Cookies de analiza a traficului  Accept | (oricand puteti renunta la acceptul dat) Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Ce este si unde gasim FERICIREA (438) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - A. Alina Rotaru - 08-05-2023
  Să fii fericit, împlinit este un deziderat, un scop al vieÈ›ii. Dacă aÈ™ întreba 100 de oameni ce îÈ™i doresc în viață, mai mult de 70 dintre ei mi-ar spune că vor să fie fericiÈ›i. Asta aÈ™ spune È™i eu, asta au spus È™i cei pe care i-am întrebat. E râvnită fericirea, dar nu văd multe date în jurul meu care să ne arate cum să o obÈ›inem, menÈ›ine È™i perpetua. Psihologia pozitivă, care se ocupă de studiul fericirii, propune câteva intervenÈ›ii punctuale. Potrivit psihologiei, fericirea înseamnă stare de bine subiectivă ridicată, emoÈ›ii pozitive trăite des, emoÈ›ii negative trăite rar È™i satisfacÈ›ie față de viață. Nu putem exclude, când vorbim de ...citeste mai mult
Nevointele si virtutile femeilor in povestiri vii - Gheorghe Orlov (CARTE) Nevointele si virtutile femeilor in povestiri vii - Gheorghe Orlov (CARTE) (1097) CÄ‚RÅ¢I NOI / Produse noi. PROMOTII - 18-11-2021
  Prezentare Nevointele si virtutile femeilor in povestiri vii: Podoaba voastră să nu fie cea din afară: împletirea părului, podoabele de aur ÅŸi îmbrăcarea hainelor scumpe, ci să fie omul cel tainic al inimii (1 Petru 3, 3-4). Darul Domnului este femeia tăcută ÅŸi femeia bine crescută nu are preÅ£ pe pământ (Sirah 26, 16).   Calitățile morale ale femeii, după cum se È™tie, nu sunt nici pe departe lipsite de însemnătate, atât în viaÈ›a particulară a omului, cât È™i în viaÈ›a întregii societăți. Astfel, de pildă, de o femeie bună È™i virtuoasă depinde nu numai ordinea exterioară din casă, ci È™i fericirea È™i bunăstarea vieÈ›ii ...citeste mai mult
Educația pentru sănătate - fizică sau mai ales morală? (885) Familia. Copiii. Educaţia. Vocaţia - Pr. Ioan C. Tesu - 04-10-2021
  De puÈ›in timp, societatea românească, în clasele È™i categoriile ei cele mai ­variate, de la lideri politici È™i formatori de opinie, la profesori, medici, psihologi, psihoterapeuÈ›i ai ­familiei È™i, nu în ultimul rând, slujitori ai Bisericii, a fost divizată de mereu „noua”, dar în acelaÈ™i timp È™i „vechea” dezbatere privind educaÈ›ia ­sexuală. De la formele ei explicite, vizând predarea acesteia de la vârste ­fragede, la formule ­ameliorate, de genul „educaÈ›ie pentru viață” sau „educaÈ›ie pentru ­sănătate”, abordarea acestei teme s-a făcut în moduri variate, mai mult sau mai puÈ›in obiective. Biseri...citeste mai mult
Sfântul Nectarie, prietenia cu virtutea și răbdarea nedreptăților (1698) Viaţa duhovnicească. Milostenia - 12-11-2020
  Cuvântul de învățătură al PreasfinÈ›itului Părinte Benedict BistriÈ›eanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului È™i Clujului, rostit în ziua cinstirii Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul de la Eghina, luni, 9 noiembrie 2020, la paraclisul Centrului de Îngrijiri Paliative „Sfântul Ierarh Nectarie” din Cluj-Napoca, cu prilejul hramului. Transcrierea unui fragment de către Cuvântul Ortodox: “[…] Cea de-a doua coordonată, È™i mai vădită, care socotesc ca i-a adus har din belÈ™ug este răbdarea în suferinÈ›e. Această coordonată vine totalmente în inversul mentalității lumii, în general&nb...citeste mai mult
