Categorii ale gandirii si constante existentiale (371) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Lector univ. dr. Marius Andreescu - 10-05-2023
  I. Categorii ale gândirii    Filosofii din antichitate și până în epoca modernă au încercat să cuprindă discursul rațional, dar și cunoaștere în categorii raționale, considerate a fi principii de bază ale gândirii și ale cunoașterii, înțelegerii și explicării universului. O întrebare importantă se referă în ce măsură aceste categorii ale rațiunii reflectau existența, corespundeau realității. De multe ori știința a confirmat o astfel de corespondență, pentru că lumea creată are sensuri raționale, reprezintă și poarte în sine rațiunile plasticizate ale lui Dumnezeu, așa cum afirmă părintele profesor dr. academician Dumitru Stăn...citeste mai mult

TIMPUL (1) (976) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Lector univ. dr. Marius Andreescu - 29-01-2023
Ce este timpul și ce putem ști despre timp? Argument   Relația omului cu timpul reprezintă o contradicție existențială, generatoare fie de angoase și temeri, mai ales atunci când gândul la finitudinea acestei vieți devine dominant, sau poate fi „clipa cea repede”, cum spune Eminescu, aducătoare de bucurii ale acestei vieți, dar care inevitabil trece. Îmi amintesc de mărturisirea Sfântului Augustin (din Confesiuni): “Ce este timpul? Dacă nu sunt întrebat, știu. Dacă sunt întrebat, nu știu.” Timpul și eternitatea sunt în esența lor taine existențiale, dar asupra lor, omul, prin rațiune și credință, poate să reflecteze.  Paradoxal, timpu...citeste mai mult

Rugaciunea iti permite sa lasi putin povara mentala si sa te odihnesti (550) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - 10-05-2022
  În multe momente ale vieţii simţim că doar Dumnezeu ne oferă sprijinul de care avem nevoie pentru a rămâne echilibraţi, pentru a trece peste pierderi ori traume dăunătoare fiinţei noastre. Iar la Dumnezeu am ajuns prin rugăciune, un instrument terapeutic care aduce beneficii atât la nivelul sănătăţii fizice, cât şi al celei mintale, după cum am putut afla în urma dialogului cu dr. Mihaela Miron, medic primar psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi - Centrul de Sănătate Mintală „Dr. Ghelerter” şi colaborator la Policlinica Providenţa. Cum influenţează credinţa în Dumnezeu psihicul nostru? Psihicul unui om este rezultanta experienţei i...citeste mai mult

Albert Einstein și dorul firesc de Ortodoxie (848) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Claudiu Dumitrache - 16-04-2022
            Dacă l-am scoate puțin pe Albert Einstein la cercetat, din alte surse decât din clipurile adolescentine de pe YouTube, am putea descoperi profunda sa credință timpurie în Creatorul proniator, care evoluează, într-adevăr – foarte anevoios, la credința în Mântuitorul și la aceea că doar mesajul evanghelic salvează. Desigur că nu suntem atât de interesați de ceea ce se speculează (altfel am putea crede cu ușurință și în reîncarnare, orbiți de idee și de tiparul fascinant), ci suntem interesați de ceea ce este concret, din perspectiva singurei religii, aceea întemeiată de Însuși Dumnezeu Cel viu, singura care are d...citeste mai mult

Stapanire de sine si autocontrol (617) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Pr. Adrian Agachi - 05-12-2021
  „Cei fără minte dispreţuiesc înţelepciunea şi stăpânirea de sine” (Pilde 1, 7). Stăpânirea de sine este așezată de înțeleptul rege Solomon într-un rang foarte înalt - ca însoțitoare a înțelepciunii. De fapt, în toată istoria omenirii, un om lipsit de această calitate esențială nu a fost niciodată considerat înțelept. A-ți pierde stăpânirea de sine devine adesea sinonim cu a intra într-o sferă foarte periculoasă atât a vieții interioare, cât și a celei exterioare, cu a păși mai încet sau mai rapid în tărâmul nebuniei. Fie prin mânie, fie prin mândrie, fie prin înrobirea g...citeste mai mult

