Tema luniiACTUALITATEA religioasăORTODOXIA (dreapta credinţă)Sfânta ScripturăSfânta Tradiţie şi ereziilePredici. Cateheze. PastoraţieORTOPRAXIA (dreapta trăire)Viaţa duhovnicească. MilosteniaMisiune. Mărturii. Vieţile SfinţilorRUGĂCIUNI. Icoane. MoaşteBISERICA si lumeaFamilia. Copiii. Educaţia. VocaţiaBiserica. Neamul. Politica. LumeaRenasterea satului, a scolii si a comunitatii crestineStiinţă. Medicină. Cultură. ArtăCĂLĂTOR prin ţara meaEvenimente. Apeluri. PetitiiCĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTIIArhiva REVISTE (articole) 1998-2011Calendar
Sfantul Domnitor Constantin Brancoveanu, cel Mare prin credinta si cultura (441) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - 21-08-2023
Sfârșitul martiric, la Istanbul (Constantinopol), la 15 august 1714, chiar în ziua când împlinea 60 de ani, al Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu împreună cu cei patru fii ai săi şi cu sfetnicul Ianache reprezintă deopotrivă o împlinire jertfelnică, o sublimă mărturisire de credință și o prețioasă moștenire lăsată peste veacuri. Precum marii ziditori, astfel opera sa primea pecetea dăinuirii, crezul creștin nestrămutat avea să-l înscrie în rândul Sfinților, iar proiectul de țară ca model de dezvoltare prin cultură, prefigurat de întreaga sa domnie, rămânea a fi continuat și desăvârșit de generațiile următoare.&nb...citeste mai mult
Sfârșitul martiric, la Istanbul (Constantinopol), la 15 august 1714, chiar în ziua când împlinea 60 de ani, al Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu împreună cu cei patru fii ai săi şi cu sfetnicul Ianache reprezintă deopotrivă o împlinire jertfelnică, o sublimă mărturisire de credință și o prețioasă moștenire lăsată peste veacuri. Precum marii ziditori, astfel opera sa primea pecetea dăinuirii, crezul creștin nestrămutat avea să-l înscrie în rândul Sfinților, iar proiectul de țară ca model de dezvoltare prin cultură, prefigurat de întreaga sa domnie, rămânea a fi continuat și desăvârșit de generațiile următoare.&nb...citeste mai mult
Istrate Micescu - un om de drept întru credința ortodoxă și dragostea de neam și țară (1866) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 30-04-2021
I. Cultură şi personalităţi culturale în spaţiul românesc. Cultura juridică Filosoful Constantin Noica, cunoscut ca fiind foarte exigent, referindu-se la cultura română, spunea în limbajul său atât de expresiv, în contextul filosofiei fiinţei şi a devenirii întru fiinţă, că a stat sub semnul „era să fie” sau şi mai concludent „n-a fost să fie”. Astfel spus, cultura ca sistem şi spiritualitatea ontologică în spaţiul românesc a reprezentat de-a lungul vremii mai mult o posibilitate decât o realitate şi prin urmare la acest nivel se poate vorbi mai mult de poporul român la nivelul elitelor sale ca şi beneficiari, respectiv c...citeste mai mult
I. Cultură şi personalităţi culturale în spaţiul românesc. Cultura juridică Filosoful Constantin Noica, cunoscut ca fiind foarte exigent, referindu-se la cultura română, spunea în limbajul său atât de expresiv, în contextul filosofiei fiinţei şi a devenirii întru fiinţă, că a stat sub semnul „era să fie” sau şi mai concludent „n-a fost să fie”. Astfel spus, cultura ca sistem şi spiritualitatea ontologică în spaţiul românesc a reprezentat de-a lungul vremii mai mult o posibilitate decât o realitate şi prin urmare la acest nivel se poate vorbi mai mult de poporul român la nivelul elitelor sale ca şi beneficiari, respectiv c...citeste mai mult
Ziua Culturii Naționale 2021 (1205) Tema lunii - Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop - 23-01-2021
În data de 15 ianuarie 2021 Academia Română a sărbătorit Ziua Culturii Naționale, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“. Evenimentul a fost alcătuit din două părți: o sesiune de alocuțiuni pregătită de Academia Română și un concert susținut de Filarmonica „George Enescu“ din București, sub bagheta dirijorului Horia Andreescu. Ziua Culturii Naționale este o sărbătoare inițiată de Academia Română și propusă spre legiferare Parlamentului României în anul 2010. Aceasta a fost confirmată legislativ prin Legea nr. 238/2010. Stabilirea Zilei Culturii Naționale de ziua aniversară a lui Mihai Eminescu aduce, pe de o parte, un omagiu memoriei c...citeste mai mult