Hamor și Antona. Măgărușii lui Dumnezeu (I) - Roman (1133) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Gina Agapie - 04-08-2020
     „Hamor ÅŸi Atona. MăgăruÅŸii lui Dumnezeu“, Editura Serafica, Roman, 2020   I. O familie de măgari Tata? Un măgar pe nume Ayir! Mama? Nimeni alta decât Aton, o măgăriţă de culoarea cenuÅŸii. Lângă ei este Hamor, o făptură de toată frumuseÅ£ea, cu blăniÅ£a zbârlită ÅŸi roÅŸcată, cu două urechi lungi ÅŸi cu o coadă puternică. După aproape un an de stat în pântecul mamei sale, într-o dimineaţă de iunie, s-a născut acest măgăruÅŸ care a sărit imediat în picioare, dornic să cunoască lumea. Aton, mama lui, era foarte mândră că lui Hamor i-au apărut dinÅ£iÅŸorii, după chiar două-trei zile de la naÅŸtere. Iar măgarul-tată ur...citeste mai mult
Virtutea nu e decât practica lucidă a cunoașterii - interviu cu Mircea Platon (1506) Familia. Copiii. Educaţia. Vocaţia - 05-11-2019
  Cultura generală nu exprimă ceva vag, cum de­seori suntem înclinaÈ›i să credem, ci constituie un limbaj comun È™i un bagaj indispensabil, care ne însoÈ›eÈ™te pe parcursul întregii noastre vieÈ›i. EducaÈ›ia pe care ne-o propune astăzi sistemul de învățământ românesc nu are în vedere discursul È™i cultivarea virtuÈ›ii, a valorilor, ci încearcă, printr-o copiere nefiltrată, să promoveze un model de gândire care până acum nu È™i-a demonstrat viabilitatea. Scriitorul Mircea Platon, redactor-ÅŸef la revista „Convorbiri Literare” È™i doctor în istorie, vorbeÈ™te în interviul de față despre laicizarea virtuÈ›ii, despre morala în cultu...citeste mai mult
În câte feluri e prezent Hristos Domnul în viață și în lume? (1427) Sfânta Tradiţie şi ereziile - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 02-10-2019
  PrezenÈ›a lui Dumnezeu în viaÈ›a noastră aduce liniÈ™te, bucurie È™i sens în lume. Omul se simte în siguranță dacă È™tie că Dumnezeu este prezent È™i lucrează în lume È™i în viaÈ›a lui. Are un temei, o bază. Un reper la care se raportează întotdeauna È™i cu bune È™i cu mai puÈ›in bune. Bucuriile trec de obicei destul de repede. Când însă le dai un sens superior È™i le proiectezi pe ecranul veÈ™niciei îÈ™i descoperă adevărata semnificaÈ›ie. Cu lucrurile rele din viaÈ›a noastră se întâmplă la fel. ÎÈ™i pierd din consistență È™i din iradiere. Una peste alta, cu Dumnezeu prezent în viaÈ›a ta îÈ›i este mai uÈ™or. Și, în orice caz, nu...citeste mai mult
Să răbdăm, pentru Dumnezeu, măcar până mâine! Să răbdăm, pentru Dumnezeu, măcar până mâine! (2167) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Monah Proclu Nicău - 04-02-2019
  Darul nepătimirii îl capătă îndeosebi cei care caută să nu se răzbune. Răbdarea, iertarea, rugăciunea, sunt căi de a dobândi cele mai mari virtuÈ›i creÈ™tine, smerenia È™i dragostea. Cum luptăm cu gândurile de răzbunare? - Să răbdăm, pentru Dumnezeu, măcar până mâine! Când apar gânduri necurate în vremea rugăciunii, atunci fă cu smerenie o cruce peste inima ta È™i spune: "În numele lui Iisus Hristos, să plecaÈ›i de la inima mea!". Când ne rugăm să ne învățăm a ierta. Și când vine gândul să mă răzbun, să-mi spun în gând: "Doamne, ajută-mă ca să pot răbda până mâine, Doamne &...citeste mai mult
