Tema luniiACTUALITATEA religioasăORTODOXIA (dreapta credinţă)Sfânta ScripturăSfânta Tradiţie şi ereziilePredici. Cateheze. PastoraţieORTOPRAXIA (dreapta trăire)Viaţa duhovnicească. MilosteniaMisiune. Mărturii. Vieţile SfinţilorRUGĂCIUNI. Icoane. MoaşteBISERICA si lumeaFamilia. Copiii. Educaţia. VocaţiaBiserica. Neamul. Politica. LumeaRenasterea satului, a scolii si a comunitatii crestineStiinţă. Medicină. Cultură. ArtăCĂLĂTOR prin ţara meaEvenimente. Apeluri. PetitiiCĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTIIArhiva REVISTE (articole) 1998-2011Calendar
Predici. Cateheze. PastoraţieNr. vizualizari: 3051
Adaugati un comentariu:
Să ne vindecăm de nebunia necredinței în Dumnezeu
Nicuşor Gliga...A spune ca “ Nu este Dumnezeu!”, chiar si numai in gand, fara a deschie gura, tine de domeniul nebuniei.
“Un preot se afla odată la masă, la un parastas. Tot acolo erau şi câteva persoane certate cu biserica şi slujbele ei, care discutau gălăgios. La un moment dat un bărbat, mai aprins în discuţie, lovi cu pumnul în masă spunând că Dumnezeu nu există şi că El este invenţia popilor şi arătă cu degetul spre preot.
Unii au început să râdă, alţii se indignau de asemenea faptă. Preotul se sculă de la locul lui, se duse la cel care afirmase că Dumnezeu nu există şi-i zise:
– Dragă domnule, ceea ce spui dumneata nu este ceva nou, pentru că lucrul acesta se află scris chiar în Sfânta Scriptură…
– Cum aşa? întrebă acela mirat. Asta n-am ştiut-o şi n-am auzit-o până acum de la nici un preot.
– Dacă nu crezi, am să-ţi arăt, continuă preotul, scoţând din buzunar Noul Testament cu psalmi, şi citi versetul întâi din psalmul XIII:
– Zis-a cel nebun întru inima sa: „Nu este Dumnezeu!”
Vezi, adăugă preotul, asemenea nebuni erau şi pe vremea regelui David, dar erau mai modeşti, pentru că gândeau asemenea nelegiuiri numai în mintea lor, în inima lor, nu strigau în gura mare, cum faci dumneata…” (Sursa: http://altarulcredintei.md/zis-a-cel-nebun/ )
Pe vremea regelui David (1040 – 970 i.d.H.), asemenea nebuni erau mai modesti pentru ca erau in minoritate. Asa ca nu strigau in gura mare. Astazi, fiind majoritari, incurajati de stiinta si filozofiile dupa om, dupa autonomia ratiunii, gura nu le mai tace pana le tace definitiv.
"Poate ca Dumnezeu exista, insa stiinta poate explica universul fara a fi nevoie de un creator."
"Gravitatia si teoria cuantica determina creatia spontana a universurilor din nimic." "Stiinta raspunde din ce in ce mai mult la intrebari care intrau in sfera religiei. Explicatiile date de stiinta sunt complete. Teologia este inutila." (Stephen Hawking) Prin urmare, Dumnezeu este inutil.
Cam asa spune si doamna Sandra Pralong: “Credinta, pentru mine, inseamna pur si simplu…incredere! Incredere in existenta unei logici si a unui rost chiar atunci cand noi nu le putem intui. Dumnezeu? Un principiu si o stare, care are nevoie, intre altele, si de noi ca sa se realizeze. Hudson Smith, Eliade-le american, spunea ceva de genul: sa explici ce este Dumnezeu este ca si cum ai incerca sa explici matematica unui caine—pur si simplu nu este inzestrat sa o priceapa, nu o poate mirosi, nici manca, nici latra la ea. Asa si noi…” (http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/sandra-pralong-interviu-mi-s-a-ghicit-in-picior-pe-bune-cand-aveam-vreo-9-ani-o-tiganca-frumoasa-din-dobrogea-s-a-uitat-la-alinierea-degetelor-mele-de-la-piciorul-drept-si-mi-a-spus-%E2%80%9Ea-48389.html) Deci , doamna Pralong intelege din Dumnezeu atat cat poate sa inteleaga un caine!
