Alianța pentru Centenar strânge semnături pentru introducerea în Constituția României a unui preambul referitor la UNIREA Basarabiei cu Țara

Alianța pentru Centenar, o grupare de organizații patriotice, a demarat campania „1 milion de semnături pentru Unire”, al cărei scop este  modificarea Constituției României, astfel încât legea supremă să cuprindă o referire explicită la unirea cu Republica Moldova, garanție că înfăptuirea actului este doar o problemă de ani, după cum arată un comunicat primit pe adresa redacției ActiveNews.
Alianța pentru Centenar propune spre adoptare un preambul în Legea fundamentală, similar celui din Constituția Germaniei, în care va fi prevăzut dreptul poporului român de a se reunifica pașnic, în concordanță cu Tratatul de la Helsinki (1975).

Inițiativa Alianței pentru Centenar a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 19 septembrie, după ce inițiativa de strângere a semnăturilor a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ al României în data de 26 iulie.

Acesta este al doilea demers cetățenesc pentru modificarea Constituției din ultimii ani, după cel referitor la schimbarea definiției căsătoriei, ce s-a încheiat duminică, 7 octombrie, cu un Referendum.  

Reprezentanții organizațiilor unioniste, membre ale Alianței pentru Centenar, au format grupuri de inițiativă în mai multe județe din România pentru strângerea semnăturilor necesare modificării Constituției.

Preambulul propus de unioniști este următorul:

„Conștienți că fiii și nepoții noștri trebuie să se bucure de un viitor de libertate și avuție, de șansele de împlinire pe care generațiile noastre nu le-au avut, într-un stat unificat, democratic, european și prosper, hotărâți să edificăm procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române, în concordanță cu istoria poporului nostru, cu normele de morală și de drept internațional în vigoare, prin reîntregirea neamului românesc pe cale pașnică, liber consimțită, fără niciun amestec din afară, pentru a munci împreună la realizarea și mulțumirea comună, alături de celelalte popoare ale Europei civilizate, adoptăm prezenta Constituție."

Expunerea de motive pentru introducerea preambulului vizează:

„Expresie a libertății, spiritului civic și democrației constituționale, milioane de români venim să arătăm ca necesar în noua Constituție revizuită și un preambul, pentru ca întotdeauna înțelegerea textului constituțional să poată fi făcută prin prisma unui set de valori pe care le considerăm intrinseci și de la care nu se poate deroga, întrucât după ele se ghidează viața noastră și activitatea constituțională a statului, care trebuie să fie conformă cu aspirațiile cetățenilor, statul si guvernarea nefiind un scop, ci un mijloc pentru asigurarea drepturilor și fericirii cetățenilor.

În contextul în care constituțiile moderne evidențiază un pact între suveran și națiune sau între puterea legislativă și popor, este necesar ca acordul dintre guvernanți și guvernați să cuprindă un angajament de valori naționale imuabile care să reprezinte fundamentul realității constituționale a statului nostru. Angajamentul ar stabili repere pentru cetățeni în acțiunile lor și pentru instituțiile statului în materializarea interesului public.

Constituțiile mai multor state ale lumii încep cu un preambul, o introducere succintă în care sunt prezentate valorile, principiile și obiectivele popoarelor, aspecte care stau la baza construcției solide ale statelor lor. Libertatea, bunăstarea și fericirea fiecărui cetățean precum și ale generațiilor viitoare sunt valori și scopuri enunțate în sinteza reprezentată de preambul, alcătuind împreună o adevărată piatră de temelie a națiunii.

Introducerea unui preambul în Constituția României, care face trimitere la năzuințele poporului român, ar veni în întâmpinarea primului articol al Legii fundamentale, în care se vorbește de idealurile Revoluției din decembrie 1989 și garantarea acestora, mai puțin cunoscute de generațiile născute după căderea comunismului.

Revizuirea Constituției prin adăugarea unui preambul are rolul de a consolida raportul dintre stat și popor, iar afirmarea în cadrul acestuia a unor teme pentru un potențial proiect de țară, care să unească în fapte și în cauză întreaga societate, sub oblăduirea guvernanților, va veni să întărească legătura indisolubilă dintre toate părțile care compun o țară. Astfel, considerăm că acest potențial proiect nu poate fi altceva decât reîntregirea națională, act care se aliniază tuturor instrumentelor internaționale în vigoare și ratificate de România, acordurilor multilaterale interguvernamentale și interstatale, care se regăsește în conformitate cu Actul Final al Conferinței de la Helsinki și cu practica internațională care statuează principiul egalității între popoare și dreptul acestora la autodeterminare, și care este de mare importanță pentru viitorul prosper al României și al românilor de pe ambele maluri ale Prutului. În acest sens avem un exemplu concret și accesibil care ne ghidează în demers: modelul german de reunificare.

În plus, în lumina Declarației Parlamentului României, adoptate la 27 martie 2018, în ziua Centenarului Unirii Basarabiei cu România, este reconfirmată ca legitimă dorința de Reunire a populației, pe căi democratice, liber consimțite, pentru continuarea firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române. Totodată, disoluția URSS și proclamarea independenței statelor baltice prin reluarea statutului juridic și de drept internațional anterior ocupației sovietice, precum și Rezoluția Senatului Statelor Unite ale Americii nr. 148 din 1991, care arată că Guvernul American va susține eforturile de reunificare a României cu Republica Moldova, după luptele pentru limba română și libertate ale moldovenilor din stânga Prutului, încununate prin Declarația de Independență adoptată de Marea Adunare Națională din Chișinău la 27 august 1991, atribuie o forță juridică ce dublează imensa forță morală conferită de îndelungi suferințe ale poporului nostru și ale naționalităților conlocuitoare, printre care amintim deportările, torturile, înfometările, crimele împotriva umanității.

Revizuirea Constituției prin introducerea preambulului propus va întări legitimitatea acesteia și revalidarea complinită și împlinită prin Rezoluția Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1918, neînfrântă de vreo altă adunare legală."

Sursa