Cookies de analiza a traficului  Accept | (oricand puteti renunta la acceptul dat) Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
GENEZA NAȚIONALĂ ȘI CREDINȚA CREȘTINĂ (1344) Tema lunii - Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop - 16-12-2020
  Am văzut, cu tristeÈ›e, în ultima vreme, că asocierea României È™i a naÈ›iunii române cu credinÈ›a creÈ™tină îi irită pe mulÈ›i contemporani, îi supără pe cei „deÈ™tepÈ›i” ori pe cei care se cred mai „deÈ™tepÈ›i” decât alÈ›ii. Am pus cuvântul „deÈ™tepÈ›i” între ghilimele, fiindcă l-am luat nu în sensul curent contemporan, ci în sensul său originar È™i primar, acela de „treji” sau „treziÈ›i” din „somnul cel de moarte”. „TreziÈ›ii” îi consideră pe mai toÈ›i românii cufundaÈ›i în acel „somn”. Însă „deÈ™tepÈ›i” sau „treziÈ›i”...citeste mai mult
Român ești! - Corina Petre (CARTE) Român ești! - Corina Petre (CARTE) (879) CĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTII - 04-08-2020
  Prezentare Român eÈ™ti!: Coperti cartonate. Ilustratii color. CUPRINS Draga cititorule Bucovina Moldova Dobrogea Muntenia Oltenia Banat Transilvania CriÈ™ana MaramureÈ™ Joacă din culori Orice călătorie ai face, este greu dacă nu te îndrumă cineva. ÎÈ›i faci sfânta cruce È™i porneÈ™ti la drum ocrotit de Dumnezeu, însă poÈ›i pierde din vedere locuri admirabile, dacă nu ai un ghid care să te atenÈ›ioneze să le vizitezi. De aceea, ne-am gândit să îÈ›i facem călătoria mai uÈ™oară. Am adunat, în acest mic ghid, cele mai importante informaÈ›ii despre fiecare regiune istorică a României. Te îndrumăm să faci È™i tu unul asemenea, în care să...citeste mai mult
Omul liber  - Dan Puric (CARTE) Omul liber - Dan Puric (CARTE) (1443) CÄ‚RÅ¢I NOI / Produse noi. PROMOTII - 22-06-2020
  Prezentare Omul liber: Să fim liberi cu faÈ›a srte Dumnezeul care ne-a dăruit LIBERTATEA È™i nu cu faÈ›a spre cei care L-au crucificat! Liberi, cu faÈ›a spre Cel ce S-a răstignit pentru libertatea noastră È™i nu spre cei ce L-au răstignit, întru înrobirea noastră! Și-atunci vom simÈ›i aerul curat È™i sfânt al adevăratei libertăți! Atunci vom simÈ›i lumina minunii de a fi om! Atunci È™i cuvântul ROMÂN se va odihni în sfârÈ™it în inimile noastre. Detalii despre carte / COMANDA...citeste mai mult
Cum răspunde Eminescu la întrebarea: Cine suntem noi oamenii/românii? (2199) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 28-01-2020
  Introducere CredinÅ£a lui Mihai Eminescu este mai presus de orice îndoială. În fond, credinÅ£a ÅŸi ÅŸtiinÅ£a sunt la poetul nostru naÅ£ional cele două aripi cu care zboară spre Absolut. Biserica ÅŸi Åžcoala sunt cele două instituÅ£ii pe a căror piatră de granit Eminescu ÅŸi-a temeluit existenÅ£a ÅŸi spiritualitatea. ÅžtiinÅ£a lui Eminescu este una solidă ÅŸi constă în lecturi consistente ÅŸi diverse. Se pare că citea mult ÅŸi cu o repeziciune uimitoare. La Berlin ÅŸi Viena a petrecut câÅ£iva ani unde a audiat cursuri universitare ÅŸi a abordat domenii diferite ale zonei cultural-ÅŸtiinÅ£ifice, de la filosofie ÅŸi literatură până la fizică ÅŸi economie. 1. Eminescu ÅŸi esenÅ£ele neamului ...citeste mai mult
Cine mai suntem noi, românii? (1265) Tema lunii - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 17-12-2019
Darurile lui Dumnezeu făcute omului Din Pilda cu talanÅ£ii învăţăm că nu are nici o importanţă cantitatea sau numărul de talanÅ£i pe care îi primeÅŸte fiecare persoană, ci ce face fiecare cu ceea ce a primit. Oamenii care au primit cinci, respectiv doi talanÅ£i, deoarece i-au dublat prin contribuÅ£ia lor de efort, au primit aceeaÅŸi răsplată. Iar cel cu un talant a fost apostrofat nu pentru că avea doar unul singur, ci pentru că nu a făcut nimic pentru a-l dubla sau a-l spori. În plus, acesta din urmă l-a ÅŸi judecat pe Stăpân, considerând că este nedrept ÅŸi că adună de unde n-a semănat... (cf. Matei 25, 14 – 30).    Se mai desprinde un înÅ£eles din această pildă: ...citeste mai mult
