Tema luniiACTUALITATEA religioasăORTODOXIA (dreapta credinţă)Sfânta ScripturăSfânta Tradiţie şi ereziilePredici. Cateheze. PastoraţieORTOPRAXIA (dreapta trăire)Viaţa duhovnicească. MilosteniaMisiune. Mărturii. Vieţile SfinţilorRUGĂCIUNI. Icoane. MoaşteBISERICA si lumeaFamilia. Copiii. Educaţia. VocaţiaBiserica. Neamul. Politica. LumeaRenasterea satului, a scolii si a comunitatii crestineStiinţă. Medicină. Cultură. ArtăCĂLĂTOR prin ţara meaEvenimente. Apeluri. PetitiiCĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTIIArhiva REVISTE (articole) 1998-2011Calendar
Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop
Rectorul Universității Babeș-Bolyai, Cluj și Președintele Academiei Române
Educatia si scoala in Romania (789) - Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop - 13-09-2022
Toate societățile civilizate, în ultimele două secole mai ales și, în unele cazuri, de la Renaștere încoace, s-au îngrijit atent de educația membrilor lor. Educația este un set de teorii și de practici prin care se transmite experiența de viață a generațiilor adulte și cultura către generațiile de copii și tineri, încât aceștia să fie pregătiți pentru integrarea lor în comunitate. Prin urmare, educația nu se confundă cu școala (cu învățământul), deși aceasta (acesta) este o parte fundamentală a educației. Dincolo de definiții, este clar că educația umanizează ființa umană încă de la naștere, adică îl face pe copil să ajungă om...citeste mai mult
Toate societățile civilizate, în ultimele două secole mai ales și, în unele cazuri, de la Renaștere încoace, s-au îngrijit atent de educația membrilor lor. Educația este un set de teorii și de practici prin care se transmite experiența de viață a generațiilor adulte și cultura către generațiile de copii și tineri, încât aceștia să fie pregătiți pentru integrarea lor în comunitate. Prin urmare, educația nu se confundă cu școala (cu învățământul), deși aceasta (acesta) este o parte fundamentală a educației. Dincolo de definiții, este clar că educația umanizează ființa umană încă de la naștere, adică îl face pe copil să ajungă om...citeste mai mult
Principele Constantin Brancoveanu si trecerea sa prin eternitate (1141) - Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop - 06-04-2021Forumul Național Cultural „Brâncoveniana”, din 12 septembrie 2020, organizat de oameni de bine și animat de istoricii George Coandă și Valentina Vasile, merită numai cuvinte de laudă. Gândurile de pioșenie, ridicate spre ceruri din Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, vor ajunge desigur la sufletul lui Constantin Brâncoveanu, ale fiilor Constantin, Ștefan, Radu, Matei, precum și al sfetnicului Ianache, ajunși să fie părtași ai patimilor lui Hristos, încununați cu sacra coroană a muceniciei. Scriu aceste sărace rânduri la îndemnul lui Claudiu Dumitrache, cu regretul de a nu putea fi de față la ceremonii. * Reconstituirile istoriografice nu concordă niciodată p...citeste mai mult
Ziua Culturii Naționale 2021 (1263) - Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop - 23-01-2021
În data de 15 ianuarie 2021 Academia Română a sărbătorit Ziua Culturii Naționale, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“. Evenimentul a fost alcătuit din două părți: o sesiune de alocuțiuni pregătită de Academia Română și un concert susținut de Filarmonica „George Enescu“ din București, sub bagheta dirijorului Horia Andreescu. Ziua Culturii Naționale este o sărbătoare inițiată de Academia Română și propusă spre legiferare Parlamentului României în anul 2010. Aceasta a fost confirmată legislativ prin Legea nr. 238/2010. Stabilirea Zilei Culturii Naționale de ziua aniversară a lui Mihai Eminescu aduce, pe de o parte, un omagiu memoriei c...citeste mai mult
În data de 15 ianuarie 2021 Academia Română a sărbătorit Ziua Culturii Naționale, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“. Evenimentul a fost alcătuit din două părți: o sesiune de alocuțiuni pregătită de Academia Română și un concert susținut de Filarmonica „George Enescu“ din București, sub bagheta dirijorului Horia Andreescu. Ziua Culturii Naționale este o sărbătoare inițiată de Academia Română și propusă spre legiferare Parlamentului României în anul 2010. Aceasta a fost confirmată legislativ prin Legea nr. 238/2010. Stabilirea Zilei Culturii Naționale de ziua aniversară a lui Mihai Eminescu aduce, pe de o parte, un omagiu memoriei c...citeste mai mult
