Știri interne - ianuarie 2018 (RO)

Catedrala Mântuirii Neamului, gata pe 30 noiembrie

Catedrala Mântuirii Neamului va fi sfinţită pe 30 noiembrie, chiar de ziua ocrotitorului ei, Sfântul Apostol Andrei. Anunţul a fost făcut chiar de către Patriarhul Daniel, în prima zi a acestui an. Anul 2018 a fost declarat de Biserică drept An omagial al unităţii de credinţă şi de neam şi An comemorativ al  făuritorilor Marii Uniri. Ziua sfințirii a fost stabilită la începutul anului trecut, în urma unei întâlniri care a avut loc la reședința Patriarhală între Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și președintele Klaus Johannis. S-au discutat atunci şi detalii despre programul anului centenar 2018. La sfinţirea Catedralei Naţionale de pe 30 noiembrie este așteptat să participe şi Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic.  

Noua Catedrală din Bucureşti va fi a treia ca mărime din Europa după Sagrada Familia din Spania şi San Pietro din Vatican. Are o lungime de 126 metri, lăţime de 68 şi va ajunge la 120 de metri înălţime. Amprenta la sol este de aproape 13.700 mp. În prezent, Catedrala Mânturii Neamului este realizată în proporţie de 85%. Lucrările au ajuns la cota 62 de metri şi urmează ridicarea turlelor. Costurile finale pentru construcţia la roşu plus acoperişul sunt estimate la 90 de milioane de euro. Până acum au fost cheltuite 80 de milioane. Se lucrează în trei schimburi cu 600 de muncitori. Pe 15 ianuarie Patriarhia organizează şi o primă licitaţie pentru pictura catedralei. Se caută meşteri pentru realizarea iconostasului de peste 400 de metri pătraţi în tehnică mozaic.

Te Deum | Anul 2018 a fost proclamat drept An omagial al unității de credință și de neam și An comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 în Patriarhia Română

După oficierea Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare în prima zi a lunii ianuarie, a avut loc în Catedrala Patriarhală o slujbă de Te Deum. În cadrul acesteia, anul 2018 a fost proclamat ca An omagial al unității de credință și de neam și An comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 în Patriarhia Română. În cuvântul rostit cu acest prilej, Părintele Patriarh Daniel a subliniat că "credința creștină este încă de la apariția poporului român în istorie principalul element constitutiv al conștiinței de sine a românilor, al identității românești, alături de latinitate sau romanitate. Este o realitate istorică incontestabilă faptul că etnogeneza românească, sau formarea poporului român, și încreștinarea lui au fost două procese concomitente și convergente, a explicat Patriarhul. Creștinați, adică uniți cu Hristos prin Botez, pe când se formau ca popor nou în istorie, românii poartă în sufletele lor pecetea Tainei Crucii și a Învierii lui Hristos". Totodată, Părintele Patriarh Daniel a explicat prezența în Catedrala Patriarhală la momentul de proclamare a Anului omagial și comemorativ 2018 a patru reprezentări grafice:

• Icoana Sfintei Treimi – ca simbol al unității noastre de credință și de neam, pentru că Cele Trei Persoane ale Sfintei Treimi simbolizează în acest context cele trei mari provincii: Țara Românească, Moldova și Transilvania;
• Icoana Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României – semnificativă deoarece avem credință apostolică pe care ne-a transmis-o Sfântul Apostol Andrei;
• Tabloul Patriarhului Miron Cristea – care a fost un mare luptător pentru unirea Transilvaniei cu Regatul României, el reprezentând toate eforturile Bisericii pentru înfăptuirea Marii Uniri de la 1918;
• Tabloul Regelui Ferdinand Întregitorul – care reprezintă pe toți oamenii politici și întreg neamul românesc care s-a luptat pentru realizarea idealului Unirii.