În data de 15 ianuarie 2021 Academia Română a sărbătorit Ziua Culturii Naționale, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“. Evenimentul a fost alcătuit din două părți: o sesiune de alocuțiuni pregătită de Academia Română și un concert susținut de Filarmonica „George Enescu“ din București, sub bagheta dirijorului Horia Andreescu. Ziua Culturii Naționale este o sărbătoare inițiată de Academia Română și propusă spre legiferare Parlamentului României în anul 2010. Aceasta a fost confirmată legislativ prin Legea nr. 238/2010. Stabilirea Zilei Culturii Naționale de ziua aniversară a lui Mihai Eminescu aduce, pe de o parte, un omagiu memoriei c...citeste mai mult
Momente de reverie în vreme de pandemie (1532) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Dr. Stelian Gomboş - 03-08-2020
Nu pentru că dorim să fim în trend cu vremurile sau să acordăm o atenție exagerată pandemiei mondiale generate de Covid-19, ci doar din nevoia de ne apropia de semenii noștri, în eventualitatea identificării unor soluții viabile la problemele momentului, am decis să stăm de vorbă, pe marginea acestui subiect delicat, cu personalități ale lumii literare și cultural-artistice românești, din țară și din diaspora, pentru a ne împărtăși din experiența proprie avută în această perioadă. O perioadă nu tocmai benefică sănătății multora dintre nou, dar, sper eu, benefică în redescoperirea identității de sine, a unor noi oportunități și posibilități de manifestare cr...citeste mai mult
Nu pentru că dorim să fim în trend cu vremurile sau să acordăm o atenție exagerată pandemiei mondiale generate de Covid-19, ci doar din nevoia de ne apropia de semenii noștri, în eventualitatea identificării unor soluții viabile la problemele momentului, am decis să stăm de vorbă, pe marginea acestui subiect delicat, cu personalități ale lumii literare și cultural-artistice românești, din țară și din diaspora, pentru a ne împărtăși din experiența proprie avută în această perioadă. O perioadă nu tocmai benefică sănătății multora dintre nou, dar, sper eu, benefică în redescoperirea identității de sine, a unor noi oportunități și posibilități de manifestare cr...citeste mai mult
Despre secularizare sau divorțul culturii de credință (VIDEO) (1171) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 14-02-2020
CAFEDEMIA - Masă rotundă organizată de Asociația Ortopraxia - Editura Agaton (extras) Cum s-a ajuns astăzi la situația în care credința și cultura merg pe drumuri diferite, chiar divergente. Cultul și cultura au fost întotdeauna împreună, deoarece nu se putea separa între tinda bisericii unde se făcea carte și biserica propriu-zisă unde se slujea lui Dumnezeu. Biserica își continuă menirea ei cultuală și culturală, în timp ce cultura se abate de la mersul ei firesc înspre țelul unilateral al informării utilitare. Este urmărită îndeaproape plăcerea diversificată și divertismentul distractiv. Cu toate acestea, formarea caracterului și dezvoltarea ate...citeste mai mult
CAFEDEMIA - Masă rotundă organizată de Asociația Ortopraxia - Editura Agaton (extras) Cum s-a ajuns astăzi la situația în care credința și cultura merg pe drumuri diferite, chiar divergente. Cultul și cultura au fost întotdeauna împreună, deoarece nu se putea separa între tinda bisericii unde se făcea carte și biserica propriu-zisă unde se slujea lui Dumnezeu. Biserica își continuă menirea ei cultuală și culturală, în timp ce cultura se abate de la mersul ei firesc înspre țelul unilateral al informării utilitare. Este urmărită îndeaproape plăcerea diversificată și divertismentul distractiv. Cu toate acestea, formarea caracterului și dezvoltarea ate...citeste mai mult
Credinţă şi cultură la români (1778) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 20-11-2019
