Momente de reverie în vreme de pandemie

Nu pentru că dorim să fim în trend cu vremurile sau să acordăm o atenÈ›ie exagerată pandemiei mondiale generate de Covid-19, ci doar din nevoia de ne apropia de semenii noÈ™tri, în eventualitatea identificării unor soluÈ›ii viabile la problemele momentului, am decis să stăm de vorbă, pe marginea acestui subiect delicat, cu personalități ale lumii literare È™i cultural-artistice româneÈ™ti, din È›ară È™i din diaspora, pentru a ne împărtăși din experienÈ›a proprie avută în această perioadă. O perioadă nu tocmai benefică sănătății multora dintre nou, dar, sper eu, benefică în redescoperirea identității de sine, a unor noi oportunități È™i posibilități de manifestare creativă È™i, de ce nu, de redimensionare a relaÈ›iei pe care fiecare dintre noi o are cu Dumnezeu. O încercare reuÈ™ită, de reiterare a valorilor fundamentale pe care românul le are ca litere de căpătâi: familia, prietenia, credinÈ›a.

Stăm de vorbă astăzi cu GHEORGHE A. STROIA - prozator, publicist, poet, exeget literar ÅŸi de artă, promotor literar ÅŸi cultural, editor român, È™i mai nou pictor, cu un parcurs literar de invidiat. La 1 aprilie 2010 debutează editorial cu un prim volum de literatură pentru copii, la 1 aprilie 2013 devine membru al Academiei Româno-Americane de Arte ÅŸi ÅžtiinÅ£e (ARA), iar în 2018 membru al Uniunii Scriitorilor Europeni (USE). Este distins cu VIRTUTEA LITERARÄ‚, medalie acordată de LSR, la propunerea preÈ™edintelui acesteia, dl. Al. Florin Èšene, pentru merite literare È™i editoriale deosebite. Are peste 50 de cărÈ›i publicate, multe dintre ele fiind premiate la diferite festivaluri naÈ›ionale sau internaÈ›ionale de profil. Scrie prefeÅ£ele sau postfeÅ£ele multor lucrări literare ÅŸi ÅŸtiinÅ£ifice ale autorilor din È›ară sau din diaspora ÅŸi publică cronici de artă despre opera unor renumiÈ›i artiÅŸtilor plastici români sau universali de pe toate meridianele globului (SUA, Iran, Ucraina, Rusia, Chile, Spania, Israel). În calitate de editor, girează peste 1500 de lucrări ale scriitorilor de limbă română È™i nu numai, revista È™i editura Armonii Culturale devenind branduri ale calității È™i valorii literare È™i È™tiinÈ›ifice. Are un punct de vedere interesant legat de criza pandemică actuală È™i vă invit să îl urmărim împreună.

1. Ce știți sau ce nu știți despre acest virus - covid 19?

SGH: În primul rând, aÈ™a dori să te salut, dragul meu prieten È™i să îÈ›i mulÈ›umesc, pentru că te-ai gândit È™i la mine, în abordarea acestei probleme, care ne-a dat vieÈ›ile peste cap, pur È™i simplu. Despre COVID, în faÈ›a căruia fiecare dintre noi a fost prins complet nepregătit, È™tiu multe, am primit sau chiar am cercetat surse diverse, dar am preferat dintotdeauna să mă informez din surse oficiale, însă am oarecare rezerve legate È™i de veridicitatea È™i exactitatea acestor surse. Nu poÈ›i crede chiar tot ce îÈ›i cade la îndemână, mai ales toate informaÈ›iile cu care ne bombardează internetul È™i reÈ›elele de socializare, cu trucuri È™i vindecări miraculoase, cu medicamente minune, de parcă cineva ar dori să râdă de noi în toate modurile posibile. Nu e rău să facem haz de necaz, că aÈ™a a făcut românul dintotdeauna, e È™i asta o soluÈ›ie de criză, dar, repet, nu putem ignora o problemă atât de gravă, care a îngenuncheat economia mondială. O fi vorba È™i despre o conspiraÈ›ie, dar indiferent de adevărurile sau neadevărurile spuse, treaba e cât se poate de serioasă... 

2. Cum ați reacționat, gestionat, traversat și resimțit perioada de izolare și distanțare socială, sanitară, din perioada stării de urgenţă?

