Tema luniiACTUALITATEA religioasăORTODOXIA (dreapta credinţă)Sfânta ScripturăSfânta Tradiţie şi ereziilePredici. Cateheze. PastoraţieORTOPRAXIA (dreapta trăire)Viaţa duhovnicească. MilosteniaMisiune. Mărturii. Vieţile SfinţilorRUGĂCIUNI. Icoane. MoaşteBISERICA si lumeaFamilia. Copiii. Educaţia. VocaţiaBiserica. Neamul. Politica. LumeaRenasterea satului, a scolii si a comunitatii crestineStiinţă. Medicină. Cultură. ArtăCĂLĂTOR prin ţara meaEvenimente. Apeluri. PetitiiCĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTIIArhiva REVISTE (articole) 1998-2011Calendar
PSIHOLOGIA ATEISTA SI PSIHOLOGIA ORTODOXA (90) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Ion Vlăducă - 06-02-2025
DEFINIȚIA PSIHOLOGIEI ȘI CELE DOUĂ IPOTEZE FUNDAMENTALE Psihologia este definită ca studiul științific al minții și comportamentului. Comportamentul este observabil, deci poate fi studiat direct. Mintea nu poate fi studiată direct, ci doar prin manifestările sale. Aici este loc pentru ipoteze. Pentru a aplica metoda științifică, cercetătorii pun întrebări cu privire la mecanismul unui fenomen psihic observat și emit ipoteze care să explice cât mai bine fenomenul. O ipoteză este aceea că psihicul este forma de manifestare a creierului. Sufletul nu își găsește loc în această ipoteză. De aceea, Psihologia bazată pe ea poate fi numită Psihologie ateistă. Ea nu recunoaște ...citeste mai mult
DEFINIȚIA PSIHOLOGIEI ȘI CELE DOUĂ IPOTEZE FUNDAMENTALE Psihologia este definită ca studiul științific al minții și comportamentului. Comportamentul este observabil, deci poate fi studiat direct. Mintea nu poate fi studiată direct, ci doar prin manifestările sale. Aici este loc pentru ipoteze. Pentru a aplica metoda științifică, cercetătorii pun întrebări cu privire la mecanismul unui fenomen psihic observat și emit ipoteze care să explice cât mai bine fenomenul. O ipoteză este aceea că psihicul este forma de manifestare a creierului. Sufletul nu își găsește loc în această ipoteză. De aceea, Psihologia bazată pe ea poate fi numită Psihologie ateistă. Ea nu recunoaște ...citeste mai mult
Jean-Claude Larchet - dialog despre bolile trupului, ale mintii si ale spiritului. (439) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - 01-04-2024
Basilica.ro l-a invitat pe Jean-Claude Larchet la un dialog despre bolile trupului, ale minții și ale spiritului. Teologul a vorbit în interviu și despre ideologiile care subminează societatea actuală, explicând în ce fel creștinismul ne învață să ne asumăm limitările trupului și pe cele ale bolii. „Distincția făcută de creștinism între natura originară și cea căzută îl ajută pe creștin să asume limitările actuale ale trupului său. Spiritualitatea le oferă mijloacele de a depăși duhovnicește aceste limitări, în așteptarea depășirii lor și în plan fizic în Împărăția Cerurilor”, afirmă Jean Claude Larchet. Basilica.ro:...citeste mai mult
Basilica.ro l-a invitat pe Jean-Claude Larchet la un dialog despre bolile trupului, ale minții și ale spiritului. Teologul a vorbit în interviu și despre ideologiile care subminează societatea actuală, explicând în ce fel creștinismul ne învață să ne asumăm limitările trupului și pe cele ale bolii. „Distincția făcută de creștinism între natura originară și cea căzută îl ajută pe creștin să asume limitările actuale ale trupului său. Spiritualitatea le oferă mijloacele de a depăși duhovnicește aceste limitări, în așteptarea depășirii lor și în plan fizic în Împărăția Cerurilor”, afirmă Jean Claude Larchet. Basilica.ro:...citeste mai mult
Parintele Arsenie Boca si lepadarea de sine (389) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Sergiu Ciocârlan - 02-12-2023
Viaţa şi învăţătura părintelui Arsenie au rămas până astăzi mărturii puternice că şi în vremurile noastre un om poate vieţui în Hristos. Cum este aceasta? Fireşte, nu e uşor să trăieşti un mod de viaţă, al lui Iisus Hristos, decât pregătindu-te sufleteşte să sfârşeşti tot ca El, pe cruce. Oamenii - vorbesc de creştinii botezaţi - nu pot concepe viaţa fără plăcerea păcatelor. Ba se asigură unii pe alţii că dacă mai astupă gura preoţilor cu propriile lor păcate, viaţa în lumea aceasta e destul de plăcută. Şi-au ajuns să spună - care mai spun - cu totul mecanic şi fără înţeles: „Aştept învierea morţilor…”.1 Per...citeste mai mult
