Cookies de analiza a traficului  Accept | (oricand puteti renunta la acceptul dat) Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii

Dr.conf.univ. Ana Sofroni

Doamna Conf. Dr. Ana Sofroni este cadru universitar din Republica Moldova. De mulÈ›i ani s-a făcut cunoscută în publicaÈ›iile bisericeÈ™ti È™i nu numai cu articole de o înaltă cugetare È™i trăire  religioasă. Doamna îmbină în mod armonios rugăciunea cu munca, studiul cu viaÈ›a de creÈ™tin adevărat. ÎmpărtășeÈ™te din cunoÈ™tinÈ›ele È™i meditaÈ›iile sale cu generozitate cititorilor, ca un adevărat teolog. Articolele sale se bazează pe Sfânta Scriptură È™i Sfânta TradiÈ›ie, dar sunt filtrate printr-o gândire  fină, care invită pe cititor spre universuri înalte de  spiritualitate.

Credinta si educatia in familia de alta data (345) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 30-08-2024
  Astăzi nevoia de a comunica din suflet cu semenii este nespus de acută în întreaga societate. Mai ales la răspântia dintre generaÅ£ii. Aici persoanele în etate rămân surprinzător ÅŸocate de sensibilitatea inimii la cei mai tineri, sensibilitate cu adevărat infimă. Tocmai de aceea astfel de inimi  nu mai dau naÅŸtere zvâcnelilor de bucurie, nu creează stări de compasiune, nici durere nu simt pentru aproapele sau măcar un bob de recunoÅŸtinţă pentru comodităţile ce li se pun la îndemână. E o situaÅ£ie ce îmi adumbreÅŸte viaÅ£a aidoma unor nouri grei, apăsători ÅŸi din care e greu de imaginat cum ai putea ieÅŸi. ÎnÅ£eleg că în condiÅ£iile slăbiri...citeste mai mult
Generaţia perversă – realitate? (914) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 26-09-2023
  „[…] cei ce-L caută pe Domnul, nu se vor lipsi de tot binele” (Ps. 33, 10) Starea de spirit a tinerei generaÅ£ii din ziua de azi ne întristează până la culme. MulÅ£i dintre băieÅ£ii ÅŸi fetele noastre au devenit într-atât de tare dependenÅ£i de partea materială a vieÅ£ii, că spiritualitatea lor s-a pomenit cu totul prăvălită la pământ. Pe drept ea s-ar cuveni să fie urmare a „celor ÅŸapte ani de acasă”, să fie o continuare a obiceiurilor ÅŸi tradiÅ£iilor neamului ce se transmit, concomitent cu ceea ce Å£ine de credinţă, din moÅŸi-strămoÅŸi. Căci aÅŸa a fost dintotdeauna. Pe această cale omenirea a urcat continuu treptele civilizaÅ£iei, păstrând ...citeste mai mult
Moravuri decazute la contemporanele noastre (1353) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 18-12-2022
„ […] Îmbrăcămintea omului, dezvelirea dinÅ£ilor, când râde, ÅŸi călcătura vestesc ce este în el” (Sir., XIX, 26-27) . Obiceiurile timpului, tradiÅ£iile neamului, moravurile societăţii… Sunt expresii adesea utilizate în discuÅ£iile celor ce le dau importanţă, care sunt preocupaÅ£i serios de păstrarea valorilor culturale autentice. Pentru că am ajuns timpuri când puternicii lumii acesteia au pornit atacuri vehemente asupra civilizaÅ£iei umane. Prin tactici diabolice ei vor să răstoarne tot ce e firesc în viaţă, tot ce a fost construit, educat, stabilit conform poruncilor dumnezeieÅŸti ÅŸi vine în armonie cu frumuseÅ£ea creaÅ£iei divine. Inspirat de Du...citeste mai mult
Talanti în deplina valorificare (1043) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 21-11-2022
