Cautarea marius andreescu

Home Evenimente 3,5%

Editura Agaton eBiblioteca Librărie Forum

Autori

Arhiva

2024 2023 2022 2021 2020 2019 2018

2017 2016 2015 2014 2013 2012 2011

2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

2003 2002 2001 2000 1999 1998

Formular de comandă CARTI

Ed.Agaton (-0%) XLS | PDF

Oferta completă (-0%) PDF

Lungul drum al eului către sine - Partea a III-a (75) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 03-10-2024
Schiță pentru o filosofie ortodoxă a existenței și a cunoașterii Partea a treia Ființa și existența Constante existențiale și concepte deschise Constantele existențiale fundamentale exprimă pentru existența creată, Adevărul ființial al Preasfintei Treimi unde nu este schimbare sau umbră de mutare: "Nu vă înşelaţi, fraţii mei prea iubiţi: Toată darea cea bună şi tot darul desăvârşit de sus este, pogorându-se de la Părintele luminilor, la Care nu este schimbare sau umbră de mutare. După voia Sa ne-a născut prin cuvântul adevărului, ca să fim începătură făpturilor Lui". ( Iacov,I, 16-18) Filosofii din antichitate și până...citeste mai mult

Iluziile noastre cele de toate zilele (714) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 17-08-2022
Tatăl nostru Rugăciunea este felul nostru de a intra în legătură cu Dumnezeu, prin care ne arătam credința, nădejdea și dragostea noastră. Rugăciunea este „judecată și judecătorie”, spune Sfântul Ioan Scărarul pentru că ne caracterizează pe noi ca persoane în raporturile noastre cu Dumnezeu, cu lumea creată, cu semenii noștri și cu noi înșine. Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne-a învățat să ne rugăm și ne-a dăruit rugăciunea Tatăl Nostru. Toate rugăciunile inspirate de Duhul Sfânt sunt folositoare, dar aceasta este cea mai puternică pentru că a fost instituită de Mântuitorul nostru, dar și pentru conținutul ei. ...citeste mai mult

Criza sanitara. Dictatura Organizației Mondiale a Sanatatii (911) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 25-07-2022
Criza sanitară. Aspecte generale Criza sanitară mondială cauzată de ceea ce s-a numit ’’pandemia Covid. 19’’ a determinat și în țara noastră instituirea stării excepționale, respectiv starea de urgență și apoi starea de alertă care au a durat aproximativ doi ani. Situația excepțională instituită pe teritoriul României este fără precedent în timpul care s-a scurs de la adoptarea prezenței Constituții în 1991. În consecință au existat numeroase probleme pentru guvernanți, fără precedent privind gestionarea crizei sanitare în scopul înlăturării pandemiei, asigurarea funcționării economiei, a serviciilor publice vitale, în primul...citeste mai mult

Omul natural şi omul social (1788) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 02-03-2022
Starea naturală şi starea socială a omului Scurte consideraţii istorice şi doctrinare Dihotomia dintre starea naturală şi starea socială a existenţei umane este prezentă, în forme, conţinut şi înţelesuri diferite în mai toată gândirea şi creaţia filozofică, juridică sau de altă natură din antichitate şi până în prezent. Conceptele fundamentale ale filosofiei sociale susţinute de John Locke sunt libertatea şi egalitatea care, în concepţia filosofului, fac parte din natura umană. Relaţiile dintre oameni în starea de natură sunt relaţii de forţă, dar dreptul nu este o expresie a acestor relaţii, ci reprezintă legătura dintre o fiinţă liberă ...citeste mai mult

Despre stat, suveranitate si Biserica Ortodoxa (1). Legea suveranitatii nationale (1377) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 22-10-2021
Elementele, caracterele, funcțiile și atributele statului Introducere Există raporturi de intercondiționare între societate, stat și drept, în sensul că societatea este mediul în care statul și dreptul se manifestă, conferindu‑i acesteia organizarea și ordinea necesară pentru ca o simplă colectivitate să devină o formă de organizare socială. Prin urmare, societatea și statul apar și evoluează împreună, orice modalitate concretă de organizare a unei societăți neputând fi decât una statală. Expresia „societate organizată statal” exprimă corespondența dintre stat și societate. În această accepțiune largă, statul concretizează societatea, conferindu‑i ...citeste mai mult