Depravarea ucide omul ca personalitate, din el rămâne doar partea lui animalică (II) (1777) Predici. Cateheze. Pastoraţie - Arh. Rafail Karelin - 05-01-2019
  II. Dragostea È™i frumuseÈ›ea În prezent, vedem o descompunere morală fără precedent în istoria omenirii, care a preluat caracterul unei catastrofe umane universale. Omul, ca persoană morală, este aproape distrus. Există încă fragmente ale fostelor concepÈ›ii de bine È™i de onoare, dar în curând vor fi doar amintiri din ele, ca urme pe nisip. Puterea care se opune decăderii È™i descompunerii lumii este harul lui Dumnezeu. Dar condiÈ›iile pentru percepÈ›ia harului sunt dragostea oamenilor pentru Dumnezeu È™i a unuia pentru altul. Când iubirea se epuizează, harul se îndepărtează È™i începe o cădere în abis: de la om – la fiară, de la fiară &ndas...citeste mai mult
Ortodoxie, Filocalie - bucurie Ortodoxie, Filocalie - bucurie (1711) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Valeriu Tănasă - 07-11-2018
  Pe zi ce trece ne convingem È™i ne dumirim de lipsa de sens în care „petrece” umanitatea. Depărtarea de sacru, ca să nu spunem fuga, ba chiar ura față de sfinÈ›enie a creat un vid spiritual … care a aruncat omul modern în haos, în disoluÈ›ie. Această pustiire È™i otrăvire a spiritului a stins bucuria din suflete. Și mă refer la acea bucurie care lumina chipurile străbunilor noÈ™tri. Îmi amintesc că atunci când eram în compania lor, feÈ›ele strămoÈ™ilor aveau atâta bucurie, sfinÈ›enie È™i pace încât biruiau cu lumina lor până È™i întunericul nopÈ›ilor. „Deci iubirea este numai veselie, Și ne umple de dulceață È™i de lină bu...citeste mai mult
Cu cine să cȃștige războiul Hristos? Cu noi? Iertați-mă, n-are cum! (1462) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Arh. Hrisostom de la Putna - 13-09-2018
  Cuvȃnt puternic al părintelui Arhim. Hrisostom, de la Mȃnăstirea Sihăstria Putnei: „Cu cine să cȃștige războiul Hristos? Cu noi? IertaÈ›i-mă, n-are cum!” Starea de căldicel. O stare pe care mulÈ›i dintre noi nu doar că nu reuÈ™esc s-o identifice în propriul sine, dar nu recunosc c-o au. O stare care astăzi se manifestă în cele mai subtile È™i mai primejdioase forme, o stare care se ascunde în spatele formulărilor articulate cu grija pentru corectitudine politică, o stare care se ascunde în modul defectuos, lipsit de grijă, cu care mulÈ›i dintre noi ne creÈ™tem copiii. „Să vă uitaÈ›i în vieÈ›ile voastre È™i să vedeÈ›i dacă acolo este fărȃmă de Cruce. UitaÈ...citeste mai mult
Viața Sfântului Paisie Velicikovski Viața Sfântului Paisie Velicikovski (1987) Misiune. Mărturii. Vieţile Sfinţilor - Monahia Fotini - 03-05-2018
  De trăitori ai dumnezeiescului Har duce lipsă lumea astăzi! SoluÈ›ia Sfântului Paisie Velicikovski, de Monahia Fotini „Părinte Paisie, înÈ›elepte, acoperă È™i păzeÈ™te sfintele È™i dumnezeieÈ™tile lăcaÈ™uri care te laudă, căci pe tine te au înaintestătător È™i de grijă purtător, È™i ne izbăveÈ™te de sfaturile celor vicleni È™i din toate măiestriile lor, arătând tuturor cum că È™i după moarte viezi È™i mântuieÈ™ti pe toÈ›i cei ce te cheamă cu credință”. (Din slujba Vecerniei) Ce gură cuvântătoare va putea să laude după cuviință pe marele luminător al creÈ™tinătății? Ce minte omenească va putea cuprinde lucrările sal...citeste mai mult