(Pe marginea lucrărilor de suflet ziditoare ale Pr. Prof. Dr. Alexandru Stănciulescu-Bârda) „Căci tot celui ce are i se va da ÅŸi-i va prisosi…” (Mt. 25, 29) Lucrările autorilor înzestraÅ£i cu un puternic har scriitoricesc vin să ne îmbogăţească substanÅ£ial cunoÅŸtinÅ£ele într-un domeniu sau altul, după interesele fiecăruia dintre noi, ne ajută să stabilim ÅŸi să menÅ£inem în ordinea cuvenită starea noastră sufletească, dat fiind faptul că asemenea lucrări conÅ£in cuvinte întru totul potrivite ÅŸi la maxim încărcate cu energie pozitivă. Toate răspândesc valorile autentice ale moralei creÅŸtine, celei mai sănătoase morale, ÅŸi sunt de real folos p...citeste mai mult
Clipele in siragul vietii (1264) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 24-06-2022
  „Cel mai trecător reflex al inimii sau minÅ£ii noastre îÅŸi va lăsa urma asupra sumei totale a vieÅ£ii noastre.” (Arhimandritul Sofronie Saharov)   E bine cunoscut faptul că clipele, ca intervale de timp foarte scurte, nu favorizează acÅ£iuni de lungă durată, pentru care omul depune un anumit efort, totodată  investind ÅŸi din energia sa interioară. Clipele sunt într-atât de trecătoare, într-atât de vremelnice, că adesea ele nu pot fi cuprinse nici de cea mai sporită atenÅ£ie din partea noastră. Åži totuÅŸi majoritatea din ele ne lasă în memorie amprente adânci. Prin încărcătura lor emoÅ£ională la grad înalt. Indiferent de este aceasta o...citeste mai mult
Mărturisirea mea la vârsta senectuții (1423) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 23-12-2021
  „[…] cu gura se mărturiseÈ™te spre mântuire” (Rom., X, 9-11) Cu toată tendinÈ›a noastră spre independență personală, spre afirmare, spre amplă manifestare a calităților sufleteÈ™ti înalte, ceea ce caracterizează de obicei o fire puternică È™i bine determinată, necesitatea omului de a împărtăși È™i altora aspiraÈ›iile È™i trăirile ce îl frământă este persistentă. Fiindcă să rămâi închis în sine e imposibil, oricât de perfect È›i s-ar părea că eÈ™ti. Ai tendinÈ›a atunci, uÈ™or de tot, să aluneci în subiectivism, dar aceasta înseamnă îndepărtare de viziunea obiectivă, deci È™i de adevăr. Pe când un schimb de p...citeste mai mult
E timpul cernerii (1395) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 08-11-2021
  E timpul cernerii „Pentru ce să mă tem în ziua cea rea, când mă va înconjura fărădelegea vrăjmaÅŸilor mei?” (Ps. 48, 6)                         E timpul cernerii. Satana                         Îi pecetluieÅŸte cu vaccin                         Pe acei ce nu-ÅŸi dau bine seama               ...citeste mai mult
Biserica si asa zisa pandemie de azi (1733) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 14-04-2021
  Biserica se află astăzi, de rând cu toate celelalte instituÅ£ii sociale, culturale ÅŸi economice, în vizorul celor care gestionează „pandemia”. Nu se Å£ine cont, că biserica e o instituÅ£ie autonomă, separată de stat[1] ÅŸi se organizează potrivit statutelor proprii[2]. Se încalcă sfidător prevederile ConstituÅ£iei ÅŸi bisericii i se impun restricÅ£ii, care dezonorează credinÅ£a, umilindu-i pe credincioÅŸi, lipsindu-i de libertatea comportamentului religios statornicit de peste două milenii. Ceea ce în biserică s-a afirmat de la începutul creÅŸtinismului ÅŸi Å£ine de sănătatea sufletească ÅŸi trupească a enoriaÅŸilor ei datorită lucrării Duhului Sfânt, răufăcătorii...citeste mai mult
Poezii (1655) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 17-11-2020
    Domnul nu te lasă singur   Cântecul bătrânilor   Dacă nimeni nu te mai ascultă, Fii pe pace ÅŸi nu dispera: Avem de la Domnul milă multă, El de tine se va îndura.   Dacă nimeni nu-Å£i deschide uÅŸa, Nimeni nu te-ntreabă cum te simÅ£i, Nu uita: există cărăruÅŸa Ce aduce-n viaÅ£a noastră sfinÅ£i.   Åži de crezi că dragostea e moartă Åži de asta inimile-s reci, Ia aminte: mereu te aÅŸteaptă Dumnezeu de partea Lui să treci.   Vei găsi la Dânsul ÅŸi iubire, Vei avea ÅŸi liniÅŸte-ndeajuns, Te vei bucura de fericire, Pentru răi vei fi de nepătruns.   9.07.2017, ChiÅŸinău, vila.     Fii cu mine, Doamne!   „Nu ...citeste mai mult