Patriarhul Daniel s-a rugat la final ca Dumnezeu să binecuvinteze Anul Centenar ca an al recunoștinței față de Dumnezeu și față de înaintași, dar și un an al comuniunii sau unității spirituale românești. Momentul solemn s-a încheiat cu intonarea Troparului Sfinților Români, a Imnului de Stat Deșteaptă-te române! și a cântării Mulți ani trăiască! Sursa: Basilica 

Bancnotele și monedele cu noua stemă a țării au fost puse în circulație

Bancnotele şi monedele care includ noua stemă a ţării, cu Acvila de aur încoronată cu Coroana de Oţel, au fost lansate luni pe piaţă de Banca Naţională a României (BNR). Acestea au fost emise pentru a include noua stemă a ţării, adoptată prin Legea nr. 146/2016, care modifică Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului. Potrivit BNR, citată de news.ro, toate celelalte elemente grafice ale bancnotelor şi monedelor cu noua stemă, caracteristicile acestora, precum şi elementele de siguranţă ale bancnotelor cu noua stemă vor fi aceleaşi cu cele ale bancnotelor şi monedelor aflate în circulaţie. Noile emisiuni monetare au înscrise pe avers data de 1 ianuarie 2018 şi vor circula în paralel cu bancnotele şi monedele deja existente. Foto credit: news.ro, sursa: Basilica 

A început Anul Centenarului la Mănăstirea Putna: Tinerii din ASCOR au scris „100” cu torțe pe Dealul Crucii

Tinerii din Asociația Studenților Creștini Ortodocși din România (ASCOR) au marcat începutul aniversării Centenarului Marii Uniri, scriind „100” cu torțe, în data de 1 ianuarie 2018, pe Dealul Crucii de la Mănăstirea Putna, informează Basilica. În perioada În perioada 30 decembrie 2017 – 2 ianuarie 2018, au fost prezenți la Putna peste 200 tineri de la mai multe filiale ASCOR, din: București, Iași, Cluj-Napoca, Suceava, Timișoara, Chișinău, Constanța, Brașov, Bacău. Inițiativei s-au alăturat și tinerii din Asociația Studenți pentru Viață. Manifestarea dedicată Anului centenar a avut loc cu binecuvântarea Arhim. Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna, și deschide seria evenimentelor dedicate Anului omagial al unității de credință și de neam și Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 în Patriarhia Română. Momentul culminant a fost Retragerea cu torțe din seara zilei de 1 ianuarie 2018. Pe Dealul Crucii din Putna tinerii au intonat imnuri religioase și patriotice. La întoarcere, Părintele Melchisedec s-a adresat studenților, vorbindu-le despre Marea Unire din 1918 de pe treptele Muzeului Mănăstirii Putna. „Pune-ți-vă întrebarea: Ce pot face eu pentru neamul și țara mea?” le-a spus părintele stareț tinerilor prezenți. Starețul i-a îndemnat să meargă „pe urmele strămoșilor cuminți, smeriți și demni, bucurându-L pe Dumnezeu și pe întreg neamul românesc”, a spus părintele Melchisedec. Sursa: Activenews.ro 

Ziua Mondială Braille. Alfabetul pentru nevăzători este utilizat ca mijloc de pastorație și mângâiere pentru cei aflați în suferință

În data de 4 ianuarie este marcată în fiecare an la nivel mondial Ziua Braille. În această dată s-a născut, în anul 1809, francezul Louis Braille, inventator al alfabetului tactil cu puncte în relief pentru persoane cu deficienţe de vedere, folosit şi astăzi de nevăzători. Biserica utilizează acest instrument pentru a aduce mângâiere credincioșilor suferinzi. Biserica Ortodoxă pune un accent deosebit pe ajutorarea celor aflați în suferință. În acest sens, prin clericii și credincioșii Ei au loc numeroase acțiuni de sprijinire a persoanelor cu deficiențe de vedere. Prin Departamentul de Educaţie Religioasă al Arhiepiscopiei Americii din cadrul Patriarhiei Ecumenice au apărut recent la Editura National Braille Press trei volume ortodoxe în limbaj Braille: „Vorbind cu Dumnezeu”, o Carte de rugăciuni şi Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.