De la căutarea unui loc de muncă la căutarea sensului vieții (8162) Familia. Copiii. Educaţia. Vocaţia - Ioan Cişmileanu - 14-06-2017
  La început, a căuta un loc de muncă înseamnă doar a căuta să intri în rânduială, a avea un serviciu pentru a face rost de niÅŸte bani cu care să poÅ£i trăi, cu care să poÅ£i să-Å£i întreÅ£ii familia. Cu timpul însă (cu înaintarea în vârstă), a căuta un loc de muncă ar putea însemna a căuta sensul vieÅ£ii. Nu mulÅ£i ajung la această căutare de sens, de rost al vieÅ£ii, o cauză fiind È™i faptul că în societatea noastră nu există o preocupare serioasă în orientarea ÅŸcolară ÅŸi profesională. În aceste condiÅ£ii, alegerea profesiei este ori întâmplătoare, ori se reduce la urmarea aceleaÅŸi profesii cu a părinÅ£ilor, de la...citeste mai mult
Nicolae Steinhardt - Soluția în fața injustițiilor e una singură: eroismul. Să nu taci! (3998) Viaţa duhovnicească. Milostenia - 08-04-2017
  AXIOMELE CREȘTINISMULUI CreÈ™tinismul nu ne oferă un mijloc miraculos de a scăpa de suferință, ci ne pune la îndemână miraculosul mijloc de a o îndura. Ceea ce deloc nu vrea să însemne identificarea creÈ™tinismului cu suferinÈ›a. Prin suferință se poate ajunge la adevăr È™i lepădare de sine, însă Albert Camus arată că desprinderea de cele lumeÈ™ti inima vrednică o poate afla È™i prin fericire. Mai ales prin fericire ne putem înălÈ›a până la treptele cele mai de sus ale Scării. Durerea, de fapt, e „faÈ›a mai puÈ›in nobilă a strădaniei”. Èšinta rămâne fericirea, pe care se cuvine să ne-o însuÈ™im, dincolo de nenorociri, necazuri È™i încercă...citeste mai mult
Gingășie și sfințenie - portretul unui sfânt Gingășie și sfințenie - portretul unui sfânt (4164) Misiune. Mărturii. Vieţile Sfinţilor - Pr. Dumitru Stăniloae - 13-02-2015
Introducerea redacÈ›iei: Fiecare dintre noi ne simÈ›im apropiaÈ›i în mod tainic de unul sau mai mulÈ›i sfinÈ›i la ajutorul cărora alergăm ori de câte ori ne încearcă o ispită, un necaz, o durere. Este greu să explicăm de ce ne adresăm cu predilecÈ›ie unui sfânt sau altuia, iar uneori sunt chiar sfinÈ›ii cei care ne-au căutat È™i cercetat mai întâi, cei care ne-au deschis inima spre a-i cunoaÈ™te È™i a-i primi drept ocrotitori. Copilul primeÈ™te la botez înger păzitor, la Taina Cununiei tinerelor familii preotul le recomandă un sfânt ocrotitor al casei È™i al căsniciei, la naÈ™terea pruncilor Biserica ne învață să le dăm nume de sfinÈ›i, bisericile au la rândul lor un...citeste mai mult
Faptele milosteniei sufletești - A suferi cu răbdare asuprirea şi a întări şi pe alţii Faptele milosteniei sufletești - A suferi cu răbdare asuprirea şi a întări şi pe alţii (7347) Viaţa duhovnicească. Milostenia - 06-05-2014
 „Răbdare, răbdare, răbdare, răbdare, răbdare, răbdare, răbdare”. Åži când Å£i-a părea matale c-ai gătat, ia-o de la capăt ÅŸi iar: „Răbdare, răbdare, răbdare...”. - Pr. Cleopa Ilie Nu există om care să poată evita pe deplin în viaÈ›a aceasta necazurile, suferinÈ›ele, bolile, asupririle, după cum nu există om care să nu se fi întrebat măcar o dată: “Doamne, de ce?”. De ce eu, de ce mie, de ce acum? Credem în mod eronat că dacă am primi răspunsul am fi mai liniÈ™tiÈ›i È™i am accepta durerea cu mai mută răbdare. De fapt, mintea noastră nu poate cuprinde întreaga iconomie a lui Dumnezeu, căci nici un fir de păr nu cade fără È™tirea Lui, iar e...citeste mai mult