Unitatea de credinţă - temelia unităţii de neam (2173) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 23-01-2020
  „Acesta este neamul celor ce-l caută pe Domnul…” (Ps. 23, 6) CredinÅ£a neamului românesc e milenară. Anume datorită credinÅ£ei în Dumnezeu neamul nostru a supravieÅ£uit atâtor atacuri vrăjmaÅŸe, atâtor ispite ÅŸi încercări în timp! Datorită credinÅ£ei puternice s-a păstrat firescul naÅ£iunii ÅŸi s-a dezvoltat cultura naÅ£ională bazată pe tradiÅ£ii ÅŸi obiceiuri religioase de o valoare inestimabilă. Astăzi din punct de vedere politic neamul ne este dezbinat, cu tot cu teritoriul ce-i aparÅ£ine. În primul rând, e vorba aici de  înstrăinata Basarabie. Mai mult de două secole se tot zbat cotropitorii ei s-o Å£ină în deplină supuÅŸenie Å...citeste mai mult
Exemple de viaţă ce duc spre mântuire (2454) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 08-01-2020
  „Le-am învăţat pe toate din vieÅ£ile sfinÅ£ilor.” (Cuviosul Porfirie Kavsokalivitul) Trăind în comunitate, ai ÅŸansa de a prelua exemple frumoase de vieÅ£uire de la semenii tăi făptuitori de cele bune. Binefăcătorii de obicei au suflet luminat, inimă caldă. Ei sunt niÅŸte altruiÅŸti de neîntrecut ÅŸi tocmai de asta ÅŸi foarte comozi pentru oricine. Dar nu întotdeauna avem în preajma noastră asemenea oameni. Åži atunci ne vin în ajutor cărÅ£ile de suflet ziditoare – lucrările SfinÅ£ilor PărinÅ£i de rând cu Sfânta Scriptură. În ele aflăm atâta înÅ£elepciune ÅŸi atâta har divin, atâta adevăr ÅŸi sinceritate despre înt...citeste mai mult
Osteneala pentru suflet să nu întârzie! (2395) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 16-04-2019
  „GândeÅŸte-te la Dumnezeu mai des decât respiri”. (Sextus)[1] Suntem cu toÅ£ii făcuÅ£i din trup ÅŸi suflet. Suntem o îmbinare tainică a materialului ÅŸi spiritualului, căci aÅŸa ne-a creat Dumnezeu. Åži noi cu bună ÅŸtiinţă trebuie să ne îngrijim atât de partea materială, cât ÅŸi de cea spirituală a fiinÅ£ei noastre. Trupului, cu specificul lui material care-l face vizibil, noi de obicei îi acordăm cu mult mai multă atenÅ£ie, decât sufletului invizibil: totdeauna avem grijă să fim sănătoÅŸi trupeÅŸte, să nu slăbim de puteri, luăm hrana la timp. Indivizii mai generoÅŸi adesea chiar întrec măsura, oferindu-i trupului din abundenţă bunătăţi pest...citeste mai mult
POEZII (1793) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 25-01-2019
RomanÅ£a tăcerii   „Tăcând, înÅ£elegi ÅŸi după ce ai înÅ£eles, grăieÅŸti. Căci în tăcere mintea naÅŸte cuvântul.” (Sf. Antonie cel Mare)   Tăcere, grai miraculos, Tu gingaÅŸ mă cuprinde, Că traiul ăsta zgomotos TristeÅ£e îmi întinde.   Vreau în tăcere să visez La bunătatea lumii Åži tot tăcând, să lăcrimez, Privind splendoarea lunii.   Vreau în tăcere ÅŸi să cânt Rapsodia iubirii, S-aud chiar ÅŸi un blând cuvânt În sensul dăruirii.   Te rog, tăcere, să-mi aduci Alese gânduri, bune; Cu mine stai, s...citeste mai mult
Greşeală fatală cu îndelung răsunet (3182) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 11-09-2017