Credinţă şi cultură la români (1778) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 20-11-2019
  Introducere În materialul de faţă încercăm să realizăm o viziune sintetică asupra temei propuse pe două direcÅ£ii: în primul rând căutăm să identificăm elementele de structură ale raportului dintre credinţă ÅŸi cultură aÅŸa cum se văd ele din datele fundamentale care au stat la baza formării ÅŸi întemeierii poporului român ÅŸi, în al doilea rând, avem în vedere câteva repere culturale româneÅŸti personalizate care adeveresc asemenea unor oglinzi realitatea pe care o reflectă. Prin Legendele MeÅŸterul Manole ÅŸi MioriÅ£a (chiar dacă includ ÅŸi elemente care aparÅ£in altor spaÅ£ii culturale) descindem cumva în straturile de profunzime ale rom&...citeste mai mult
Transfigurarea românismului - Nichifor Crainic (CARTE) Transfigurarea românismului - Nichifor Crainic (CARTE) (1111) CĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTII - 11-04-2019
  Prezentare Transfigurarea românismului: Prin transfigurarea românismului vrem să înÅ£elegem schimbarea la faţă a poporului nostru sub puterea luminii dumnezeieÅŸti a creÅŸtinismului… Ortodoxia e dată pentru toată lumea, dar poporul nostru s-a realizat în lumina ei, cu conlucrarea Celui de Sus, specificându-se faţă de alte popoare, chiar de aceeaÅŸi credinţă, prin dezvoltarea maximă a acelei trăsături fundamentale a naturii sale etnice, care e generozitatea eroismului ÅŸi a milosteniei… Această săracă Å£ară mică, după cum o numea cu miÅŸcătoare gingăşie giganticul atlet al lui Hristos, Mihai Vodă, n-a pierit, ci s-a ridicat din veac în veac, ca din treaptă &ic...citeste mai mult
Românii se identifică cu creștinismul și resping în proporție covârșitoare căsătoriile gay - Sondaj american (1461) ACTUALITATEA religioasă - 09-11-2018
  Hotnews/ Dan Popa: Ce cred românii despre ei înÈ™iÈ™i dintr-un sondaj al Pew Research Center: cultura noastră este superioară altor popoare, avem un nivel redus de toleranță dar È™i o solidă componentă religioasă Luni, cercetătorii Pew Research Center au publicat rezultatele unui sondaj efectuat la nivelul întregii Uniuni Europene, cu privire la nivelul toleranÈ›ei în societate, filiaÈ›ia creÈ™tină, dar È™i ”orgoliul” cultural al naÈ›iunilor care compun UE. De pildă, România e pe locul al treilea în UE atunci când vine vorba despre convingerea că propria cultură este superioară altora. AfirmaÈ›ia:“Poporul nostru nu este perfect, dar cultura noastră...citeste mai mult
Sufletul neamului între Centenar şi Referendum Sufletul neamului între Centenar şi Referendum (1771) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Cezarina Condurache - 05-10-2018
  Suntem în faÅ£a unei lupte importante în războiul contra corectitudinii politice: referendumul pentru definirea căsătoriei. Soarta războiului nu va fi decisă de el, dar în 6/7 octombrie normalitatea poate câÅŸtiga o bătălie importantă în iconomia lui. Fiecare român ar trebui să fie în aceste zile un soldat în războiul pe care neamul îl duce pentru salvarea sa. Åžtim că aÅŸa cum omul are un suflet creat de Dumnezeu, tot aÅŸa neamul are un suflet al lui prin care trăieÅŸte în veÅŸnicie atâta timp cât este legat de cer ÅŸi de pământ. În acest suflet stă ADN-ul nostru de români: credinÅ£a în Dumnezeu, dragostea de Å£ară, tradiÅ...citeste mai mult
Pr. Gheorghe Calciu Dumitreasa: Așa cum nu uit suferința, așa nu uit pământul românesc (2267) Misiune. Mărturii. Vieţile Sfinţilor - 06-03-2018