Convergenta sistemului capitalist cu cel comunist si cresterea economica. Situatia Romaniei (1359) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 30-07-2021
I Argument Problematica proceselor contemporane de integrare și globalizare statală și socială aduc în discuție viabilitatea teoriei convergenței sistemelor și creșterii economice zero elaborate în anii 70 ai secolului trecut. Care sunt principalele aspecte ale celor două teorii, viabilitatea modelelor propuse și în ce măsură realitatea românească corespunde previziunilor celor două teorii? Sunt întrebări la care încercăm să răspundem în acest studiu. II Teoria convergenței sistemelor Teoria convergenței a apărut și a câștigat popularitate la mijlocul secolului trecut. A devenit un concept fundamental în sociologia occidentală mode...citeste mai mult

De la supremația Constituției României la supremația Uniunii Europene. Colaborare, sprijin sau dominație și subordonare? (1207) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 17-06-2021
I. Introducere Aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007. Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 și confirmată la Bruxelles în 2004. Raportul de țară privind progresele României din octombrie 2004 a afirmat de asemenea data de 1 ianuarie 2007 ca dată de aderare pentru România și Bulgaria. Cele două țări au semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abația Neumunster din Luxemburg. Momentul aderării la această organizație internațională suprastatală a fost rezultatul unui proces complex, diplomatic, politic și juridic, marcat de momente importante; unele le menționăm și noi. România a ...citeste mai mult

Protecția penală a libertății religioase. Infracțiuni săvârșite de autorități pe durata stării de urgență și a stării de asediu nesancționate încă (2247) Tema lunii - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 31-05-2021
Scurte considerații privind principiul supremației Constituției Supremația constituției exprimă poziția supraordonată a legii fundamentale atât în sistemul de drept, cât și în tot sistemul social politic al fiecărei țări. În sens restrâns, fundamentarea științifică a supremației constituției rezultă din forma și conținutul acesteia. Supremația formală este exprimată de forța juridică superioară, de procedurile derogatorii față de dreptul comun privind adoptarea și modificarea normelor constituționale, iar supremația materială rezultă din specificul reglementărilor, din conținutul acestora, &i...citeste mai mult

Istrate Micescu - un om de drept întru credința ortodoxă și dragostea de neam și țară (1866) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 30-04-2021
I. Cultură şi personalităţi culturale în spaţiul românesc. Cultura juridică Filosoful Constantin Noica, cunoscut ca fiind foarte exigent, referindu-se la cultura română, spunea în limbajul său atât de expresiv, în contextul filosofiei fiinţei şi a devenirii întru fiinţă, că a stat sub semnul „era să fie” sau şi mai concludent „n-a fost să fie”. Astfel spus, cultura ca sistem şi spiritualitatea ontologică în spaţiul românesc a reprezentat de-a lungul vremii mai mult o posibilitate decât o realitate şi prin urmare la acest nivel se poate vorbi mai mult de poporul român la nivelul elitelor sale ca şi beneficiari, respectiv c...citeste mai mult

Restrangerea de drepturi si libertati. Excesul de putere (1353) Tema lunii - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 31-03-2021
Argument Situația excepțională instituită pe teritoriul României de aproximativ un an a generat manifestări discreționare și abuzive de putere din partea Parlamentului și a executivului cu consecința încălcării principiilor supremației Constituției, ale statului de drept și restrângerea gravă a exercitării unor drepturi și libertăți fundamentale aparținând persoanelor. Invocând scopul nobil al limitării extinderii pandemiei guvernanții au eludat Constituția și legea, încercând atingerea acestui scop prin distrugerea economiei, a valorilor și ordinii sociale, prin desconsiderarea demnității, a vieții, a conștiinței, a credinței ortodoxe, a libertății persoanei, cee...citeste mai mult

