Tema luniiACTUALITATEA religioasăORTODOXIA (dreapta credinţă)Sfânta ScripturăSfânta Tradiţie şi ereziilePredici. Cateheze. PastoraţieORTOPRAXIA (dreapta trăire)Viaţa duhovnicească. MilosteniaMisiune. Mărturii. Vieţile SfinţilorRUGĂCIUNI. Icoane. MoaşteBISERICA si lumeaFamilia. Copiii. Educaţia. VocaţiaBiserica. Neamul. Politica. LumeaRenasterea satului, a scolii si a comunitatii crestineStiinţă. Medicină. Cultură. ArtăCĂLĂTOR prin ţara meaEvenimente. Apeluri. PetitiiCĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTIIArhiva REVISTE (articole) 1998-2011Calendar
Mihai Eminescu despre tăranul român - Gică Manole (CARTE) (173) CĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTII - 25-05-2024Prezentare Mihai Eminescu despre tăranul român : Singurul strat social în țară la noi care dă producția cea mare este populația rurală. Care este însă soarta acestei populații? Țăranul în general este foarte sărac, pentru că produce pentru sine foarte puțin, și astfel se hrănește rău mai mult din cauza lipsei, decât din obiceiul frugalității; așa fiind, populația de la țară descrește mereu. În starea aceasta economică, ţăranul este dat pe mâna unei administrații stupide, corupte și brutale, care, în loc să-i îngrijească de interese, să-l ajute a-și îmbunătăți soarta și să-l ocrotească, îl prigonește, îl jefuiește și-l...citeste mai mult
De ce avem nevoie de Eminescu? (428) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Irina Bazon - 16-01-2023
Prin scrierile sale jurnalistice, Eminescu nu a fost doar vocea neamului său, din care Dumnezeu l-a „sorbit cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar”, ci şi un strălucit analist şi gânditor social, politic şi economic, conturând o linie de gândire nouă, continuată şi adâncită ulterior de mari personalităţi româneşti din interbelic (de la mari cercetători ai specificului naţional până la mari sociologi sau economişti). Însă ceea ce l-a consacrat pe primul mare jurnalist al nostru drept un gânditor de geniu, o voce unică a vremii sale şi, totodată, „un contemporan al tuturor timpurilor” (după cuvintele criticului literar Romul Munt...citeste mai mult
Prin scrierile sale jurnalistice, Eminescu nu a fost doar vocea neamului său, din care Dumnezeu l-a „sorbit cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar”, ci şi un strălucit analist şi gânditor social, politic şi economic, conturând o linie de gândire nouă, continuată şi adâncită ulterior de mari personalităţi româneşti din interbelic (de la mari cercetători ai specificului naţional până la mari sociologi sau economişti). Însă ceea ce l-a consacrat pe primul mare jurnalist al nostru drept un gânditor de geniu, o voce unică a vremii sale şi, totodată, „un contemporan al tuturor timpurilor” (după cuvintele criticului literar Romul Munt...citeste mai mult
Eminescu si rugaciunea sufletului insetat (585) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - 04-04-2022
Dumnezeu a sădit în fiinţa neamului nostru posibilităţi şi moduri de descoperire a adevărului existenţial, rânduind o profundă legătură între fiinţare şi devenire întru fiinţă. Calea cea mai curată spre universalitatea planului metafizic se explică cel mai bine prin puterea poeziei. Versul a devenit astfel liantul necesar prin care se lămureşte eternul dubitabil dintre „a fi sau a nu fi?”. Cum nu se poate mai bine, Mihai Eminescu, prin excelenţă poetul entităţii româneşti, descoperă imposibilul prin „rugăciune”. În dinamica poeziei eminesciene, inepuizabilul izvor al întrebărilor metafizice se lămureşte implicit prin tema &bdqu...citeste mai mult
Dumnezeu a sădit în fiinţa neamului nostru posibilităţi şi moduri de descoperire a adevărului existenţial, rânduind o profundă legătură între fiinţare şi devenire întru fiinţă. Calea cea mai curată spre universalitatea planului metafizic se explică cel mai bine prin puterea poeziei. Versul a devenit astfel liantul necesar prin care se lămureşte eternul dubitabil dintre „a fi sau a nu fi?”. Cum nu se poate mai bine, Mihai Eminescu, prin excelenţă poetul entităţii româneşti, descoperă imposibilul prin „rugăciune”. În dinamica poeziei eminesciene, inepuizabilul izvor al întrebărilor metafizice se lămureşte implicit prin tema &bdqu...citeste mai mult
Rugaciunea lui Mihai Eminescu (1313) RUGĂCIUNI. Icoane. Moaşte - Arhimandrit Mihail Daniliuc - 18-01-2022