GENEZA NAȚIONALĂ ȘI CREDINȚA CREȘTINĂ (1385) - Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop - 16-12-2020
Am văzut, cu tristețe, în ultima vreme, că asocierea României și a națiunii române cu credința creștină îi irită pe mulți contemporani, îi supără pe cei „deștepți” ori pe cei care se cred mai „deștepți” decât alții. Am pus cuvântul „deștepți” între ghilimele, fiindcă l-am luat nu în sensul curent contemporan, ci în sensul său originar și primar, acela de „treji” sau „treziți” din „somnul cel de moarte”. „Treziții” îi consideră pe mai toți românii cufundați în acel „somn”. Însă „deștepți” sau „treziți”...citeste mai mult
Am văzut, cu tristețe, în ultima vreme, că asocierea României și a națiunii române cu credința creștină îi irită pe mulți contemporani, îi supără pe cei „deștepți” ori pe cei care se cred mai „deștepți” decât alții. Am pus cuvântul „deștepți” între ghilimele, fiindcă l-am luat nu în sensul curent contemporan, ci în sensul său originar și primar, acela de „treji” sau „treziți” din „somnul cel de moarte”. „Treziții” îi consideră pe mai toți românii cufundați în acel „somn”. Însă „deștepți” sau „treziți”...citeste mai mult
Despre critică, libertate și adevăr (945) - Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop - 02-12-2020
A săpa mereu prestigiul autorității recunoscute înseamnă a lucra la disoluția comunității... Vasile Alecsandri (1821-1890) – trecut la cele veșnice exact acum 130 de ani și venit pe lume acum aproape două secole, considerat azi de unii „analiști postmoderni” poet „minor”, demn de a fi uitat – s-a numărat printre făuritorii României moderne, deși nu a fost tocmai un model de modestie și de sfioșenie. Totuși, spre finele vieții, când i s-a atras atenția că Eminescu este de departe deasupra lui, supărat pe tonul dizgrațios, vehement și jignitor al unor critici, a scris câteva versuri memorabile: „E unul care cântă mai dulce ...citeste mai mult
A săpa mereu prestigiul autorității recunoscute înseamnă a lucra la disoluția comunității... Vasile Alecsandri (1821-1890) – trecut la cele veșnice exact acum 130 de ani și venit pe lume acum aproape două secole, considerat azi de unii „analiști postmoderni” poet „minor”, demn de a fi uitat – s-a numărat printre făuritorii României moderne, deși nu a fost tocmai un model de modestie și de sfioșenie. Totuși, spre finele vieții, când i s-a atras atenția că Eminescu este de departe deasupra lui, supărat pe tonul dizgrațios, vehement și jignitor al unor critici, a scris câteva versuri memorabile: „E unul care cântă mai dulce ...citeste mai mult
Instruirea copiilor, cititul și scrisul la noi nu au fost inventate și susținute de stat, ci de Biserică (994) - Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop - 17-09-2020
Spicuri dintr-un interviu pentru revista Q Magazine despre rolul pe care îl are Biserica Ortodoxă în formarea spirituală și culturală a poporului român: „Biserica a fost peste tot în Europa medievală „patroana” culturii. Nicio activitate culturală majoră nu se desfășura în afara Bisericii, fără oblăduirea ei. Chiar universitățile din Occident au fost creația Bisericii și a credinței. La noi, în lumea de tradiție bizantină și bizantino-slavă, în condițiile relației speciale și a simbiozei dintre puterea laică și cea religioasă, în sânul bisericilor și mănăstirilor, s-au născut cartea manuscrisă, miniatura ...citeste mai mult
Spicuri dintr-un interviu pentru revista Q Magazine despre rolul pe care îl are Biserica Ortodoxă în formarea spirituală și culturală a poporului român: „Biserica a fost peste tot în Europa medievală „patroana” culturii. Nicio activitate culturală majoră nu se desfășura în afara Bisericii, fără oblăduirea ei. Chiar universitățile din Occident au fost creația Bisericii și a credinței. La noi, în lumea de tradiție bizantină și bizantino-slavă, în condițiile relației speciale și a simbiozei dintre puterea laică și cea religioasă, în sânul bisericilor și mănăstirilor, s-au născut cartea manuscrisă, miniatura ...citeste mai mult