Introducere În materialul de faţă încercăm să realizăm o viziune sintetică asupra temei propuse pe două direcţii: în primul rând căutăm să identificăm elementele de structură ale raportului dintre credinţă şi cultură aşa cum se văd ele din datele fundamentale care au stat la baza formării şi întemeierii poporului român şi, în al doilea rând, avem în vedere câteva repere culturale româneşti personalizate care adeveresc asemenea unor oglinzi realitatea pe care o reflectă. Prin Legendele Meşterul Manole şi Mioriţa (chiar dacă includ şi elemente care aparţin altor spaţii culturale) descindem cumva în straturile de profunzime ale rom&...citeste mai mult
Introducere În materialul de faţă încercăm să realizăm o viziune sintetică asupra temei propuse pe două direcţii: în primul rând căutăm să identificăm elementele de structură ale raportului dintre credinţă şi cultură aşa cum se văd ele din datele fundamentale care au stat la baza formării şi întemeierii poporului român şi, în al doilea rând, avem în vedere câteva repere culturale româneşti personalizate care adeveresc asemenea unor oglinzi realitatea pe care o reflectă. Prin Legendele Meşterul Manole şi Mioriţa (chiar dacă includ şi elemente care aparţin altor spaţii culturale) descindem cumva în straturile de profunzime ale rom&...citeste mai mult
Credinţă şi cultură de-a lungul vremii (1173) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 22-10-2019
Credinţa şi cultura reprezintă cele două feţe ale aceleiaşi monede. Chiar dacă credinţa este asociată cu misterul, cu supraraţionalul, iar cultura este raţională prin excelenţă, nimeni nu poate spune că cele două sunt divergente. Supraraţionalul nu este antiraţional (Popescu, 1996, p. 13-14). În fond, cultul şi cultura au aceeaşi rădăcină. Exemple de simbioză între credinţă şi cultură ● La 1641 Vasile Lupu, domnitorul Moldovei, primeşte în dar de la Patriarhia Ecumenică moaştele Sfintei Cuvioase Maicii noastre Parascheva. După ce domnitorul Moldovei a plătit toate datoriile Patriarhiei de la Constantinopol către turci, patriarhul de atunci a răsplătit prin acest gest &...citeste mai mult
Credinţa şi cultura reprezintă cele două feţe ale aceleiaşi monede. Chiar dacă credinţa este asociată cu misterul, cu supraraţionalul, iar cultura este raţională prin excelenţă, nimeni nu poate spune că cele două sunt divergente. Supraraţionalul nu este antiraţional (Popescu, 1996, p. 13-14). În fond, cultul şi cultura au aceeaşi rădăcină. Exemple de simbioză între credinţă şi cultură ● La 1641 Vasile Lupu, domnitorul Moldovei, primeşte în dar de la Patriarhia Ecumenică moaştele Sfintei Cuvioase Maicii noastre Parascheva. După ce domnitorul Moldovei a plătit toate datoriile Patriarhiei de la Constantinopol către turci, patriarhul de atunci a răsplătit prin acest gest &...citeste mai mult
Aserţiuni asupra Culturii Naţionale - Eminescu şi credinţa (1483) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 25-01-2019
Întru ziua de 15 ianuarie a fiecărui an, toată suflarea românească se lasă încercată de cele mai alese sentimente de recunoştinţă şi admiraţie faţă de amploarea spirituală a culturii noastre naţionale şi faţă de personalitatea de geniu care patronează acest moment de sărbătoare românească de pretutindeni. Românii de peste tot, de la cea mai puţin dotată instituţie de învăţământ şi nu numai şi până la fraţii noştri răşchiraţi pe cele mai îndepărtate meridiane ale globului, simt în felul lor iradierile de lumină şi identitate culturală ale zilei. Măcar subconştient, cred că fiecare român ar putea subsemna la inspirata formulare a filoso...citeste mai mult
Întru ziua de 15 ianuarie a fiecărui an, toată suflarea românească se lasă încercată de cele mai alese sentimente de recunoştinţă şi admiraţie faţă de amploarea spirituală a culturii noastre naţionale şi faţă de personalitatea de geniu care patronează acest moment de sărbătoare românească de pretutindeni. Românii de peste tot, de la cea mai puţin dotată instituţie de învăţământ şi nu numai şi până la fraţii noştri răşchiraţi pe cele mai îndepărtate meridiane ale globului, simt în felul lor iradierile de lumină şi identitate culturală ale zilei. Măcar subconştient, cred că fiecare român ar putea subsemna la inspirata formulare a filoso...citeste mai mult