SGH: BineînÈ›eles că la început am simÈ›it puÈ›ină îngrijorare, atât pentru mine, cât pentru cei dragi. Acum doi ani, am reuÈ™it să cumpărăm o casă, situată într-un sat idilic, liniÈ™tit È™i am înjghebat acolo o gospodărie frumoasă, zicem noi, în care domneÈ™te liniÈ™tea, pacea È™i înÈ›elegerea, iar toate câte ni le-am propus, har Domnului, am reuÈ™it să le facem. BăieÈ›ii mei au fost acasă, deoarece din martie È™colile au mutat cursurile în online, soÈ›ia mea, educatoare fiind, a fost tot în conexiune virtuală cu piticii ei, deci toată lumea era acasă, generând mai puÈ›ine motive de îngrijorare. Eu, la Primărie, am lucrat tot timpul, uneori cu un program mai redus, alteori de acasă, astfel încât nu am riscat absolut nimic. N-am lăsat garda jos nicio clipă È™i nu am lăsat blestemăția de virus să ajungă la noi. Am descoperit în perioada aceasta de pandemie lucruri noi, ne-am dezvoltat abilități noi, aÈ™a că nu a fost foarte greu să ne adaptăm.  

3. Ce credeÈ›i că aÅ£i dobândit, câÈ™tigat, învățat său pierdut în toată această perioadă?

SGH: Am descoperit, în această perioadă, că îmi place foarte mult să mă joc cu culorile, am început să pictez. La început mai timid, cu rezerve, apoi mai încrezător, căutând È™i, de nu, descoperind tehnic de lucru noi. Am pictat portrete în creion, peisaje, icoane pe sticlă, tablouri mai mari sau mai mici, care au prins la public, iar oamenii cu sufletul frumos È™i generos, chiar au început să le aprecieze È™i să le caute. Am citit foarte mult în această perioadă, am scris, am finalizat două cărÈ›i de versuri, am realizat peste 72 de tablouri. Am ales să intru în jocul culorilor, fără să le cunosc, fără să le simt, fără să le fi fost măcar o clipă prieten. Ele m-au învățat aproape totul. M-au recunoscut,    mi-au adulmecat sufletul È™i, cel mai probabil, È™i-au găsit acolo cerul, nuanÈ›ele, norii, soarele, vântul, stelele, universul, chipurile, florile, munÈ›ii È™i marea, È™i le-au scos la iveală, aÈ™ternându-le cuminte pe fiecare pânză. Îmi sunt deja dragi, îmi sunt deja foarte apropiate, am început să le simt, să le cunosc, să le fiu prieten fidel, să ne iubim într-o nebunească îngemănare. LE ADOR! BombardaÈ›i din toate părÈ›ile cu atâtea informaÈ›ii, È™tiri negative, nu am putut să ne realizăm că suntem victimele unui atac, ale unei manipulări fără precedent. Media a avut un rol, evident în toate acestea È™i, vă rog să mă lăsaÈ›i să spun, pentru toate televiziunile, campania declanÈ™ată de acest virus blestemat a fost mană cerească, i-au umplut de audiență È™i de rating. Am asistat la un spectacol trist È™i dureros, la care o parte din actori, unii jucând mai prost, alÈ›ii mai bine, am fost chiar noi. Actori la curtea regelui Covid-19! Dar, chiar am avut activitate È™i mă bucur enorm pentru tot ce am reuÈ™it să fac în această perioadă. Ne-am bucurat împreună cu copiii È™i soÈ›ia de mici amenajări în curtea casei, am pus la punct grădina de legume È™i livada de fructe, da, chiar am avut ce face! Astfel, ne-am cam È›inut deoparte de toate alertele negative, am vrut doar să ne păstrăm tonusul, motivaÈ›ia, credinÈ›a că va fi bine. Și va fi bine! De pierdut nu prea am avut ce pierde, poate ne-au lipsit întâlnirile cu prietenii, întâlnirile literar-artistice, cultura full-contact.   

4. Ce învățăminte, concluzii sau observaÅ£ii aÈ›i deprins È™i reÈ›inut din È™i în această perioadă de pandemie, pentru prezent dar, mai cu seamă, pentru viitor?