Cu ce constiinta depasim vremurile (831) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Sergiu Ciocârlan - 04-10-2021
  Exemplul Părintelui Dumitru Stăniloae și al Cuviosului Părinte Arsenie   Unora le slăbește conștiința în vreme de război. Se țin tari în timp de pace, dar când vine războiul se moleșesc. Principala temă devine supraviețuirea. Întrerup orice altă activitate creatoare, se blochează. Îți reproșează că ești orb și nu vezi ce vremuri cumplite trăim. Mai întâi – spun ei – să treacă primejdia și după aceea poate fi reluat orice proiect. Dar perspectiva aceasta este înșelătoare.    Părintele Dumitru Stăniloae și Cuviosul Părinte Arsenie Boca lucrează la traducerea „Filocaliei” într-o perioadă ist...citeste mai mult

Dialogul autentic între știință și credință este în inima omului (1281) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - 15-06-2020
  Legătura dintre religie și știință a cunoscut de-a lungul timpului perioade diferite. Astăzi, nu mai este o excepție ca un cercetător să fie drept-credincios. Un studiu din anul 2015, realizat în Marea Britanie, arată că doar 32% dintre oamenii de ştiinţă au caracterizat raportul dintre religie şi ştiinţă ca fiind de natură conflictuală. „Prin credință se poate ajunge la o cunoaștere divină, în timp ce prin știință se ajunge la cunoașterea energiilor create.”   Părintele astronomiei, Johannes Kepler, îl considera pe Dumnezeu „Creatorul plin de bunăvoinţă care a adus în fiinţă natura din nimic”. El a mai scris: „Mare este Dumnezeu, Domnul ...citeste mai mult

Biserica și libertatea de conștiință la vreme de încercare (1300) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. Marius Andreescu - 08-04-2020
  I. Biserica la vreme de încercare Suntem la vreme de încercare. Toată umanitatea se află acum la vreme de încercare, fapt care nu mai are precedent în istoria cunoscută a omenirii. Această situație nu este rezultatul unei întâmplări, a jocului legilor și forțelor naturii și nu cred că este cauzată de voința malefică a unui om sau a unor oameni. În natură nimic nu este întâmplător ața cum o spun și Sfinții Părinți și o recunosc mulți oameni de știință, deoarece lumea și existența ei nu sunt rezultatul legilor evoluției și au un sens și o cauză mult mai adâncă, fiind creația lui Dumnezeu, care din iubire milostivă a creat universul și omul...citeste mai mult

Libertatea de conștiință, ca dar al lui Dumnezeu și ca drept al omului (2340) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. Marius Andreescu - 10-03-2020
  I. Conștiința, darul neprețuit al lui Dumnezeu pentru om  Cuvintele Mântuitorului nostru Domnul Iisus Hristos exprimă înțelesul profund, divin, al libertății omului: ”Și veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi” ( Ioan 8, 32). Prin urmare libertatea autentică a omului, cea după har, este determinată și condiționată de cunoașterea adevărului, de cunoașterea lui Dumnezeu. Libertatea dăruită de Dumnezeu omului îi permite acestuia nu numai să se raporteze la Dumnezeu, dar chiar să îl refuze pe Dumnezeu, nu numai să facă binele și să aibă iubire milostivă față de toată firea zidită, dar și posibilitatea de a face rău și de a trăi în egoi...citeste mai mult

