta – un fel de voință universală oarbă - sfida uneori chiar și voința zeilor. Însă, oamenii au învățat să trăiască astfel și acolo unde lucrurile se petreceau fără voia lor considerau că dacă „ți se întâmplă ție, deci aces...citeste mai mult

Puterea statală și restrângerea exerciţiului unor drepturi (1784) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 14-06-2019
   1. Limite, restrângeri şi derogări privind exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale Un autor român sublinia că libertatea are sens numai în condiţiile existenţei limitei, deoarece pentru a se manifesta ea trebuie să depindă de ceva, să se circumscrie unor coordonate. “Libertatea umană se interpretează într-un mănunchi de limite care sunt condiţia exerciţiului ei.”[1] Consacrarea şi garantarea drepturilor omului prin reglementări interne şi internaţionale nu exclude posibilitatea limitării acestora. De altfel, existenţa unor drepturi necondiţionate, teoretic, nu poate fi admisă într-un sistem constituţional democratic. Absenţa limitelor şi a cond...citeste mai mult

Cuvântul Patriarhului României la Conferința internațională dedicată libertății religioase (1420) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Biroul de Presă al Patriarhiei Române - 07-06-2019
  Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit joi un cuvânt la Conferința internațională „Dimensiunea pozitivă a libertății religioase: cum pot guvernele să sprijine organizaţiile religioase”, organizată la Palatul Patriarhiei. În această zi de mare sărbătoare pentru creștinii ortodocși, Înălțarea Domnului, vă adresăm tuturor salutul: Bine ați venit! în Palatul Patriarhiei, locul desfășurării unui eveniment important din agenda Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Conferinţa internațională cu tema Dimensiunea pozitivă a libertății religioase: cum pot guvernele să sprijine organizaţiile religioase, care înc...citeste mai mult

De la libertăţile juridice la libertatea ontologică (2420) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 14-03-2018
Judecător – Curtea de Apel Piteşti     Lector universitar dr. – Universitatea din Piteşti              Despre libertate şi libertăţile juridice Orice încercare în sfera științelor umaniste de a caracteriza și de a explica omul în individualitatea sa sau în relațiile sociale, se raportează și la problema libertății. Este firesc să se întâmple așa, deoarece libertatea este esențial legată de ființa umană dar și de fenomenalitatea existențială a omului. Existența omului nu are sens fără a lua în considerare libertatea prin care omul devine din individ persoană și creator de sensuri și semn...citeste mai mult

Libertate şi destin (4458) Sfânta Tradiţie şi ereziile - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 15-01-2018
  “Învăţătorule, cine a păcătuit: acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb? Iisus a răspuns: Nici el n-a păcătuit, nici părinţii lui, ci ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu” (Ioan 9, 2-3). “Părinţii au mâncat aguridă şi copiilor li s-au strepezit dinţii” (Iezechiel. 18, 2) “Nu există destin” (Metodiu din Olimp) Cred că acesta este titlul corect, scris cu particula “şi” la mijloc. Libertatea şi destinul nu se exclud. Experienţa de fiecare zi ne arată că deşi nu putem să facem absolut tot ceea ce dorim cu datele trupului şi cu ideile care se succed în universul nostru sufletesc, totuşi, o mare parte dintre posibilităţi p...citeste mai mult

Doctrina contractului social dintre stat şi Cetăţeni (5) (3657) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 31-03-2016
 Judecător-Curtea de Apel Piteşti  Lector universitar-Universitatea din Piteşti Jean Jacque Rousseau (3) Contractul social, criteriul de legitimitate pentru societate şi stat (continuare)   În studiile anterioare am identificat şi analizat succint primul dintre cele trei principii pe care gânditorul din Geneva le consideră ca fiind esenţiale pentru existenţa socială a omului, şi anume principiul libertăţii. Celelalte două principii fundamentale sunt, pentru Rousseau, egalitatea şi, respectiv, protectia drepturilor şi a persoanelor asociaţilor participanţi la  pactul social. Înţelegerea corectă a sensurilor şi semnificaţiilor celor trei principii şi valori, ale existenţei socia...citeste mai mult

Doctrina contractului social dintre stat şi Cetăţeni (4) (4616) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 26-01-2016
 Judecător-Curtea de Apel Piteşti  Lector universitar-Universitatea din Piteşti Jean Jacque Rousseau (2) Contractul social, criteriul de legitimitate pentru societate şi stat Categoriile fundamentale pe care se construieşte întreaga doctrină despre stat şi societate a filosofului elveţian sunt: voinţa umană, libertatea, egalitatea şi protecţia omului în mediul social prin garantarea unor drepturi imuabile şi intangibile. Modul în care sunt abordate şi dezvoltate aceste categorii în argumentarea cuprinsă cu deosebire în lucrarea fundamentală „Contractul social” reprezintă fără îndoială elementul de originalitate, dar şi de actualitate al concepţiei lui Jean Ja...citeste mai mult

Doctrina contractului social dintre stat şi Cetăţeni (3) (6991) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 22-10-2015
Jean Jacques Rousseau (1)  Omul, societatea şi statul în gândirea filosofică şi politică a lui J. J. Rousseau   Un om care a dorit să gândească şi să trăiască liber Teoria contractului social este incontestabil legată în principal de Jean Jacques Rousseau, un gânditor de excepţie în pleiada personalităţilor din perioada culturii iluministe. Orice privire critică sau aprobativă privind această doctrină nu poate să excludă contribuţia pe care filosoful din Geneva a adus-o. De la început ne exprimăm convingerea asupra actualităţii ideilor şi, în general, a argumentelor pe care Jean Jacques Rousseau le susţine în remarcabila sa operă. Nu înt...citeste mai mult