Fervoarea demolării (1189) - Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop - 04-07-2020
În general, societățile care au dărâmat statui, au ars cărți ori au creat indexuri ale operelor interzise au avut în frunte regimuri totalitare sau au cunoscut crize cronicizate. Firește, au existat și cazuri când, după eliberarea de dictatură sau de criză, lumea a trebuit să elimine, în mod justificat, simbolurile acelor vremuri de tristă amintire. Dar marii demolatori au fost tiranii, văzuți și nevăzuți, mai ales cei situați pe poziții politice extreme. Astăzi, explicația distrugerii memoriei colective curente este discriminarea bazată pe culoarea pielii și care, în aproape toate țările, în timpuri mai mult ori mai puțin îndepărtate, a făc...citeste mai mult
În general, societățile care au dărâmat statui, au ars cărți ori au creat indexuri ale operelor interzise au avut în frunte regimuri totalitare sau au cunoscut crize cronicizate. Firește, au existat și cazuri când, după eliberarea de dictatură sau de criză, lumea a trebuit să elimine, în mod justificat, simbolurile acelor vremuri de tristă amintire. Dar marii demolatori au fost tiranii, văzuți și nevăzuți, mai ales cei situați pe poziții politice extreme. Astăzi, explicația distrugerii memoriei colective curente este discriminarea bazată pe culoarea pielii și care, în aproape toate țările, în timpuri mai mult ori mai puțin îndepărtate, a făc...citeste mai mult
Acad. I.A. Pop: Reintrarea românilor în biserici (1427) - Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop - 11-05-2020
Funcţionalitatea Bisericii diferă de la popor la popor În multe locuri din Europa, mai ales în Occident și mai ales în țările nordice, bisericile – cu excepția monumentelor istorice vizitate de turiști – sunt, în afara scurtelor servicii divine, închise. Oamenii de-acolo nu au aproape nimic în comun cu formele tradiționale de manifestare a credinței creștine, mai ales după ce s-a raționalizat totul prin Reforma protestantă și prin nașterea cultelor neoprotestante și după ce Biserica Catolică a trecut, după Conciliul Vatican II, la variate aggiornamenti („aduceri la zi”, modernizări). Dincolo de aceasta, însă, bisericile se identi...citeste mai mult
Funcţionalitatea Bisericii diferă de la popor la popor În multe locuri din Europa, mai ales în Occident și mai ales în țările nordice, bisericile – cu excepția monumentelor istorice vizitate de turiști – sunt, în afara scurtelor servicii divine, închise. Oamenii de-acolo nu au aproape nimic în comun cu formele tradiționale de manifestare a credinței creștine, mai ales după ce s-a raționalizat totul prin Reforma protestantă și prin nașterea cultelor neoprotestante și după ce Biserica Catolică a trecut, după Conciliul Vatican II, la variate aggiornamenti („aduceri la zi”, modernizări). Dincolo de aceasta, însă, bisericile se identi...citeste mai mult
Gânduri la vreme de restriște (1467) - Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop - 18-03-2020
Prof. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române: „Gânduri la vreme de restriște A venit nenorocirea aceasta peste noi și nu știm ce să facem. Unii ne lamentăm și ne gândim la sfârșitul lumii și la prezicerile lui Nostradamus. Alții ne dăm viteji în vorbe și declarăm ritos că nu ne temem de nimic, dar în adâncul nostru numai noi știm ce este. Cei mai mulți tăcem, privim în jur și nu ne vine să credem. Știu că nu există cineva cu vreo soluție miraculoasă pentru a ne face optimiști în aceste zile. Ne gândim la ce este mai rău, ne uităm la cei care sunt (deocamdată!) mai loviți decât noi, ne cufundăm în gânduri...citeste mai mult
Prof. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române: „Gânduri la vreme de restriște A venit nenorocirea aceasta peste noi și nu știm ce să facem. Unii ne lamentăm și ne gândim la sfârșitul lumii și la prezicerile lui Nostradamus. Alții ne dăm viteji în vorbe și declarăm ritos că nu ne temem de nimic, dar în adâncul nostru numai noi știm ce este. Cei mai mulți tăcem, privim în jur și nu ne vine să credem. Știu că nu există cineva cu vreo soluție miraculoasă pentru a ne face optimiști în aceste zile. Ne gândim la ce este mai rău, ne uităm la cei care sunt (deocamdată!) mai loviți decât noi, ne cufundăm în gânduri...citeste mai mult