În câte feluri e prezent Hristos Domnul în viață și în lume? (1322) Sfânta Tradiţie şi ereziile - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 02-10-2019
  Prezența lui Dumnezeu în viața noastră aduce liniște, bucurie și sens în lume. Omul se simte în siguranță dacă știe că Dumnezeu este prezent și lucrează în lume și în viața lui. Are un temei, o bază. Un reper la care se raportează întotdeauna și cu bune și cu mai puțin bune. Bucuriile trec de obicei destul de repede. Când însă le dai un sens superior și le proiectezi pe ecranul veșniciei își descoperă adevărata semnificație. Cu lucrurile rele din viața noastră se întâmplă la fel. Își pierd din consistență și din iradiere. Una peste alta, cu Dumnezeu prezent în viața ta îți este mai ușor. Și, în orice caz, nu...citeste mai mult

Vindecarea în Hristos. În ce condiţii ni se iartă păcatele? (3398) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 14-09-2019
            Dumnezeu este Cel care ne iartă păcatele Întrebarea nu este: „Cine ne iartă păcatele?”, deoarece ştim că păcatele ni le iartă Dumnezeu. Sigur că şi oamenii cărora le greşim ne pot ierta dacă ne recunoaştem greşeala, apoi ne cerem iertare şi dacă o îndreptăm prin oarece fapte, însă, în cele din urmă, Dumnezeu este Cel care ne iartă greşelile, păcatele şi patimile. Patimile sunt păcate învechite, cu ştate de plată vechi, devenindu-ne prin repetiţie o „a doua natură”. Ştim, de asemenea, că păcatele ni le mai iartă şi preotul duhovnic, aşa cum spun şi cuvintele de dezlegare rostite de el la T...citeste mai mult

Conferința Teologie și știință – divergențe și convergențe (Video) (1025) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Pr. Răzvan Ionescu - 21-03-2019
 ...citeste mai mult

Bioethica militans (III). Profesiune medicală şi conştiinţă creştină (1351) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Sebastian Moldovan - 02-02-2019
  Dacă „libertatea de a avorta” și-a propus să facă o lume mai bună, atunci cu siguranță a eșuat. Poate cea mai perfidă crimă împotriva femeii este concepţia înjositoare promovată de apărătorii „dreptului” la avort, după care femeia poate fi ceva în lumea aceasta numai cu preţul sacrificării copilului ei. A pretinde că emanciparea femeii nu se poate fundamenta decât pe avort, înseamnă, în fapt, a-i refuza femeii orice emancipare. Cum bine ştim, începutul mântuirii s-a făcut, de fapt, prin conceperea Domnului Iisus Hristos, de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria, eveniment pe care îl serbăm la Bunavestire. Însă noi, c...citeste mai mult

Învinovăţirea de sine sau asumarea responsabilităţii? - abordare psihopatristică (3028) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 30-08-2017
  Ceea ce ne spune astăzi inteligenţa emoţională – concept folosit pentru prima dată în 1985 – despre asumarea responsabilităţii, se ştia cu mult tip înainte. În secolul VI, de pildă, Ava Dorotei de Gaza, medic la bolniţa mănăstirii lui Serid, se remarca „prin analizele fine ale unor virtuţi, patimi şi stări sufleteşti”, distingându-se faţă de Sfântul Ioan Scărarul „prin analize amănunţite şi mai stăruitoare ale stărilor sufleteşti, spre deosebire de „Scara”, care preferă stilul lapidar şi formulările paradoxale” (STĂNILOAE, 1980, pp. 466 – 467). Aceste analize fine şi adânci pe care ava Dorotei le face demonstr&aci...citeste mai mult

Smerenia – studiu teologic şi psihologic (3145) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 27-04-2017
“Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi” (Tropar de umilinţă). Lucrul cu cel mai ridicat grad de dificultate pe care îl întâlnim atunci când vorbim despre virtutea smereniei este definirea ei. Psihologii recunosc că e vorba despre o emoţie complexă care apare la intersecţia trăsăturilor de personalitate cu manifestarea ei în diferite situaţii de viaţă. Dacă, să zicem, smerenia s-ar îngemăna mai mult cu o înclinaţie a “firii” mele înspre reţinere şi modestie, asta nu înseamnă că, invariabil, indiferent de...citeste mai mult