Viaţa şi învăţătura părintelui Arsenie au rămas până astăzi mărturii puternice că şi în vremurile noastre un om poate vieţui în Hristos. Cum este aceasta? Fireşte, nu e uşor să trăieşti un mod de viaţă, al lui Iisus Hristos, decât pregătindu-te sufleteşte să sfârşeşti tot ca El, pe cruce. Oamenii - vorbesc de creştinii botezaţi - nu pot concepe viaţa fără plăcerea păcatelor. Ba se asigură unii pe alţii că dacă mai astupă gura preoţilor cu propriile lor păcate, viaţa în lumea aceasta e destul de plăcută. Şi-au ajuns să spună - care mai spun - cu totul mecanic şi fără înţeles: „Aştept învierea morţilor…”.1 Per...citeste mai mult
Akedia. Patima si remediile (409) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Pr. Adrian Agachi - 13-10-2023
“Akedia este relaxarea sufletului, dar o relaxare a sufletului care nu are în ea cele potrivite firii, nici nu stă cu vitejie împotriva patimilor. Căci ceea ce este hrana pentru trupul viguros, aceasta este ispita pentru sufletul viteaz” (Evagrie Ponticul, Despre cele opt gânduri ale răutăţii, trad. diac. Ioan I. Ică jr, Editura Deisis, Sibiu, 2006, p. 92). Dificultăţile pe care patima akediei (cunoscută mai ales sub denumirea de plictiseală, trândăvie) le aduce în sufletul omului sunt covârşitoare. În general, akedia este văzută drept o moarte a sufletului. Spre deosebire de alţi demoni care încearcă să atragă sufletul spre folosirea în...citeste mai mult
“Akedia este relaxarea sufletului, dar o relaxare a sufletului care nu are în ea cele potrivite firii, nici nu stă cu vitejie împotriva patimilor. Căci ceea ce este hrana pentru trupul viguros, aceasta este ispita pentru sufletul viteaz” (Evagrie Ponticul, Despre cele opt gânduri ale răutăţii, trad. diac. Ioan I. Ică jr, Editura Deisis, Sibiu, 2006, p. 92). Dificultăţile pe care patima akediei (cunoscută mai ales sub denumirea de plictiseală, trândăvie) le aduce în sufletul omului sunt covârşitoare. În general, akedia este văzută drept o moarte a sufletului. Spre deosebire de alţi demoni care încearcă să atragă sufletul spre folosirea în...citeste mai mult
Dependența de substanțe incepe cu o problema a sufletului (554) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - 02-03-2023
Basilica.ro a stat de vorbă cu dr. Radu Țincu, medic primar Terapie Intensivă – Toxicologie la Spitalul Clinic de Urgență „Floreasca” din Capitală. Ca membru al Adunării Naționale Bisericești, el a explicat cum vede rolul credinței în profesia medicală. Iar ca șef al unicei secții de Toxicologie din țară, a tras un semnal de alarmă referitor la necesitatea unor programe interinstituționale de educare a tinerilor cu privire la riscul consumului de substanțe stupefiante, care înregistrează o răspândire alarmantă. Efectele sunt grave și adesea ireversibile, iar drogurile așa-zis „ușoare” și „de relaxare” nu fac decât să deschidă poarta...citeste mai mult
Basilica.ro a stat de vorbă cu dr. Radu Țincu, medic primar Terapie Intensivă – Toxicologie la Spitalul Clinic de Urgență „Floreasca” din Capitală. Ca membru al Adunării Naționale Bisericești, el a explicat cum vede rolul credinței în profesia medicală. Iar ca șef al unicei secții de Toxicologie din țară, a tras un semnal de alarmă referitor la necesitatea unor programe interinstituționale de educare a tinerilor cu privire la riscul consumului de substanțe stupefiante, care înregistrează o răspândire alarmantă. Efectele sunt grave și adesea ireversibile, iar drogurile așa-zis „ușoare” și „de relaxare” nu fac decât să deschidă poarta...citeste mai mult
Predica privind grijile lumesti si ingrijirea de suflet (1123) Predici. Cateheze. Pastoraţie - Pr. Conf. Univ. Dr. Dumitru Măcăila - 06-07-2022