  IN MEMORIAM... Exilat în America. „Socot că Dumnezeu a rânduit aÈ™a!” Eu nu am cerut să plec din È›ară. În perioada imediat următoare după ce am ieÈ™it din închisoare în ’84, eram păzit cu toată familia. Timp de 24 de ore, cred că se perindau pentru paza noastră, aproape 60 de ofiÈ›eri de securitate, civili, jandarmi cu arme, poliÈ›iÈ™ti cu câini È™i aÈ™a mai departe. Într-o bună zi, era pe la începutul lui august 1985, a pătruns în casa noastră un funcÈ›ionar de la Ambasada americană, însoÈ›it de È™oferul lui È™i care ne-a spus să mergem cu ei la Ambasadă să depunem jurământul pentru că plecăm în America. Am fost foa...citeste mai mult
Basarabia rămâne mireasa Unirii - interviu Basarabia rămâne mireasa Unirii - interviu (2304) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Pr. Conf. Dr. Constantin Necula - 20-02-2018
  Părintele Constantin Necula: Școala, biserica È™i familia sunt prezentaÈ›i azi ca duÈ™mani ai poporului, învățătorul, medicul È™i preotul fiind principalii „chiaburi” care trebuie exterminaÈ›i. Se construieÈ™te încet, dar sigur, un Gulag al valorilor Cu atâta mizerie aruncată pe Biserică, afectaÈ›i de acÈ›iunile a tot soiul de marxiÈ™ti culturali, într-o lume găunoasă în virtuÈ›i, copiii vor la Dumnezeu, spune preotul Constantin Necula, profesor universitar la Facultatea de Teologie din Sibiu, în primul său interviu acordat presei din Republica Moldova.  Despre atacurile la adresa Bisericii, a familiei È™i a È™colii, despre speranță È™i rugăciune în Postu...citeste mai mult
Dacă alţii au cumpărat pământul, ţara, să stea liniştiţi, că nu vor stăpâni mult! Dacă alţii au cumpărat pământul, ţara, să stea liniştiţi, că nu vor stăpâni mult! (2451) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - 12-02-2018
  INTERVIURI CARDINALE. În Revista Matricea Românească, a apărut următorul interviu, acordat de către Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu (Sibiu), pe care vi-l supunem atenÈ›iei în rândurile de mai jos, cu acordul publicaÈ›iei sursă: ”Cine intră în matricea noastră trebuie să ne cunoască miturile fondatoare. Dacă alÅ£ii ne-au studiat în «think tank»-uri ÅŸi s-au instaurat aici, ÅŸi au cumpărat pământul, Å£ara, să stea liniÅŸtiÅ£i, că nu vor stăpâni mult!” Fost bursier în Anglia ÅŸi preot misionar pe vremuri în FranÅ£a, Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna&...citeste mai mult
Caleidoscop al identităţii româneşti cu referire specială la mileniul I (2367) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 30-10-2017
- demers istorico-teologic - Domnului inginer ÅŸi teolog, om ÅŸi domn, VASILE JOANTA Societatea românească actuală este cât se poate de provocată ÅŸi de încercată. Unii sunt răspunzători direct, alÅ£ii indirect, dar, una peste alta, toÅ£i suntem răspunzători de felul în care ne apărăm sau nu identitatea culturală ÅŸi spirituală românească. Nu e vorba aici de superbii facile. Nici de extremisme. Vizăm doar principiul conform căruia înainte de a putea alege ce să fac cu viaÅ£a mea trebuie să ÅŸtiu CINE SUNT. Ca om, ca naÅ£ie. Premisele unei discuÅ£ii După o anumită percepÅ£ie, cea a lui Constantin Rădulescu Motru, deÅŸi nu include ÅŸi referirea la esenÅ£a iconică a omului ca chip a...citeste mai mult
 Episcopul românilor din Harghita și Covasna, apel către Președintele României Episcopul românilor din Harghita și Covasna, apel către Președintele României (2252) Tema lunii - 27-07-2017
Un detaliu se cere a fi menÈ›ionat din start, fiind evident:  PreÈ™edintele Iohannis s-a întâlnit cu liderii comunității maghiare într-o instituÈ›ie publică a statului român în timp ce întâlnirea cu prefecÈ›ii È™i comunitatea românească din cele două judeÈ›e s-a întâlnit într-o catedrală. Mesajul transmis astfel de PreÈ™edintele Iohannis este unul tot de desconsiderare a comunităților de români din zonă...  Episcopul Covasnei È™i Harghitei, PS Andrei Moldovan, i-a înmânat preÈ™edintelui Klaus Iohannis, în cadrul întrevederii de la biserica ortodoxă Sfântul Nicolae din Miercurea Ciuc, o scrisoare în care rom&a...citeste mai mult
Proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc:  Mai mergeți, măi, băieți, de-aici! Proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc: Mai mergeți, măi, băieți, de-aici! (3462) Tema lunii - 24-09-2014
  După cum rezultă din comunicatul de presă emis de biroul eurodeputatului maghiar Tökes László, acesta a cerut în Parlamentul European „Autonomia Teritorială a Å¢inutului Secuiesc” din România. Redăm în continuare comunicatul de presă, pe care îl caracterizăm drept un butoi de pulbere, o provocare È™i o jignire la adresa integrității de stat a României: “În È™edinÈ›a plenară de luni a Parlamentului European deputatul transilvănean TÅ‘kés László a avut o intervenÈ›ie în afara ordinii de zi. În discursul său a respins atacurile duÈ™mănoase È™i concentrate din România îndreptate împotriva ideii de aut...citeste mai mult
Românii din Valea Timocului cer ajutorul nostru: Vom fi anihilați! Românii din Valea Timocului cer ajutorul nostru: Vom fi anihilați! (3514) ACTUALITATEA religioasă - 15-07-2014
Prigoana românilor din Valea Timocului continuă. După ce 80 de biserici È™i 14 mănăstiri româneÈ™ti au fost distruse după anul 1830, când Timocul a intrat în componenÈ›a statului sârb, autorităţile de la Belgrad vor să închidă incă biserica românească la Gorneana. În timp ce România sprijină Serbia în parcursul său european, autorităţile de la Belgrad continuă să încalce sistematic drepturile românilor/vlahilor din Valea Timocului. Reamintim È™i faptul că Sinodul Bisericii Sârbe, profitând de fostele neînÈ›eleri dintre BOR È™i Patriarhia Ierusalimului, a ameninÈ›at în repetate rânduri că va rupe legătura canonică c...citeste mai mult
Să oprim manelizarea MȚR! Să oprim manelizarea MȚR! (3479) Evenimente. Apeluri. Petitii - 01-07-2014
În timp ce în 48 de țări È™i 100 de oraÈ™e de pe toate continentele se sărbătoreÈ™te la sfârÈ™it de iunie Ziua Universală a iei româneÈ™ti, iar un amplu eveniment dedicat iei a fost organizat de Muzeul Etnografiei de la ChiÈ™inău, Muzeul Țăranului Român de la BucureÈ™ti se pregăteÈ™te de o expoziÈ›ie scandaloasă: tablouri în foiță de aur înfățiÈ™ând pe cei mai renumiÈ›i maneliÈ™ti.! (iar asta la foarte scurt timp după ce MÈšR s-a “evidenÈ›iat” prin promovarea homosexualității). Nu poate fi negată apetenÈ›a publicului rural, dar È™i urban deopotrivă, pentru acest gen muzical, manelele. După cum, nu poate fi negată apetenÈ›a românilor pentru un stil vestime...citeste mai mult
Român ortodox în străinătate, misiune creștină cu Evanghelia în geamantan Român ortodox în străinătate, misiune creștină cu Evanghelia în geamantan (6726) Misiune. Mărturii. Vieţile Sfinţilor - Cristina Roman - 14-03-2014
Statisticile vorbesc despre un număr de 3 milioane de cetățeni români care de ani de zile sunt plecaÈ›i, muncesc È™i trăiesc în străinătate. MigraÈ›ia românilor peste graniÈ›e a determinat cu timpul È™i organizarea unei vieÈ›i bisericeÈ™ti pentru fraÈ›ii ortodocÈ™i din afara țării. În ciuda unor exemple negative excesiv mediatizate din ascunse interese politice, românii s-au integrat foarte bine în noile comunități È™i sunt apreciaÈ›i pentru hărnicia È™i seriozitatea lor. GeneraÈ›iile se schimbă, tot mai mulÈ›i copii cu origini în România văd prima dată lumea în străinătate. Contactul lor cu Ortodoxia nu este la fel de facil ca în È›ară, orele de religie nu sunt cu...citeste mai mult
Basarabia vorbeşte româneşte Basarabia vorbeşte româneşte (7776) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - 06-12-2013
