Cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Biserica. Neamul. Politica. LumeaNr. vizualizari: 613

Unitatea de credinţă - temelia unităţii de neam

Dr.conf.univ. Ana Sofroni
Tags: Basarabia;
 
Acesta este neamul celor
ce-l caută pe Domnul…” (Ps. 23, 6)

Credinţa neamului românesc e milenară. Anume datorită credinţei în Dumnezeu neamul nostru a supravieţuit atâtor atacuri vrăjmaşe, atâtor ispite şi încercări în timp! Datorită credinţei puternice s-a păstrat firescul naţiunii şi s-a dezvoltat cultura naţională bazată pe tradiţii şi obiceiuri religioase de o valoare inestimabilă.

Astăzi din punct de vedere politic neamul ne este dezbinat, cu tot cu teritoriul ce-i aparţine. În primul rând, e vorba aici de  înstrăinata Basarabie. Mai mult de două secole se tot zbat cotropitorii ei s-o ţină în deplină supuşenie şi ascultare, pentru a-şi satisface interesele politice în zonă. Se aplică influenţări din cele mai josnice: constrângeri de ordin material şi ameninţări cu forţa, impunerea unui alt specific de trai, împingerea celor slabi de înger pe calea corupţiei, a trădărilor de neam şi de tot ce e sfânt pentru om, încălcarea drepturilor  cetăţeneşti într-un stat suveran.  Acestea  sunt influenţe preluate de către Partidul Socialiştilor din Republica Moldova de la fostul regim comunist şi care e insistent ghidat printr-o manevră camuflată de către Rusia. Totul se face în scopul neadmiterii reîntregirii neamului românesc, a menţinerii unei nedreptăţi sociale flagrante. Totuşi mişcări şi acţiuni spre Reunire se produc, şi foarte pronunţat. Atât la nivel de stat, cât şi personal. Şi ele au loc anume pe fondalul credinţei noastre ortodoxe întemeiate pe principii morale înalte. Se procedează creştineşte şi la ajutorarea aproapelui, cum ar fi reparaţia mai multor şcoli şi grădiniţe din Basarabia, alocarea de burse de studiu, aprobarea cererilor de redobândire a cetăţeniei române, acordarea pensiilor de vârstă şi alocaţiilor pentru copii etc., precum şi la apărarea intereselor conaţionalilor noştri la nivel internaţional de către Statul Român.

Aceleaşi principii ale moralei creştine se manifestă şi în relaţiile personale dintre mai mulţi cetăţeni români de pe ambele maluri ale Prutului. Ele generează cuget curat, respect şi înţelegere reciprocă, sentimente de  egalitate, dragoste de frate/semeni, ceea ce e o dovadă elocventă că credinţa oamenilor noştri este puternică. Din experienţă putem ilustra cele spuse cu exemple destul de grăitoare. De pildă, ani la rând ne aflăm într-o apropiere sufletească din cele mai sincere cu doamna Prof. Maria Gabor din Făgăraş, cu Pr. Alexandru Stănciulescu-Bârda din judeţul Mehedinţi, cu Elena şi Dumitru Pintili din judeţul Botoşani, cu doamna Elena Miron din Bacău. În acest context menţionăm şi relaţiile „de la suflet la suflet” întreţinute de domnul Ioan Cişmileanu cu fraţii români din Basarabia. Acestea sunt persoane, cărora le poţi deschide sufletul şi inima, persoane care preţuiesc frumosul şi binele la cei din jur, se bucură de reuşitele lor în viaţă şi, la rândul lor, îi bucură şi pe dânşii cu ceea ce au bun şi frumos în viaţa lor. Respectul reciproc şi încrederea în sinceritatea şi curăţenia sentimentelor de fraternitate înnobilează vădit sufletele acestor oameni de bună credinţă şi îi fac să răspândească în mediul social nepreţuita dragoste de neam, care vine să consolideze trainic naţiunea română.

Prima întâlnire cu doamna Prof. Maria Gabor, poetesă,  am avut-o la o manifestare literar-religioasă. Ambele am înţeles clar de la bun început, că conceptele de credinţă proprii fiecăreia dintre noi, ataşamentul faţă de cele sfinte atât de mult ne apropie, încât s-ar părea că suntem cunoscute de o viaţă, că am trecut prin aceleaşi stări duhovniceşti. Apropo, întreaga creaţie poetică a doamnei Gabor, axată totalmente pe Sfânta Scriptură, îţi insuflă gând curat, limpede, îţi ajută să pătrunzi mai bine în esenţa învăţăturii creştine. Cu asemenea orientare devine firească justa conştientizare a menirii existenţei noastre pe pământ nu doar ca indivizi aparte, ci şi ca naţiune, neam.  

Cu Prea Cucernicul Părinte Alexandru Stănciulescu-Bârda, o personalitate enciclopedică în timpurile noastre care cuprinde în activitatea sa diferite aspecte moral-educaţionale, sociale, patriotice, folcloristice, scriitoriceşti, ştiinţifice etc., care este şi editor de cărţi religioase,  ne-am cunoscut de asemenea prin intermediul cărţii. Literatura ce am achiziţionat-o de la editurile sale – „Cuget Românesc” şi „Parohia Malovăţ” , mi-a ajutat să cresc duhovniceşte, să-mi îmbogăţesc şi cunoştinţele de cultură generală, şi în chestii de creaţie m-a inspirat. E o influenţă extraordinar de benefică a unui conaţional ce-şi iubeşte neamul necondiţionat. Încă o dovadă aici este şi faptul că  Sfinţia Sa, din repertoriul ce-l scoate de sub tipar, oferă cu generozitate seturi de cărţi clericilor şi bisericilor din Republica Moldova, astfel contribuind la apropierea românilor de pe ambele maluri de Prut.

Relaţiile prieteneşti cu familia Pintili şi cu doamna Elena Miron mi-au creat părerea, că unirea Basarabiei cu Patria-mamă la nivel neoficial s-a şi produs. Între noi există şi respectul reciproc, şi sentimentul de ajutorare, şi înţelegere deplină, şi unul şi acelaşi cuget creştinesc. De-ar fi ca relaţiile de aşa gen să se extindă cât mai mult, atunci oficialităţile a două state româneşti de pe actuala hartă politică ar recunoaşte inevitabilitatea proclamării Statului Român Unitar, reîntregit, cu Basarabia „trecută prin foc şi sabie” în componenţa sa.

Precum toate cele bune şi folositoare în viaţă pornesc de la credinţă, tot aşa şi actul Unirii a pornit şi e în deplină desfăşurare  de asemenea sub influenţa manifestărilor ortodoxe. Să ne ajute Bunul Dumnezeu să ne vedem reuniţi cât mai de curând sub aureola Ortodoxiei!

19.01.2020,
Chişinău (vila)
23-01-2020
Citeste si:De acelasi autor:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu
Ana Sofroni - 23-01-2020:

Publicarea acestui articol e o dovadă în plus, că fraţii îţi înţeleg durerea ca nimeni altul, că nu suntem singuri în lupta nedeclarată pentru revenirea la Patria-mamă, că lucrarea credinţei în comunitatea ortodoxă românească e viabilă şi dă roade bune. Vă suntem foarte recunoscători, Domnule Ioan Cişmileanu!