Sfântul Sinod al Bisericii noastre dreptmăritoare a declarat 2022 drept „Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului”. În acest context, cu prilejul comemorării poetului național Mihai Eminescu, la împlinirea a 172 de ani de la naștere, dorim să evidențiem câteva aspecte din lirica eminesciană, menite să devoaleze atitudinea poetului față de rugăciune, numită de Sfinții Părinți „după însuşirea ei, însoţirea şi unirea omului şi a lui Dumnezeu, iar după lucrare, susţinătoarea lumii”. Frământat, profund, însetat de cunoaştere şi de cuprindere cu mintea şi cu sufletul a tainelor existențialității...citeste mai mult
Sfântul Sinod al Bisericii noastre dreptmăritoare a declarat 2022 drept „Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului”. În acest context, cu prilejul comemorării poetului național Mihai Eminescu, la împlinirea a 172 de ani de la naștere, dorim să evidențiem câteva aspecte din lirica eminesciană, menite să devoaleze atitudinea poetului față de rugăciune, numită de Sfinții Părinți „după însuşirea ei, însoţirea şi unirea omului şi a lui Dumnezeu, iar după lucrare, susţinătoarea lumii”. Frământat, profund, însetat de cunoaştere şi de cuprindere cu mintea şi cu sufletul a tainelor existențialității...citeste mai mult
Cum răspunde Eminescu la întrebarea: Cine suntem noi oamenii/românii? (2199) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 28-01-2020
Introducere Credinţa lui Mihai Eminescu este mai presus de orice îndoială. În fond, credinţa şi ştiinţa sunt la poetul nostru naţional cele două aripi cu care zboară spre Absolut. Biserica şi Şcoala sunt cele două instituţii pe a căror piatră de granit Eminescu şi-a temeluit existenţa şi spiritualitatea. Ştiinţa lui Eminescu este una solidă şi constă în lecturi consistente şi diverse. Se pare că citea mult şi cu o repeziciune uimitoare. La Berlin şi Viena a petrecut câţiva ani unde a audiat cursuri universitare şi a abordat domenii diferite ale zonei cultural-ştiinţifice, de la filosofie şi literatură până la fizică şi economie. 1. Eminescu şi esenţele neamului ...citeste mai mult
Introducere Credinţa lui Mihai Eminescu este mai presus de orice îndoială. În fond, credinţa şi ştiinţa sunt la poetul nostru naţional cele două aripi cu care zboară spre Absolut. Biserica şi Şcoala sunt cele două instituţii pe a căror piatră de granit Eminescu şi-a temeluit existenţa şi spiritualitatea. Ştiinţa lui Eminescu este una solidă şi constă în lecturi consistente şi diverse. Se pare că citea mult şi cu o repeziciune uimitoare. La Berlin şi Viena a petrecut câţiva ani unde a audiat cursuri universitare şi a abordat domenii diferite ale zonei cultural-ştiinţifice, de la filosofie şi literatură până la fizică şi economie. 1. Eminescu şi esenţele neamului ...citeste mai mult
In Memoriam Ion Creangă (1183) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Valeriu Tănasă - 18-12-2019
Ion Creangă (130 de ani de la trecea în Împărăția Veșniciei - 31 decembrie 1889 – 31 decembrie 2019) Trecut la cele veșnice cu trupul dar… prin Amintiri din copilărie și Povești, este rămas aici, cu noi pribegii, care n-am gustat încă din fructele nemuririi. De aceea spunem că sunt puțini români care să nu-și dorească a ajunge la casa genialului povestitor. Am auzit voci de ardeleni care sunt în stare a pleca pe jos la Poarta Cerului prin care se intre în universul copilăriei de pe malurile Ozanei. Humuleștii îi așteaptă pe toți, dar mai cu seamă pe cei osteniți de tulburarea acestei lumi care îmi pare că și-a pierdut rost...citeste mai mult
Ion Creangă (130 de ani de la trecea în Împărăția Veșniciei - 31 decembrie 1889 – 31 decembrie 2019) Trecut la cele veșnice cu trupul dar… prin Amintiri din copilărie și Povești, este rămas aici, cu noi pribegii, care n-am gustat încă din fructele nemuririi. De aceea spunem că sunt puțini români care să nu-și dorească a ajunge la casa genialului povestitor. Am auzit voci de ardeleni care sunt în stare a pleca pe jos la Poarta Cerului prin care se intre în universul copilăriei de pe malurile Ozanei. Humuleștii îi așteaptă pe toți, dar mai cu seamă pe cei osteniți de tulburarea acestei lumi care îmi pare că și-a pierdut rost...citeste mai mult
Tâlcuirea Luceafărului lui Mihai Eminescu - Ioan Anton Marcu (CARTE) (1624) CĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTII - 18-11-2019Prezentare Tâlcuirea Luceafărului lui Mihai Eminescu: A fost odată ca-n povești, A fost ca niciodată, Din rude mari împărăteşti, O prea frumoasă fată. Și era una la părinţi Si mândra-n toate cele, Cum e Fecioara între sfinţi Și luna între stele. Din umbra falnicelor bolți Ea pasul și-l îndreaptă Lângă fereastra, unde-n colț Luceafărul aşteaptă. …………………………….. Cobori în jos, luceafăr blând, Alunecând pe-o rază, Pătrunde-n casă și în gând Și viața-mi luminează! Povestea de dragoste dintre preafrumoasa fată de împărat și Luceafăr...citeste mai mult