  „…neamul drepÅ£ilor se va binecuvânta.” ( Ps. 111,2) GreÅŸeli în viaţă comitem cu nemiluita. Anume de la ele ni se trag toate neplăcerile ÅŸi durerile, toate necazurile ÅŸi suferinÅ£ele. Trecând omul prin asemenea situaÅ£ii tulburătoare ÅŸi, după cum e ÅŸi firesc, dorind să-ÅŸi păzească copiii de ele, la un moment dat se face că ajunge la stări destul de tensionate, foarte dăunătoare sănătăţii. Să scapi de ele defel nu-i uÅŸor, fiindcă se cere o refacere serioasă a ceea ce s-a distrus timp îndelungat de către generaÅ£iile precedente prin încălcarea poruncilor dumnezeieÅŸti, adică a modului firesc de viaţă. Åži nu numai că în trecut s-a distrus, ci ÅŸi ...citeste mai mult
Slujire la altarul credinţei (Prot. Petru Buburuz - octogenar) Slujire la altarul credinţei (Prot. Petru Buburuz - octogenar) (2559) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 19-06-2017
  “…această vârsta se bucură de…  câteva calităţi deosebite, care-i sporesc podoaba: în ea străluceÅŸte înÅ£elepciunea,iar sfatul, priceperea ÅŸi cugetul senin ÅŸi cuprinzător îi încununează gândurile. ÎnfăţiÅŸarea impune ÅŸi ceredin partea tuturor respect ÅŸi cuviinţă deosebite.” (Sfântul Nectarie al Neginei.[1])     Când ai păşit pe calea vieÅ£ii aproape opt decenii la rând, aniversarea ce-Å£i bate la uşă vine să fie una dintre cele mai frumoase. Iar dacă toÅ£i anii aceÅŸtia ai slujit cu trup ÅŸi suflet lui Dumnezeu, fiind miruit cu Taina PreoÅ£iei, atunci se va ajunge la o aniversare duhovnicească cu totu...citeste mai mult
Misiunea creştină se îndeplineşte doi câte doi (3532) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 01-01-2017
„Apoi a chemat la Sine pe cei doisprezece, ÅŸi a început să-i trimită, doi câte doi, ÅŸi le-a dat lor putere asupra duhurilor necurate.” (Marcu 6, 1-7) După legea creÅŸtinească, fiecare credincios e asemenea unui misionar, căci e chemat să aibă grijă nu doar de propriul suflet, ci să-i vină în ajutor întru sporire duhovnicească ÅŸi aproapelui său. Åži o face, împărtăşindu-ÅŸi cu dânsul starea ÅŸi atitudinile de credinţă, sfaturile ÅŸi învăţăturile din scrierile patristice pe care le-a citit, povestindu-i cum a avut ajutor ÅŸi sprijin de la Dumnezeu în cele mai grele momente din viaţă. Astfel, oriÅŸicare creÅŸtin devine împreună lucrător cu alÅ£ii l...citeste mai mult
Gândul zămisleşte fapta (6976) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 09-07-2016
„Tot ce ai de gând să făptuieÅŸti, făptuieÅŸte pornind de la Dumnezeu”. (Sextus) Gândul omului nu se vede de alÅ£ii, ÅŸi ar părea aÅŸa ÅŸi să rămână necunoscut celor din jur, dacă nu ar fi el acela care dă naÅŸtere faptelor noastre. Faptele descoperă gândul ÅŸi îi arată ÅŸi esenÅ£a ca atare. Dacă faptele sunt bune, înseamnă că ele au fost zămislite cu gând bun, iar dacă sunt rele, atunci devine vădită josnicia ÅŸi nemernicia gândului care le-a dat naÅŸtere ÅŸi care îl face pe om să alunece în  păcat. Tocmai de aceea credinÅ£a creÅŸtină ne învaţă să alungăm insistent de la noi gândurile cele rele, spre a nu cădea în pÄ...citeste mai mult
Puterea rugăciunii bărbaţilor tari în credinţă (4746) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 19-03-2016
„Dar a stat Finees ÅŸi L-a îmblânzit ÅŸi a încetat bătaia” (Ps. 105, 30). ViaÅ£a omului creÅŸtin poate să decurgă în mod firesc doar cu ajutorul ÅŸi mila lui Dumnezeu. Iar acestea noi trebuie să le cerem de la Domnul prin rugăciune. Rugându-ne insistent ÅŸi din adâncul inimii ÅŸi, totodată, fiind încrezuÅ£i că suntem auziÅ£i de El ÅŸi că neapărat vom primi ceea ce cerem, putem atrage asupra-ne neasemuita milostivire dumnezeiască[1]. E într-atât de mare puterea rugăciunii, încât ÅŸi ploaie ne poate aduce în vreme de secetă[2], ÅŸi vindecare de boli incurabile, ÅŸi curăţire de duhurile rele[3], pe scurt vorbind, prin rugăciune ne putem câ...citeste mai mult