Doctrina contractului social dintre stat şi Cetăţeni (1) (5327) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 27-06-2015
 Judecător-Curtea de Apel Piteşti  Lector universitar-Universitatea din Piteşti Thomas Hobbes Scurte consideraţii istorice Actualitatea contractului social între cetățeni și între cetățeni și stat Mulţi autori ar putea considera că nu mai este de interes reluarea problematicii doctrinei contractului social, deoarece realităţile contemporane par să se fi îndepărtat de principiile susţinute în lucrările filozofilor şi politicienilor din secolele XVII – XIX, care au susţinut şi argumentat aspectele esenţiale ale acestei teorii şi, mai mult decât atât, nu ar mai exista elemente noi de natură teoretică în baza cărora problematica specifică să fie continuată...citeste mai mult

În numele libertăţii de conştiinţă (3532) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 22-03-2015
  Judecător – Curtea de Apel Piteşti  Lector universitar – Universitatea din Piteşti Conştiinţă şi libertate Omul este singura fiinţă care, prin facultăţile raţiunii, poate să mediteze asupra existenţei, dar şi asupra gândurilor proprii, astfel spus, posedă capacitatea de a reflecta şi de a interoga, pe sine, şi lumea exterioară, căutând răspunsuri şi, dacă se poate, certitudini la întrebările sale. Reflecţiile asupra gândului dau sensuri existenţiale prin care omul se concepe şi uneori se defineşte pe sine, îşi recunoaşte şi îşi afirmă locul său în lume şi în univers. Încercăm a spune că reflecţia asupra gândului, &ic...citeste mai mult

Ora de religie în şcoli - înfrângere morală a justiţiei, dar şi prilej de mărturisire şi victorie a libertăţii de conştiinţă (3152) Familia. Copiii. Educaţia. Vocaţia - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 22-03-2015
 Judecător – Curtea de Apel Piteşti  Lector universitar – Universitatea din Piteşti Este regretabil că, în realizarea menirii sale nobile, uneori justiția rămâne la precaritatea fenomenală existențială și nu consfințește prin hotărârile pronunțate realitatea libertății de conștiință, așa cum este fundamentată de gândirea filozofică și teologică, pe care, în puține cuvinte, am încercat să o conturăm în articolul „În numele libertății de conștiință”. Ne referim la Decizia nr. 669 din 12 noiembrie 2014 a Curții Constituționale a României, [1] prin care instanța constituțională a admis excepția de neconstituționalita...citeste mai mult

Votați pentru menținerea religiei în școli (3305) Evenimente. Apeluri. Petitii - 29-11-2014
Conceptele care stau la baza pedagogiei moderne, formulate de către o serie de teoreticieni precum Comenius, Rousseau, Pestalozzi, Herbart, Frobel şi alţii au inclus diferite modele de integrare a educaţiei religioase în cadrul sistemelor de învăţământ, pornind de la convingerea că o educaţie integrală nu poate să excludă dimensiunea spirituală a existenţei umane. Perspectiva oferită de către marii teoreticieni ai pedagogiei moderne este cu atât mai importantă în perioada contemporană, cu cât aceştia au aparţinut unor culturi şi chiar confesiuni diferite. Prezenţa disciplinei Religie în sistemele de învăţământ contemporane reprezintă expresia unei contunuită�...citeste mai mult

LIBERTATEA DE EXPRIMARE (a. libertatea de opinie; b. libertatea de informare; c. libertatea presei) (7259) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 10-10-2014
            I. Reflecții privind fenomenalitatea socială a omului Raportul și, mai mult decât atât, dialectica dintre „ființă” și „existență” nu se suprapun întrutotul cu raportul și dialectica esenței și fenomenului, deoarece sensul și semnificațiile ființei, atât în filozofie, cât și în teologie, nu sunt identice cu categoria esenței. Fără a intra în amănunte, remarcăm că ființa are o dimensiune ontologică, care se manifestă în devenirea sa, spre deosebire de categoria esenței, acceptată cu predilecție în teoria cunoașterii pentru a demarca aparența fenomenală de realitatea p...citeste mai mult

Libertatea conştiinţei. Implicaţii juridice şi religioase (8673) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 18-09-2014
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar – Universitatea din Piteşti   Despre conştiinţă, lege şi libertate   Conştiinţa este esenţa şi particularitatea omului prin care acesta se raportează la natură, societate, dar şi la propria sa fiinţă şi, în mod deosebit, la Fiinţa Supremă. Părintele Arsenie Boca vorbea despre conştiinţă ca fiind „un grai tăcut şi o chemare lină” prin care omul poate să se reconstruiască ca fiinţă spirituală, să îşi regăsească structura sa autentică, dincolo de precarităţile şi patimile existenţiale, într-un cuvânt, să redobândească libertatea autentică, spirituală pentru iubirea infinit...citeste mai mult

Istoria înţeleasă ca progres în conştiinţa libertăţii. Ideea de libertate în opera lui Nicolae Iorga (5210) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 10-05-2014
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar- Universitatea din   Piteşti        1. Fiinţa istorică sau istoria ca prezent continuu      Există cel puţin două forme de a înţelege istoria. Prima dintre acestea are în vedere diacronia faptelor care se petrec într-un anumit interval temporar cu un om, cu un popor sau însăşi cultura şi civilizaţia. Cealaltă modalitate este mai profundă şi are ca obiect sensurile, semnificaţiile, pe care faptele istorice le relevă şi care se constituie într-un prezent continuu ce poate fi invocat pentru starea actuală a unui om, a unei naţiuni sau a unei civilizaţii. Gabriel Liic...citeste mai mult