Aserţiuni asupra Culturii Naţionale - Eminescu şi credinţa (1483) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 25-01-2019
Întru ziua de 15 ianuarie a fiecărui an, toată suflarea românească se lasă încercată de cele mai alese sentimente de recunoştinţă şi admiraţie faţă de amploarea spirituală a culturii noastre naţionale şi faţă de personalitatea de geniu care patronează acest moment de sărbătoare românească de pretutindeni. Românii de peste tot, de la cea mai puţin dotată instituţie de învăţământ şi nu numai şi până la fraţii noştri răşchiraţi pe cele mai îndepărtate meridiane ale globului, simt în felul lor iradierile de lumină şi identitate culturală ale zilei. Măcar subconştient, cred că fiecare român ar putea subsemna la inspirata formulare a filoso...citeste mai mult
Întru ziua de 15 ianuarie a fiecărui an, toată suflarea românească se lasă încercată de cele mai alese sentimente de recunoştinţă şi admiraţie faţă de amploarea spirituală a culturii noastre naţionale şi faţă de personalitatea de geniu care patronează acest moment de sărbătoare românească de pretutindeni. Românii de peste tot, de la cea mai puţin dotată instituţie de învăţământ şi nu numai şi până la fraţii noştri răşchiraţi pe cele mai îndepărtate meridiane ale globului, simt în felul lor iradierile de lumină şi identitate culturală ale zilei. Măcar subconştient, cred că fiecare român ar putea subsemna la inspirata formulare a filoso...citeste mai mult
Gândirea religioasă a lui Mihai Eminescu (3590) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - 16-01-2019
Mihai Eminescu: Biserica Ortodoxă Română este „maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii și unitatea etnică a poporului.” „Biserica răsăriteană e de optsprezece sute de ani păstrătoarea elementului latin de lângă Dunăre. Ea a stabilit şi a unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil, încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise; ea ne-a ferit în mod egal de înghiţirea printre poloni, unguri, tătari şi turci, ea este încă astăzi singura armă de apărare şi singurul sprijin al milioanelor de români cari trăiesc dincolo de hotarele noastre. Cine-o combate pe ea şi ritualu...citeste mai mult
Mihai Eminescu: Biserica Ortodoxă Română este „maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii și unitatea etnică a poporului.” „Biserica răsăriteană e de optsprezece sute de ani păstrătoarea elementului latin de lângă Dunăre. Ea a stabilit şi a unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil, încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise; ea ne-a ferit în mod egal de înghiţirea printre poloni, unguri, tătari şi turci, ea este încă astăzi singura armă de apărare şi singurul sprijin al milioanelor de români cari trăiesc dincolo de hotarele noastre. Cine-o combate pe ea şi ritualu...citeste mai mult
Știri interne - ianuarie 2018 (RO) (1939) ACTUALITATEA religioasă - 19-01-2018
Catedrala Mântuirii Neamului, gata pe 30 noiembrie Catedrala Mântuirii Neamului va fi sfinţită pe 30 noiembrie, chiar de ziua ocrotitorului ei, Sfântul Apostol Andrei. Anunţul a fost făcut chiar de către Patriarhul Daniel, în prima zi a acestui an. Anul 2018 a fost declarat de Biserică drept An omagial al unităţii de credinţă şi de neam şi An comemorativ al făuritorilor Marii Uniri. Ziua sfințirii a fost stabilită la începutul anului trecut, în urma unei întâlniri care a avut loc la reședința Patriarhală între Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și președintele Klaus Johannis. S-au discutat atunci şi detalii despre programul anului centenar 2018. L...citeste mai mult
Catedrala Mântuirii Neamului, gata pe 30 noiembrie Catedrala Mântuirii Neamului va fi sfinţită pe 30 noiembrie, chiar de ziua ocrotitorului ei, Sfântul Apostol Andrei. Anunţul a fost făcut chiar de către Patriarhul Daniel, în prima zi a acestui an. Anul 2018 a fost declarat de Biserică drept An omagial al unităţii de credinţă şi de neam şi An comemorativ al făuritorilor Marii Uniri. Ziua sfințirii a fost stabilită la începutul anului trecut, în urma unei întâlniri care a avut loc la reședința Patriarhală între Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și președintele Klaus Johannis. S-au discutat atunci şi detalii despre programul anului centenar 2018. L...citeste mai mult