Limba română a redevenit limba oficială a Republicii Moldova. Curtea ConstituÈ›ională a Republicii Moldova, în componenÅ£a căreia se află ÅŸase magistraÅ£i care au ÅŸi cetăţenie română, a decis la 5 decembrie 2013 că textul DeclaraÈ›iei de Independență a Republicii Moldova care prevede că limba de stat este cea română prevalează asupra prevederilor ConstituÈ›iei din anul 1994, potrivit căreia limba de stat este cea “moldovenească”. Decizia este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării ÅŸi se publică în Monitorul Oficial. Deliberarea CurÅ£ii ConstituÅ£ionale s-a făcut pe baza acÅ£iunii introduse de un grup de deputa...citeste mai mult
1907 - Noi vrem pământ! 2014 - Noi vindem pământ! (RO) 1907 - Noi vrem pământ! 2014 - Noi vindem pământ! (RO) (8355) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Cristina Roman - 21-11-2013
De la 1 ianuarie 2014 România va plăti pentru integrarea în Uniunea Europană ÅŸi în natură. Terenurile agricole au primit liber la vânzare către orice cetăţean european. Unii se vor bucura că piaÅ£a imobiliară s-ar putea relansa, preÅ£ul terenurilor ar putea creÅŸte, iar câÅŸtigul ar fi imediat. AlÅ£ii vor spune că piaÅ£a muncii va avea de câÅŸtigat prin crearea de noi locuri de muncă. Un alt argument ar fi că spre deosebire de alte resurse, ca aurul sau gazul, pământul va rămâne în hotarele ţării indiferent de proprietar. La o analiză mai atentă a condiÅ£iilor în care terenurile agricole vor putea fi înstrăinate, se va constata că acestea sunt din nou nefa...citeste mai mult
DORUL ca sete de comuniune şi putere de transfigurare la români (8668) Sfânta Tradiţie şi ereziile - Pr. dr. Adrian Roman - 21-10-2013
               Dorul ca sete de comuniune ÅŸi putere de transfigurare la români în gândirea Pr. Dumitru Stăniloae                   Părintele Stăniloae, vorbind despre ontologia spiritualităţii omeneÅŸti, consideră că persistenÅ£a poporului român în spaÅ£iul carpato-danubiano-pontic corespunde unui anumit fel de a fi, spaÅ£iul acesta imprimându-se în sufletul său. În concluzie, dacă s-ar muta din acest spaÅ£iu ÅŸi-ar pierde ÅŸi fiinÅ£a[1]. Pentru că nu urmăresc în acest articol o analiza a gândirii părintelui &...citeste mai mult
În Secuime, nu uita că eşti român! În Secuime, nu uita că eşti român! (5298) ACTUALITATEA religioasă - 09-08-2013
ÎPS Ioan Selejan a înmânat de Schimbarea la Faţă 1500 de steaguri româneÅŸti credincioÅŸilor prezenÅ£i la hramul Mănăstirii Sita Buzăului din Covasna. A fost intonat imnul de stat cu tricolorul fluturând în mâinile celor prezenÅ£i. Steagurile au fost confecÅ£ionate de măicuÅ£ele de la mănăstire. Episcopul de Covasna a mai împărÅ£it 400 de steaguri ale României ÅŸi în luna iulie, la hramul Mănăstirii „Sf. Ilie" din TopliÅ£a. Alte câteva sute vor fi oferite credincioÅŸilor la Izvorul MureÅŸului, pe 15 august, la hramul bisericii "Adormirea Maicii Domnului", informează Antena3.     Gestul ÎPS Ioan nu a rămas fără ecou. Repr...citeste mai mult
Ortodoxie şi identitate românească Ortodoxie şi identitate românească (4819) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - IPS Ioan Selejan - 09-07-2013
„Bucuria slujirii este cea care ne menÅ£ine aici, căci m-a trimis Dumnezeu să caut oaia cea pierdută” ÎnaltpreasfinÅ£itul Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan al Episcopiei Covasnei ÅŸi Harghitei               Ortodoxia se confundă cu identitatea românească. Cel puÅ£in în Transilvania... Aceasta este convingerea ÎnaltpreasfinÅ£itului Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan al Episcopiei Covasnei ÅŸi Harghitei. Pentru ierarhul de la curbura CarpaÅ£ilor credinÅ£a ortodoxă a fost singura care a menÅ£inut coeziunea populaÅ£iei româneÅŸti în aceste părÅ£i ale ţării. IPS Ioan Selejan a distribuit luni 24 iunie câteva sute de st...citeste mai mult