DUMINICA A TREIA DUPĂ CINCIZECIME Moto: “Iar dacă iarba câmpului care astăzi este și mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi, puțin credincioșilor?”(Matei, 6:30). Iubiți frați și surori în Hristos, Pericopa evanghelică de astăzi este un fragment din Predica de pe Munte. În Predica de pe Munte Mântuitorul Hristos prezintă pentru prima dată felul de viață ce trebuie trăit de către cei care caută Împărăția lui Dumnezeu. El ne învață că trebuie să-i tratăm pe ceilalți așa cum ne tratează Dum...citeste mai mult
DUMINICA A TREIA DUPĂ CINCIZECIME Moto: “Iar dacă iarba câmpului care astăzi este și mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi, puțin credincioșilor?”(Matei, 6:30). Iubiți frați și surori în Hristos, Pericopa evanghelică de astăzi este un fragment din Predica de pe Munte. În Predica de pe Munte Mântuitorul Hristos prezintă pentru prima dată felul de viață ce trebuie trăit de către cei care caută Împărăția lui Dumnezeu. El ne învață că trebuie să-i tratăm pe ceilalți așa cum ne tratează Dum...citeste mai mult
Vrednicia sufletului - Protos. Nicodim Mandita (CARTE) (779) CĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTII - 08-11-2021Prezentare Vrednicia sufletului: CUPRINS Vrednicia sufletului Sufletul in trup Moartea sufletului Suflet mic si suflet mare Ochii sufletului Pazitorii sufletelor Sufletele cu ingerii Detalii despre carte / COMANDA 23-10-2021...citeste mai mult
Despre o inselatorie diavoleasca (993) Sfânta Tradiţie şi ereziile - pr. Nicolae Cristian Câdă - 20-10-2021
Într‑una din omiliile la prima dintre evangheliile sinopticilor se atrage atenția asupra unei înșelătorii diavolești, potrivit căreia „sufletele celor morți se fac demoni”, bântuind această lume („Omilia XXVIII”, II‑III, în Sfântul Ioan Gură de Aur, Scrieri III. Omilii la Matei, Traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, col. Părinți și Scriitori Bisericești 23, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1994, p. 356). Această „învățătură rea” se regăsește în concepția de bază a Halloweenului: în noaptea dinaintea sărbătorii Tuturor Sfinților (fixată la 1 noiembrie...citeste mai mult
Într‑una din omiliile la prima dintre evangheliile sinopticilor se atrage atenția asupra unei înșelătorii diavolești, potrivit căreia „sufletele celor morți se fac demoni”, bântuind această lume („Omilia XXVIII”, II‑III, în Sfântul Ioan Gură de Aur, Scrieri III. Omilii la Matei, Traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, col. Părinți și Scriitori Bisericești 23, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1994, p. 356). Această „învățătură rea” se regăsește în concepția de bază a Halloweenului: în noaptea dinaintea sărbătorii Tuturor Sfinților (fixată la 1 noiembrie...citeste mai mult
Vindecarea sufletului tau ranit - Joshua Makoul (CARTE) (1267) CĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTII - 09-07-2021Prezentare Vindecarea sufletului tau ranit: Scopul acestei cărți este abordarea unei problematici a vieții spirituale, adesea trecută cu vederea: cum experiențele dureroase sau traumatice din trecut ne pot afecta ființa și creșterea duhovnicească. Nădăjduim că această carte va ajuta la adâncirea înțelegerii și autocunoașterii, astfel încât să ne putem sluji de aceste instrumente pentru a spori duhovnicește, pentru a învăța cum să îndurăm suferințele și să ducem o viață mai plăcută lui Dumnezeu .Aceasta nu este o carte de psihologie, ci mai curând despre ceea ce Evagrie Ponticul numea „știința sufletului”, f...citeste mai mult
Taina Baptismală în teologia Părinţilor sirieni (1122) Sfânta Scriptură - 06-07-2021
Mergând dincolo de înţelesul material al termenului, îmbrăcarea cu Hristos a celui nou botezat devine totodată „haină a Duhului Sfânt”. Această logică se datorează faptului că, de cele mai multe ori, Părinţii sirieni din primele patru secole aşază contextul baptismal atât sub incidenţa Mântuitorului Hristos, cât şi a Sfântului Duh. În termeni liturgici, dimensiunea hristologică şi pnevmatologică a evenimentului baptismal este surprinsă foarte bine în breviarul caldeean, de unde aflăm că cel botezat se îmbracă în Mântuitorul Hristos şi în Duhul Sfânt: „Atunci când te-ai ridicat din apă, te-ai rid...citeste mai mult