SGH: S-a tot vehiculat în toată media (presă, televiziune) că vom ieÈ™i din pandemia asta mai buni. Cu siguranță, alt mit care trebuie desfiinÈ›at. Nu È™tiu cât de „mai buni” ne-a făcut pandemia, însă È™i mai sigur È™tiu (È™i văd) că pe unii chiar i-a schimbat È™i, nu neapărat în bine. Ar trebui să fim mai solidari, mai uniÈ›i, să fim atenÈ›i la nevoile celor din jur, să facem tot ce putem face din suflet, fără egoism, fățărnicie È™i interese ascunse. Din păcate, mai marii noÈ™tri nu cred că au învățat absolut nimic. Nu cred că vom putea schimba ceva la noi, atâta timp cât vom pune interesul nostru pe primul plan. Pandemia ne-a prins complet descoperiÈ›i, nepregătiÈ›i, fără materiale, echipamente, aparate, etc. Pe viitor, trebuie abordată o strategie serioasă privind posibilitatea unei pandemii È™i luate toate măsurile ce se impun în acest sens. Lucrurile nu sunt deloc simple È™i nici lipsite de costuri. Însă toate sunt de importanță majoră pentru întreaga populaÈ›ie a României, È›ara unde mai locuiesc, din fericire, Oameni!...

5. Din punct de vedere intelectual, cultural È™i spiritual consideraÈ›i că aÅ£i evoluat, ca v-aÈ›i îmbogățit sufleteÅŸte sau nu?

SGH: Da, eu consider că m-am îmbogățit sufleteÈ™te, că am evoluat, în primul rând, însă, am putut fi mai aproape de lucrurile È™i sufletele care mă fac cu adevărat un Om mai bun: familia, soÈ›ia, copiii, ne-am simÈ›it mai aproape unii de alÈ›ii, am avut posibilitatea să ne dedicăm unii altora o bucățică de timp, pe care altfel nu am fi avut cum s-o facem. Am cunoscut, fie È™i virtual, oameni noi, scriitori, poeÈ›i, artiÈ™ti, care ne-au primit în sufletele lor, care au avut cuvinte frumoase la activitățile noastre. Pentru toate acestea, cu mâna pe suflet, le mulÈ›umim!

6. Acum, în acest moment, cum vedeÈ›i viitorul nostru, al tuturor, ce perspective intuiÈ›i, anticipaÅ£i sau întrezăriÅ£i, plecând de la evoluÈ›ia acestei molime, epidemii sau pandemii?

SGH: Omenirea nu se va schimba niciodată, din păcate. Va repeta într-o buclă infinită aceleaÈ™i erori, aceleaÈ™i grave greÈ™eli pe care le-a făcut cu perseverență. E clar pentru toată lumea că sunt È™i au fost la mijloc interese majore, politice, economice, de influență, cred cu tărie că harta politico-economică a lumii s-a schimbat deja. Una dintre loviturile grave date economiei mondiale a fost încercarea de distrugere a economiei Americii, un factor, de ce să nu recunoaÈ™tem, de stabilitate geo-politică de prim rang pe mapamond. Vizavi de România, am reuÈ™it să vedem cu mare tristeÈ›e ce înseamnă să nu mai produci absolut nimic, să depinzi aproape în totalitate de economiile altor state, să imporÈ›i totul, până È™i pâinea de pus pe masă. În pandemie, nu È™tiu cum, brusc, ne-am dat seama că putem produce È™i noi măști, combinezoane, ventilatoare, etc... Ce interese ne-au oprit până acum să o facem? Am spus È™i mă repet, o strategie de È›ară, foarte bine realizată, ar fi soluÈ›ia salvatoare. De Covid nu vom scăpa, doar vom învăța să trăim cu el, aÈ™a cum am învățat să trăim È™i cu TBC-ul, cancerul, diabetul, bolile cardiovasculare, doar că pentru unii dintre noi, va fi letal. Și apoi, cum mutaÈ›iile la viruÈ™i se produc foarte repede, cine È™tie ce vor fi sau ce vor putea face copiii È™i nepoÈ›ii lui Covid-19?