După o îndelungă-răbdare (4195) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 14-01-2016
„Dar lui Dumnezeu supune-te, suflete al meu, că de la El vine răbdarea mea” (Ps. 61, 5) Fiecare om, dimpreună cu Dumnezeu, e ziditorul vieÅ£ii sale, numai că unii oameni se dovedesc a fi zidari pricepuÅ£i ÅŸi-ÅŸi construiesc castele trainice, rezistente la calamităţi, pe când alÅ£ii au mai multă imaginaÅ£ie artistică ÅŸi-ÅŸi depun silinÅ£a pentru a înfrumuseÅ£a cu diferite zorzoane opera ce o creează. CâÅŸtigul major e de obicei al celor îndemânatici, căci ei reuÅŸesc să îmbine organic ambele capacităţi, ÅŸi încă le fac pe toate cu multă-multă răbdare. Un castel mai minunat decât familia e greu să-Å£i închipui. Dar ÅŸi se construieÅŸte el migălos, cu toat...citeste mai mult
Cuvântul se cere a fi stăpânit (3750) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 27-11-2015
„[…] pentru orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteală pentru el în ziua judecăţii […]” (Matei 12, 30-37) Dumnezeu l-a înzestrat pe om cu darul vorbirii. Astfel, omul a căpătat posibilitate de a folosi cuvântul – acest excepÅ£ional instrument prin care au prins viaţă toate cele văzute ÅŸi nevăzute – întru binele vieÅ£ii sale. Cuvântul e un adevărat miracol dumnezeiesc. A înÅ£elege pe deplin puterea lui nu e pe măsura fiecăruia. După cum se vede, anume din neÅŸtiinţă, mulÅ£i oameni deseori se arată neglijenÅ£i în vorbă cu semenii lor. Nu-ÅŸi dau seama la timp câtă amărăciune, câtă tulburare prov...citeste mai mult
Rugăciunea tatălui pentru toată familia (33014) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 23-07-2015
             Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorule, Cel ce eÅŸti fără de început ÅŸi fără de sfârÅŸit, Dumnezeule fără de moarte, AtotÅŸtiutor ÅŸi Atotvăzător, Atotputernic ÅŸi AtotÅ£iitor, Atotcuprinzător ÅŸi Iubitor de oameni! Rogu-mă Å¢ie, iartă-mă ÅŸi miluieÅŸte-mă pe mine, păcătosul, prea mult păcătosul, chiar cel mai păcătos, Doamne, dintre toate fiinÅ£ele omeneÅŸti pe care le-ai creat. Eu mă îngrozesc, când îmi dau seama cât de păcătos sunt înaintea Ta; iar Tu, toate ÅŸtiindu-le ÅŸi toate văzându-le, întotdeauna Te-ai îndurat de mine, n-ai lăsat să mă înghită...citeste mai mult
Rostul suferinţelor (4504) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 19-05-2015
„SuferinÅ£a e singura condiÅ£ie de purificare a sufletului” (Părintele Arsenie Boca) Oare cine în viaÅ£a asta e lipsit de suferinÅ£e? Nu există suflare de om să nu le aibă, fiindcă suferinÅ£ele sunt ca un atribut obligatoriu al vieÅ£uirii pământeÅŸti. Ele sunt sprijinitoarele credinÅ£ei ÅŸi purificatoarele sufletului, fac să se reverse asupra păcătoÅŸilor mila lui Dumnezeu ÅŸi totodată îndepărtează de la ei păcatele din cauza cărora au ajuns să sufere. Căci acei care-s în suferinţă, se căiesc mai tare ca de obicei de păcatele ÅŸi greÅŸelile ce le-au săvârÅŸit în viaţă, ÅŸi cu umilinţă se roagă la Dumnezeu să fie iertaÅ£i. Deci dau dovadă de pocăinţă, iar ea, poc...citeste mai mult
Despre vieţuirea cot la cot (3660) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 27-04-2015
„Zis-a Domnul: precum voiÅ£i să vă facă vouă oamenii, faceÅ£i ÅŸi voi lor tot aÅŸa.” (Luca 6, 31-36) ViaÅ£a pământească a omului e ca o repetiÅ£ie generală către viaÅ£a cea veÅŸnică, adică în timpul ei ar trebui să se treiere toate cele neimportante sau mai puÅ£in importante ÅŸi să rămână doar cele cu adevărat valoroase, care l-ar scoate pe omul credincios la drumul mântuirii. Pentru a atinge acest obiectiv luminat, se cere nu doar de a cunoaÅŸte profund toate poruncile dumnezeieÅŸti, ci ÅŸi de a le respecta întocmai. Încă se mai cere să dai dovadă ÅŸi de destulă pricepere, de voinţă puternică. Mai în scurt, e necesar să te Å£ii bine în mâini ÅŸi să n...citeste mai mult