Nebunii de astazi, sunt incurajati de mari nebuni de ieri.
Cei mai indrazneti nebuni au fost iluministii francezi. Unul din ei spunea asa: “Eu vă spun că nu există niciun Dumnezeu, că facerea lumii este o poveste, că veşnicia lumii nu este mai supărătoare decât veşnicia unui spirit, că este ridicol să recurgem la existenţa ipotetică a unei fiinţe pe care nu o putem concepe. “ (Denis Diderot; 1713- 1784). Incurajat de aceasta ferma convingere, Diderot a dat glas unei dorinte, de a carei placere n-a avut parte: “Omul nu va fi liber până când ultimul rege va fi spânzurat cu intestinele ultimului preot.” Sa ne imaginam ca, dupa moarte , Dumnezeu i-a satisfacut dorinta de trai vesnic placerea de a fi spanzurat cu niste mate, chiar cu propriile-i mate. Brrr!
Voltaire (Francois-Marie Arouet; 1694 – 1778), nu-L respingea pe Dumnezeu dar nici nu-L lua in serios, ironizandu-L adesea cu vorbe ca acestea: “Dumnezeu este un actor de comedie care joacă în faţa unui public prea speriat ca să râdă.” Sau : ““Nu se ştie sigur unde stau îngerii – în aer, în spaţiu sau pe planete. Dumnezeu nu a avut plăcerea să ne spună reşedinţa lor.” Sau:
“Oare se poate, fără să devii un tâmpit, să-ţi închipui că pâinea albă şi vinul roşu sunt transformate în Dumnezeu?” Despre moartea lui se spun multe. Cand a simtit ca vine moartea, Voltaire a trimis dupa preot. Variata oficiala, a prietenilor de …iluminare, spune ca preotul a venit din proprie initiativa, incercand sa-l faca sa se lepede de convingeri si sa se spovedeasca, in numele lui Iisus. Cand a auzit de Iisus, Voltaire ar fi spus: ““Pentru numele lui Dumnezeu, nu-mi vorbiţi de omul acela!” Sau ca, intre Voltaire si preot ar fi avut loc acest scurt dialog: „- Din partea cui vii, părinte?” “- Din partea lui Dumnezeu Însuşi” “- Minunat! Foarte bine, părinte, a murmurat Voltaire, dar arată-mi te rog mandatul cu care te-a trimis”.
In realitate, auzind ca vrea preot, prietenii ( sic!), ca sa-l scuteasca de aceasta umilire, i-au pus o perna pe gura si l-au sufocat. Cine stie? Poate ca intentia l-a salvat ( mantuit) pe Volatire dar prietenii lui cum se vor fi decurcat?
Toti vitejii, inainte de a trece parleazul moarte, actioneaza ca agenti de intimidare, de descurajare, de impiedicare , de sufocare a oricarei intentii de apropiere, de intoarcere la Dumnezeu a celorlati care n-au innebunit cu acest fel de nebunie. Deci se aseamana ucigasilor.
Din cele de mai sus, deducem ca, in raport cu Dumnezeu, nu exista decat doua feluri de nebunii. Nebunia prin care se pierd mintile, nebunie care-l rastigneste pe Hristos spunand “ Nu este Dumnezeu!” si nebunia care spune ca este Dumnezeu, respectiv nebunia pentru Hristos, care curata mintea si o innoieste.
Daca vrem, intr-o saptamana ca cea a Patimilor, Iisus patimind ne poate da puterea de a ne vindeca de prima nebunie.
11-04-2017| Citeste si: | De acelasi autor: |
Adaugati un comentariu:
CARTI/produse despre:
Credinţa, știință și Religie, Nebunie,
Credinţa, știință și Religie, Nebunie,