Civilizația spectacolului - Mario Vargas Llosa (CARTE) (2183) CĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTII - 26-08-2018„Cultura, în sensul tradițional al cuvântului, e în prezent pe cale să dispară.“ (MARIO VARGAS LLOSA) Banalizarea artelor și a literaturii, triumful presei de scandal și frivolitatea politicii sunt simptome ale unui rău mult mai mare care chinuie societatea actuală: sacralizarea divertismentului drept valoare supremă și scop ultim al existenței noastre. Dacă în trecut cultura era o busolă, o călăuză și un fel de conștiință care ne împiedica să întoarcem spatele realității, astăzi, în epoca falșilor idoli și a postculturii, întâietatea spectacolului și a superficialității a devenit regula care face ca orice conștiință morală, intelectuală și ...citeste mai mult
Cultura română și dimensiunea sa istorică națională (1893) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop - 25-04-2018
Rector al Universității Babeș-Bolyai, Cluj și Președinte al Academiei Române La 8 februarie 2018, președinta Coaliției pentru educație trăgea iarăși, prin mijloacele de difuzare în masă, un semnal de alarmă: „40% din generațiile viitoare, din cei care vin din urmă și trebuie să susțină România din punct de vedere economic, social, cultural și politic, sunt analfabeți social și funcțional, adică vor fi un balast în viitor și nu un activ, ca acum, pentru piața muncii, pentru business, pentru economie, pentru România. Ce înseamnă analfabet social și funcțional? Nu pot înțelege, nu pot exprima, nu pot explica ceea ce citesc, nu pot face mai mult decât o...citeste mai mult
Rector al Universității Babeș-Bolyai, Cluj și Președinte al Academiei Române La 8 februarie 2018, președinta Coaliției pentru educație trăgea iarăși, prin mijloacele de difuzare în masă, un semnal de alarmă: „40% din generațiile viitoare, din cei care vin din urmă și trebuie să susțină România din punct de vedere economic, social, cultural și politic, sunt analfabeți social și funcțional, adică vor fi un balast în viitor și nu un activ, ca acum, pentru piața muncii, pentru business, pentru economie, pentru România. Ce înseamnă analfabet social și funcțional? Nu pot înțelege, nu pot exprima, nu pot explica ceea ce citesc, nu pot face mai mult decât o...citeste mai mult
1907 - Noi vrem pământ! 2014 - Noi vindem pământ! (RO) (8355) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Cristina Roman - 21-11-2013De la 1 ianuarie 2014 România va plăti pentru integrarea în Uniunea Europană şi în natură. Terenurile agricole au primit liber la vânzare către orice cetăţean european. Unii se vor bucura că piaţa imobiliară s-ar putea relansa, preţul terenurilor ar putea creşte, iar câştigul ar fi imediat. Alţii vor spune că piaţa muncii va avea de câştigat prin crearea de noi locuri de muncă. Un alt argument ar fi că spre deosebire de alte resurse, ca aurul sau gazul, pământul va rămâne în hotarele ţării indiferent de proprietar. La o analiză mai atentă a condiţiilor în care terenurile agricole vor putea fi înstrăinate, se va constata că acestea sunt din nou nefa...citeste mai mult
Agricultura performantă este posibilă şi fără modificarea genetică (3378) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - 05-03-2013O firmă israeliană propune o metodă revoluţionară în economia agrară. În timp ce produsele bio câştigă tot mai mult teren, din ce în ce mai mulţi oameni au rezerve din cauza intervenţiilor genetice în produsele agrare. Agricultura trebuie să poată hrăni populaţia lumii aflată în creştere. Procedeul revoluţionar poate fi descris ca o vaccinare a seminţei plantei, astfel încât anumiţi factori nedoriţi să fie eliminaţi de la început, dar «informaţia vaccinată» nu este transmisă mai departe la următoarea generaţie de plante. Procedeul este folosit de firmele care comercializează seminţe fermierilor. Primele patente au stârnit senzati...citeste mai mult