Latinitatea răsăriteană a românilor – câteva considerații (Video) (1497) - Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop - 24-05-2019
Biserica Șerban Vodă (25 mai 2019)...citeste mai mult
Biserica Șerban Vodă (25 mai 2019)...citeste mai mult
Revărsare de ură pe rețelele de socializare – consecința, retragerea din spațiul public a multor intelectuali de bun simț (1438) - Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop - 13-01-2019
Președintele Academiei Române, Acad. Ioan-Aurel Pop, într-unul dintre episoadele „100 de adevăruri istorice” difuzate de Trinitas TV: „Ceea ce pe mine mă îngrozește, pe rețelele de socializare, dar mai ales în blogurile astea care permit anonimatul, este această revărsare de ură. Critică fără rost. Dacă nu-mi convine opinia cuiva, atac persoana respectivă, îndrăznesc să vărs epitete pe care nu le merită nicio ființă, nu numai umană. Nu are rost să mă dezlănțui așa pentru că nu mă aflu în postura de judecător universal, ca să-i fac pe unii mișei, iar pe alții drepți și sfinți. Societatea suferă foarte mult din acest punct de vedere. Cred că o urmar...citeste mai mult
Președintele Academiei Române, Acad. Ioan-Aurel Pop, într-unul dintre episoadele „100 de adevăruri istorice” difuzate de Trinitas TV: „Ceea ce pe mine mă îngrozește, pe rețelele de socializare, dar mai ales în blogurile astea care permit anonimatul, este această revărsare de ură. Critică fără rost. Dacă nu-mi convine opinia cuiva, atac persoana respectivă, îndrăznesc să vărs epitete pe care nu le merită nicio ființă, nu numai umană. Nu are rost să mă dezlănțui așa pentru că nu mă aflu în postura de judecător universal, ca să-i fac pe unii mișei, iar pe alții drepți și sfinți. Societatea suferă foarte mult din acest punct de vedere. Cred că o urmar...citeste mai mult
1918-2018: Destinul României la un secol de la Marea Unire (1572) - Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop - 01-12-2018Nu se știe în detaliu prin ce mecanisme ale minții ne atrage trecutul, dar fenomenul este incontestabil, chiar dacă unii dintre noi detestă (sau afirmă că detestă) acest lucru. O explicație generală există și este arhicunoscută: istoria reprezintă viața oamenilor trăitori în trecut, iar viața este esența „trestiei gânditoare” numite om. Cum să nu fim atrași de viață, adică de noi înșine, de soarta noastră? Apreciat sau nu, apelul la istorie se produce în cele mai variate împrejurări și de către oameni cu pregătiri și orientări diferite, ceea ce este chiar de admirat și de încurajat. Însă reconstituirea vieții trecute, cu scopul cunoașt...citeste mai mult
Cultura română și dimensiunea sa istorică națională (1949) - Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop - 25-04-2018
Rector al Universității Babeș-Bolyai, Cluj și Președinte al Academiei Române La 8 februarie 2018, președinta Coaliției pentru educație trăgea iarăși, prin mijloacele de difuzare în masă, un semnal de alarmă: „40% din generațiile viitoare, din cei care vin din urmă și trebuie să susțină România din punct de vedere economic, social, cultural și politic, sunt analfabeți social și funcțional, adică vor fi un balast în viitor și nu un activ, ca acum, pentru piața muncii, pentru business, pentru economie, pentru România. Ce înseamnă analfabet social și funcțional? Nu pot înțelege, nu pot exprima, nu pot explica ceea ce citesc, nu pot face mai mult decât o...citeste mai mult
Rector al Universității Babeș-Bolyai, Cluj și Președinte al Academiei Române La 8 februarie 2018, președinta Coaliției pentru educație trăgea iarăși, prin mijloacele de difuzare în masă, un semnal de alarmă: „40% din generațiile viitoare, din cei care vin din urmă și trebuie să susțină România din punct de vedere economic, social, cultural și politic, sunt analfabeți social și funcțional, adică vor fi un balast în viitor și nu un activ, ca acum, pentru piața muncii, pentru business, pentru economie, pentru România. Ce înseamnă analfabet social și funcțional? Nu pot înțelege, nu pot exprima, nu pot explica ceea ce citesc, nu pot face mai mult decât o...citeste mai mult