Filosofi români mărturisitori ai dreptei credințe ortodoxe Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu (2090) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 27-03-2021
I. Argument Întrebările ce se pun mai ales la răscrucea timpurilor, a secolelor şi mileniilor sunt frecvent legate de filosofie. Încă în protoistorie meditația asupra Universului și a locului omului în cadrul acestuia a fost filosofică Mereu au fost întrebări precum: Avem nevoie de filosofie, este ea o formă de cultură? Face ea parte din structura înaltei spiritualități umane? Poate ea să pătrundă tainele transcendentalității? Se confundă filosofia cu știința, arta, religia sau cu viziunea despre lume a simțului comun, şi dacă nu, cum se manifestă ea în mod autonom? Care este astăzi locul filosofiei în procesul evoluției umanității? Toate mari...citeste mai mult

Cum este posibilă restrângerea exercițiului unor drepturi într-o societate democratică? Aspecte teologice și constituționale (1153) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 10-06-2020
Despre libertate și libertăți Omul în individualitatea sa, respectiv în relațiile sociale, se raportează și la problema libertății. Este firesc să se întâmple așa deoarece libertatea este esențial legată de ființa umană, dar și de fenomenalitatea existențială a omului. Existența omului nu are sens fără a lua în considerare libertatea prin care omul devine din individ persoană și creator de sensuri și semnificații. Importanța acestei realități existențiale constă și în faptul că omul este singura ființă creată a cărei dimensiune ontologică fundamentală este libertatea. Prin aceasta el fiind nu numai o ființă naturală, dar și o ființă spirituală. Liber...citeste mai mult

Cum este posibilă dictatura în democrație? Aspecte juridice, filosofice și teologice (1464) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 07-05-2020
I. Putere și libertate Istoria societății organizate statal și a regimurilor politice și de guvernare este cuprinsă în dialectica relației dintre puterea statului și libertatea omului. În momentele istorice în care putere statului predomină, se manifestă în forme accentuate, uneori din partea unui singur om, iar libertățile cetățenești sunt proclamate formal, îngrădite sau limitate, se spune că suntem în prezența unui regim politic dictatorial, totalitar. În situația în care regimul politic este constituțional și se bazează pe realitatea principiului supremației legii și al egalității în fața legii, inclusiv pentru deținătorii pute...citeste mai mult

Unele consideraţii privind vechiul drept românesc (1582) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 22-06-2019
I. Scurtă pledoarie pentru actualitatea şi importanţa istoriei dreptului românesc. În evoluţia contemporană a ştiinţelor se constată şi o tendinţă spre istorism şi istoricitate. Mai toate ştiinţele într-o formă sau alta şi-au conceput propria lor istorie. Există o istorie a filosofiei, a logicii, a artelor, a fizicii ş.a.m.d. Această realitate ştiinţifică denotă faptul că istoria nu poate fi redusă numai la desfăşurarea evenimentelor cu caracter social şi politic în funcţie de criteriul temporar. Istoria ca ştiinţă are evident o dimensiune complexă reliefată şi prin diferitele ramuri ale sale, prin tendinţa firească a disciplinelor ştiinţifice de a-şi legitima existen�...citeste mai mult

Puterea statală și restrângerea exerciţiului unor drepturi (1769) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 14-06-2019
1. Limite, restrângeri şi derogări privind exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale Un autor român sublinia că libertatea are sens numai în condiţiile existenţei limitei, deoarece pentru a se manifesta ea trebuie să depindă de ceva, să se circumscrie unor coordonate. “Libertatea umană se interpretează într-un mănunchi de limite care sunt condiţia exerciţiului ei.”[1] Consacrarea şi garantarea drepturilor omului prin reglementări interne şi internaţionale nu exclude posibilitatea limitării acestora. De altfel, existenţa unor drepturi necondiţionate, teoretic, nu poate fi admisă într-un sistem constituţional democratic. Absenţa limitelor şi a cond...citeste mai mult

Statul de drept. Semnificaţii constituţionale contemporane (1900) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 15-03-2019
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar dr. – Universitatea din Piteşti I. Scurte considerații privind noțiunea statului de drept În prezent „statul de drept„ este tot mai mult invocat ca o condiție pe care orice societate democratică, inclusiv România, trebuie să o îndeplinească. De aceea, ne propunem în acest studiu, prin succinte considerații, să explicităm acest concept și să-l aplicăm la realitățile constituționale, legislative, sociale și politice ale României. Prin noțiunea de atribute ale statului se înțelege dimensiunile lui definitorii astfel cum rezultă din dispozițiile constit...citeste mai mult