Mergând dincolo de înţelesul material al termenului, îmbrăcarea cu Hristos a celui nou botezat devine totodată „haină a Duhului Sfânt”. Această logică se datorează faptului că, de cele mai multe ori, Părinţii sirieni din primele patru secole aşază contextul baptismal atât sub incidenţa Mântuitorului Hristos, cât şi a Sfântului Duh. În termeni liturgici, dimensiunea hristologică şi pnevmatologică a evenimentului baptismal este surprinsă foarte bine în breviarul caldeean, de unde aflăm că cel botezat se îmbracă în Mântuitorul Hristos şi în Duhul Sfânt: „Atunci când te-ai ridicat din apă, te-ai rid...citeste mai mult
Despre grija față de suflet - Cuviosul Bonifatie de la Teofania (CARTE) (961) CĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTII - 01-07-2020Prezentare Despre grija față de suflet: Într‑un colţ de rai din împrejurimile Kievului – numit Teofania de către mitropolitul de obârşie românească Gavriil Bănulescu – s‑a nevoit unul dintre marii Cuvioşi ai Ucrainei secolului al XIX‑lea. Cuviosul Bonifatie, pe care Biserica Rusă l‑a canonizat în anul 2011, a fost părintele săracilor Kievului, care îşi găseau la el întotdeauna mângâierea şi adăpostul. Din inima plină de dragoste dumnezeiască a acestui ascet a cărui teologie era izvorâtă nu din cărţi, ci din multa iubire pentru Dumnezeu şi făptura Lui, vă aducem, prin cartea de faţă, o comoară de sfaturi şi învăţătu...citeste mai mult
Geneza unui virus şi viața cea adevărată (1260) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Pr. Adrian Agachi - 07-05-2020
Fatalitate/Conspirație În fața epuizării subiectelor asupra modalităților în care se transmite noul coronavirus, atenția actuală începe să se focuseze tot mai mult pe cauzele care au condus la apariția acestuia. Două opinii majore se confruntă în momentul de față la nivel global: ipoteza transmiterii tulpinii actuale de coronavirus de la regnul animal la om printr-o metamorfoză nemaiîntâlnită anterior și, desigur, ipoteza unei conspirații, scăpată mai mult sau mai puțin de sub control, prin „evadarea” virusului dintr-un laborator. Trăiesc de mai multe zile cu impresia că, oricât de argumentate ar fi ambele păreri, oricât de mult adevăr a...citeste mai mult
Fatalitate/Conspirație În fața epuizării subiectelor asupra modalităților în care se transmite noul coronavirus, atenția actuală începe să se focuseze tot mai mult pe cauzele care au condus la apariția acestuia. Două opinii majore se confruntă în momentul de față la nivel global: ipoteza transmiterii tulpinii actuale de coronavirus de la regnul animal la om printr-o metamorfoză nemaiîntâlnită anterior și, desigur, ipoteza unei conspirații, scăpată mai mult sau mai puțin de sub control, prin „evadarea” virusului dintr-un laborator. Trăiesc de mai multe zile cu impresia că, oricât de argumentate ar fi ambele păreri, oricât de mult adevăr a...citeste mai mult
Haina sufletului - Natalia Inina (CARTE) (1062) CĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTII - 29-11-2019Prezentare Haina sufletului: CURINS Psihologul Natalia Inina Frumusețea - misterul lui Dumnezeu Introducere "Frumusețea va salva lumea" Forța depășirii și curajul în fața provocărilor vieții Bucuria acceptării propriei individualități Smerenia și înțelepciunea ca frumusețe Frumusețea masculină, între a fi și a părea Frumusețea feminină, dar, blestem sau produs? Maturitatea și bătrânețea ca frumusețe interioară Protoiereul Pavel Kartasev "Frumusețea reprezintă, în esență, bunătate" Frumusețea ca darul născut de a fi co-creator Frumusețea- Fundamentul integrității Frumusețea în artă Frumusețe și individualitate Fr...citeste mai mult
Osteneala pentru suflet să nu întârzie! (2524) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Dr.conf.univ. Ana Sofroni - 16-04-2019