7. Unde, când È™i cum sau, în ce mod, vedeÈ›i intervenÈ›ia providenÅ£ei divine în toată această poveste?

SGH: Unul dintre cele mai triste lucruri pe care ne-a fost dat să-l trăim în această perioadă a fost închiderea bisericilor, de parcă sfintele altare aveau ceva în comun cu virusul. Să nu uităm că biserica era, prin bolniÈ›ele sale, locul unde erau primiÈ›i oamenii È™i îngrijiÈ›i în toate vremurile pline de ciumă, holeră, război. Nimeni în istorie (poate doar o dată sau de două ori) nu a închis bisericile, locul unde sufletul se întâlneÈ™te mai acut cu Dumnezeu. Să credem că a fost o pedeapsă divină? De ce oare îl învinovățim de Dumnezeu, pentru toate relele pe care oamenii È™i le fac cu mâna lor? Sigur că oamenii, care È™i-au păstrat credinÈ›a au cerut ajutor divin È™i sunt sigur că acesta nu a întârziat să apară. Dumnezeu încă ne iubeÈ™te, doar că noi am uitat să-l iubim cu adevărat. Poate că Dumnezeu a privit cu mare tristeÈ›e tot ce se întâmplă, dar, È™tii cum e: lăsăm copiii să-È™i înveÈ›e singuri lecÈ›ia. Dacă o vor învăța. Tu, Stelian, cum l-ai perceput pe Dumnezeu în perioada asta? E izolat sau nu la domiciliu?

8. Felul în care gestionează autoritățile abilitate aceasta pandemie vă mulÈ›umeÈ™te ori ba È™i, de ce?

SGH: Nu, nu mă mulÈ›umeÈ™te. E dureros că în toată această perioadă, când ar trebui să facem un efort de voință comună („dai voință, iei putere”...), politicienii noÈ™tri se îngrămădesc să-È™i arate, fie de la putere, fie din opoziÈ›ie, inteligenÈ›a È™i capacitatea de a putea gestiona o astfel de criză. Să-È™i clameze priceperea în a face minuni pe care nu au fost în stare să le facă de 30 de ani. Să arunce unii asupra altora învinuiri de joasă speță, doar pentru a găsi È›api ispășitori pentru eÈ™ecuri notabile. De făcut, în pandemie, s-a făcut câte ceva, chiar dacă nu toate bune È™i frumoase, dar de ce se transformă totul în mascaradă politică, în campanie electorală mascată? A, È™tiu, urmează alegerile, dar, oare, cine-i va mai alege? Eu, unul, nu!

9. Va (ne)liniștește ceva, astăzi și, dacă da, ce anume?

SGH: Mă neliniÈ™teÈ™te incapacitatea lumii de a-È™i reveni repede, de a nu lăsa loc, prin producerea acestei crize, a altor È™i altor crize, care să afecteze mapamondul È™i, de ce nu, viitorul copiilor noÈ™tri. Sună cliÈ™eic, poate, dar acesta e adevărul. Ce facem, să ne fie mai bine? Cine să se gândească È™i la viitorul nostru?

10. În încheierea acestui dialog, sincer È™i de suflet, vreau să vă întreb ceva: spre ce anume, spre ori către unde credeÈ›i că ne îndreptăm noi, atât din punct de vedere naÈ›ional cât È™i internaÈ›ional?

SGH: România, din punctul meu de vedere, nu se îndreaptă către nicăieri. Vi se pare că am fost băgaÈ›i în seamă mai mult decât de obicei? Că se îngrijorează cineva de soarta românilor sau a României? Să fim serioÈ™i!... România este È™i va rămâne o piață de desfacere pentru Uniunea Europeană, noi vom produce È™i exporta la fel de puÈ›ine chestii ca È™i până acum, vom rămâne ruda mai săracă a Europei. Suntem în mijlocul unor interese mari, mult mai mari care,  după pandemie de vor exponenÈ›ializa... Pe plan internaÈ›ional, se va continua globalizarea, va fi posibil ca în curând să nu mai vorbim româna sau engleza, ci poate... chineza?

Vă mulÅ£umesc foarte frumos pentru tot!... Păstrăm legătura!... Dumnezeu să ne poarte de grijă È™i, să ne ajute, în continuare, în tot lucrul cel bun! Amin!