Ştiinţa confirmă Biblia (3017) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - 15-04-2017
NASA A Demonstrat Ca Biblia Spune Adevarul (Teorii Incredibile)  ...citeste mai mult

Să ne vindecăm de nebunia necredinței în Dumnezeu (2925) Predici. Cateheze. Pastoraţie - Nicuşor Gliga - 11-04-2017
...A spune ca “ Nu este Dumnezeu!”, chiar si numai in gand, fara a deschie gura, tine de domeniul nebuniei.  “Un preot se afla odată la masă, la un parastas. Tot acolo erau şi câteva persoane certate cu biserica şi slujbele ei, care discutau gălăgios. La un moment dat un bărbat, mai aprins în discuţie, lovi cu pumnul în masă spunând că Dumnezeu nu există şi că El este invenţia popilor şi arătă cu degetul spre preot.  Unii au început să râdă, alţii se indignau de asemenea faptă. Preotul se sculă de la locul lui, se duse la cel care afirmase că Dumnezeu nu există şi-i zise:  – Dragă domnule, ceea ce spui dumneata nu este ceva nou, pentru c...citeste mai mult

Familie şi inteligenţă emoţională (2) - conştiinţa de sine (2459) Familia. Copiii. Educaţia. Vocaţia - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 31-10-2016
„El ne dă târcoale la fiecare şi, ca un duşman care asediază pe cei închişi într-o cetate, cercetează zidurile şi caută să găsească dacă avem vreo parte a corpului mai puţin sigură şi mai puţin întărită prin armele credinţei, pentru ca pe acolo să-şi facă drum şi să pătrundă în interior.”  -  Sfântul Ciprian al Cartaginei   „Cunoaşte-te pe tine însuţi!”  -  Socrate          A fi conştient de sine sau a avea ştiinţa sinelui înseamnă a coborî la adâncimea fiului risipitor şi întors în spaţiul identitar al propriei familii. Mânaţi la adânc! ...citeste mai mult

Manifest pentru o ştiinţă postmaterialistă (2557) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - 07-08-2016
Tot mai multi oameni de stiinta incep sa creada ca abordarea materialista, care a dominat cunoasterea stiintifica in ultimele secole, are la ora actuala dificultati tot mai mari, confruntata cu o multitudine de date empirice pe care nu le poate explica, acumulate mai ales in domeniile constiintei si ale spiritualitatii. Pentru a nu ignora sau a bagateliza aceste date, incepe sa se contureze din ce in ce mai clar necesitatea largirii granitelor stiintei, de la material la spiritual, de la experimentul de laborator la evaluarea statistica a marturiilor s.a.m.d. Un exemplu elocvent al stradaniilor in acest sens este intalnirea internationala de nivel inalt care a avut loc la Canyon Ranch din Tucson, Arizona, in zilele de 7-9 februarie 20...citeste mai mult

Un om de știință care pune la îndoială dogmele științei (7907) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - 31-07-2015
  Înșelarea știinţifică se amăgeşte cu credinţa că, în principiu, știința înţelege deja natura realităţii, și că doar detaliile mai trebuie completate. Această credinţă e larg răspândită în societatea noastră. E genul de credinţă al oamenilor care spun: „Nu cred în D-zeu. Cred în ştiinţă.” Este o credinţă ce s-a răspândit azi în întreaga lume. Dar există un conflict la baza ştiinţei între știința ca metodă de cercetare bazată pe raţiune, dovezi, ipoteze şi cercetare colectivă şi ştiinţa ca sistem de credinţe sau concepție despre lume. Din păcate, aspectul de concepție despre lume al ştiinţei a ajuns să inhib...citeste mai mult

ARHIVA ARTICOLE 1998-2011 (Stiinta si religie. Medicina crestina) (5884) Arhiva REVISTE (articole) 1998-2011 - 31-12-2011
                                            .                                                                                          .                                                                          ...citeste mai mult