Credinţa ortodoxă nu se pune la îndoială (4066) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 24-03-2015
Lumea mereu a fost ÅŸi este în căutarea adevărului, inclusiv ÅŸi al celui ce Å£ine de credinţă.  ÎÅŸi leagă de el cele mai tainice gânduri, cele mai sacre speranÅ£e, ÅŸtiind că,  situate pe adevăr, ele neapărat vor avea ÅŸansă de izbândă. Uneori însă căutările sunt zadarnice, absolut fără nici un rost, fiindcă nu ai ce descoperi la cele deja cunoscute ÅŸi de-a binelea afirmate. ÎÅ£i rămâne doar să-Å£i dai bine seama că adevărul e o noÅ£iune dogmatică ÅŸi nu poate să trezească dubii. Cel mai bine reuÅŸeÅŸti s-o faci în baza practicii milenare a credinÅ£ei creÅŸtin-ortodoxe, care s-a transmis din generaÅ£ie în generaÅ£ie ÅŸi a ajuns ÅŸi până î...citeste mai mult
Frământările de suflet ale unei creştine (4776) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 26-02-2015
„Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a tăria mea ÅŸi lumina ochilor mei ÅŸi aceasta nu este cu mine”. (Ps. 37,10) Omul care tinde a fi un bun creÅŸtin, nicidecum nu poate să rămână indiferent la starea sa sufletească, ÅŸi nu numai a sa, ci ÅŸi a aproapelui său. El întotdeauna va căuta să înÅ£eleagă just ce se petrece în sufletul omenesc, va încerca să-i alunge tristeÅ£ea, mâhnirile adânci, să-i întindă o mână de ajutor în împrejurări apăsătoare ÅŸi sumbre. Un asemenea creÅŸtin va fi, pur ÅŸi simplu, un sufletist ce pune preÅ£, în primul rând, pe hrana duhovnicească, ÅŸtiind că anume de ea are nevoie sufletul nostru, pentru a rezista...citeste mai mult
Părintele Arsenie  Boca – alesul lui Dumnezeu pentru neamul românesc Părintele Arsenie Boca – alesul lui Dumnezeu pentru neamul românesc (10765) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 20-01-2015
„Vas ales de sfinÅ£enie ÅŸi purtător al Duhului Sfânt, comoară cerească plămădită din al nostru strămoÅŸesc pământ […]” AÅŸa a fost să fie, ca Dumnezeu să se îndure ÅŸi de neamul românesc din timpurile noastre, trimiÅ£ându-i pe unul din aleÅŸii Săi, pe strălucitul fiu al Ortodoxiei monahale – Părintele Arsenie Boca, ca să-i îndrume pe români, cu puterea harului insuflat de Duhul Sfânt, spre vieÅ£uire curată, întru totul creÅŸtinească, ajutându-le astfel să se întărească bine în credinţă ÅŸi să poată deveni vrednici de mântuire. Pentru a-ÅŸi îndeplini înalta sa misiune duhovnicească, Părintele Arsenie a...citeste mai mult
ÃŽnvierea femeii lui Lot - Maria Gabor (CARTE) (4080) - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 06-08-2014
Îndemn la ascultare (Pe marginea volumului de poezii creÅŸtine Învierea femeii lui Lot de Maria Gabor)         În lumea cărÅ£ilor, la editura Cu drag din ChiÅŸinău, a apărut o ediÅ£ie nouă – volumul de poezii Învierea femeii lui Lot de Maria Gabor. Chiar de la prima vedere, citindu-i doar titlul, devine clar că autoarea se pronunţă în vers liric asupra unui argument luat din Biblie. E un pas îndrăzneÅ£ din partea unei persoane laice, dar totodată ÅŸi salutabil, căci Sfânta Scriptură trebuie bine cunoscută de către toÅ£i creÅŸtinii ÅŸi cei versaÅ£i în materie fac un gest de laudă, venind în ajutor ÅŸi celorlalÅ£i, mai puÅ£in cunoscăto...citeste mai mult