„Gândeşte-te la Dumnezeu mai des decât respiri”. (Sextus)[1] Suntem cu toţii făcuţi din trup şi suflet. Suntem o îmbinare tainică a materialului şi spiritualului, căci aşa ne-a creat Dumnezeu. Şi noi cu bună ştiinţă trebuie să ne îngrijim atât de partea materială, cât şi de cea spirituală a fiinţei noastre. Trupului, cu specificul lui material care-l face vizibil, noi de obicei îi acordăm cu mult mai multă atenţie, decât sufletului invizibil: totdeauna avem grijă să fim sănătoşi trupeşte, să nu slăbim de puteri, luăm hrana la timp. Indivizii mai generoşi adesea chiar întrec măsura, oferindu-i trupului din abundenţă bunătăţi pest...citeste mai mult
„Gândeşte-te la Dumnezeu mai des decât respiri”. (Sextus)[1] Suntem cu toţii făcuţi din trup şi suflet. Suntem o îmbinare tainică a materialului şi spiritualului, căci aşa ne-a creat Dumnezeu. Şi noi cu bună ştiinţă trebuie să ne îngrijim atât de partea materială, cât şi de cea spirituală a fiinţei noastre. Trupului, cu specificul lui material care-l face vizibil, noi de obicei îi acordăm cu mult mai multă atenţie, decât sufletului invizibil: totdeauna avem grijă să fim sănătoşi trupeşte, să nu slăbim de puteri, luăm hrana la timp. Indivizii mai generoşi adesea chiar întrec măsura, oferindu-i trupului din abundenţă bunătăţi pest...citeste mai mult
EȘTI CEEA CE TRĂIEȘTI (VIDEO) (2336) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Diacon Lect. Dr. Sorin Mihalache - 03-07-2018
Tot ce se întâmplă în spiritul nostru, în sufletul nostru, se repercutează asupra trupului nostru și tot ce se întâmplă în trupul nostru se repercutează asupra sufletului nostru… Noi ne facem pe noi înșine, în foarte multe privințe… Cu cât avem o pasiune față de ceva sau față de cineva, cu atât ființa noastră se deschide și devine mai încăpătoare în raport cu acel cineva sau acel ceva care ne locuiește și ne colorează și întipărește în noi proprietățile lui. Și când iubim, suntem deschiși și ne umplem cu ceea ce iubim. Îl iubim pe Hristos, ne umplem cu Hristos, îl iubim pe cel rău...citeste mai mult
Tot ce se întâmplă în spiritul nostru, în sufletul nostru, se repercutează asupra trupului nostru și tot ce se întâmplă în trupul nostru se repercutează asupra sufletului nostru… Noi ne facem pe noi înșine, în foarte multe privințe… Cu cât avem o pasiune față de ceva sau față de cineva, cu atât ființa noastră se deschide și devine mai încăpătoare în raport cu acel cineva sau acel ceva care ne locuiește și ne colorează și întipărește în noi proprietățile lui. Și când iubim, suntem deschiși și ne umplem cu ceea ce iubim. Îl iubim pe Hristos, ne umplem cu Hristos, îl iubim pe cel rău...citeste mai mult
Filosofi greci creștini moderni despre sufletul omenesc - Constantin Cavarnos (CARTE) (2232) CĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTII - 08-03-2018Prezentare: Cei care spun că nu le pasă de cealaltă viaţă şi că nu vor să vieţuiască dincolo de aceasta se înşală pe ei înşişi, chiar dacă nu sunt conştienţi de aceasta. Căci cum e cu putinţă ca oamenii să nu dorească cealaltă viaţă, când ei nu se mai satură de viaţă, aici, pe pământ, fiind ataşaţi de ea ca stridiile de o stâncă… Toţi oamenii iubesc viaţa, dar unii o iubesc pe cea trupească, trecătoare, în vreme ce alţii o iubesc pe cea duhovnicească, veşnică. În orice caz, chiar dacă cineva nu ar dori să vieţuiască dincolo de viaţa actuală, ar trebui să ştie că aceasta nu depinde de el, ci depinde de Cel ce ne-a creat... Dumneze...citeste mai mult
Crestinismul - sufletul neamului romanesc (CARTE) (2401) CĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTII - 20-02-2018Prezentare: Elementele constitutive permanente ale Istorie Bisericii Romane sunt in numar de trei: Biserica, poporul roman si trecutul istoric. Legatura dintre aceste elemente nu este doar una dornica, ci una realmente organica: istoria Bisericii poate fi si este universala, insa istoria Bisericii Romane nu poate fi si nu este decat o istorie a Bisericii Crestine si totodata o istorie a poporului roman, adica o istorie a romanilor crestini. Accentuam acesta relatie a istoriei Bisericii cu istoria neamului romanesc, relatie care adeseori merge pana la identificare, tocmai din considerentul neglijarii acestor aspecte de catre o parte isoricilor laici contemporani. Or, istoria romanilor nu este doar incompleta, ci chiar inabordabila ...citeste mai mult