Astfel de proiecte dedicate persoanelor cu deficienţe de vedere au fost demarate de Biserica Ortodoxă Română de ceva vreme. În acest sens, în anul 2010 a fost înfiinţat la Drobeta Turnu Severin, Centrul „Didim cel orb” pentru nevăzători, în cadrul căruia se tipăresc materiale în scrierea specială Braille. De asemenea, la Piteşti au fost publicate în anul 2016 Paraclisele Maicii Domnului, o carte de rugăciuni şi Acatistul Sfintei Filofteia pentru persoane cu deficienţe de vedere.  Un alt proiect important demarat de Patriarhia Română în acest sens este cel intitulat Culori radiofonice în 1001 de voci. Acesta a fost dedicat copiilor nevăzători sau cu deficiențe de vedere, din România, realizat de Radio TRINITAS al Patriarhiei Române. Foto credit: videoblocks.com, Sursa: basilica

Patriarhul Daniel, despre părintele arhimandrit Deseille: Personalitate marcantă a Ortodoxiei franceze; foarte apropiat de România

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel, regretă trecerea la cele veşnice a Părintelui Arhimandrit Placide Deseille, ctitorul şi stareţul Mănăstirii Sfântul Antonie cel Mare din Franţa, despre care afirmă că a fost una dintre personalităţile marcante ale Ortodoxiei franceze, foarte apropiat de ţara şi Biserica noastră. "Una dintre personalităţile marcante ale Ortodoxiei franceze, fondator de mănăstiri, autor şi traducător, părintele Placide Deseille a fost foarte apropiat de ţara şi Biserica noastră. El mărturisea că în România a descoperit pentru prima dată 'un popor ortodox şi o Biserică care, în ciuda unei persecuţii dintre cele mai crude, nu au încetat să păstreze vie, prin sângele mucenicilor şi jertfelnicia a numeroşi mărturisitori, credinţa în Hristos şi unde, în pofida dificultăţilor, viaţa monahală înflorea în jurul unor părinţi duhovnici purtători ai focului Duhului Sfânt. Adesea făcea referire la momentele în care a vizitat mănăstirile din România şi a purtat discuţii duhovniceşti cu Părinţii Cleopa Ilie, Petroniu Tănase, Teofil Părăian, Dumitru Stăniloae şi alţi părinţi ortodocşi români cu trăire spirituală înaltă", afirmă patriarhul în mesajul de condoleanţe adresat Mitropolitului Franţei, Emmanuel, potrivit basilica.ro. Totodată, întâistătătorul BOR arată că "după primirea sa în Biserica Ortodoxă, părintele Placide a dus o viaţă mărturisitoare a valorilor ortodoxe într-o perioadă în care Franţa se confrunta cu tendinţe seculariste accentuate şi cu provocări majore la adresa familiei şi culturii creştine". Sursa: agerpres

Mihai Eminescu, evocat de papa Ioan Paul al II la Vatican

Tudor Nedelcea, autorul a 45 de cărți de eseistică și critică literară, dintre care, 12 sunt dedicate operei și vieții lui Mihai Eminescu, a fost intervievat recent de reporterii ziarului Lumina. Una dintre cărțile sale este intitulată „Eminescu și cugetarea sacră” și are pe coperta a patra o recoman­dare a vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist. Latura profund religioasă a lui Eminescu, omul și scriitorul, nu este încă suficient cunoscută, iar criticul literar Tudor Nedelcea are o contribuție însemnată la promovarea acestui aspect.  Reporter: În ce context cartea dumneavoastră „Eminescu și cugetarea sacră” a ajuns la Vatican, la însuși Papa Ioan Paul al II-lea, care a și scris apoi despre poetul nostru?

Tudor Nedelcea: I-am trimis special Papei cartea prin Nunțiul Papal de la București, pentru că știam de originile sale românești, știam de preocupările sale culturale, el însuși fiind scriitor. Am primit și un răspuns de la Vatican, dar eu am crezut că e doar unul oficial, de complezență, o mulțumire firească, de protocol. Însă, ceva mai târziu, când am ajuns la Patriarhie, Preafericitul Părinte Teoctist mi-a spus așa, hâtru, cum era: „Domnule profesor, Papa l-a trecut și pe Eminescu al dumitale în rândul gânditorilor creștini europeni!” Și mi-a arătat ziarul oficial al Vaticanului, L’Osservatore Romano, în care apărea poetul nostru, așa cum am spus, în rândul gânditorilor creștini ai Europei, Papa citând din cartea mea, unde scriam că Eminescu este primul european care ia atitudine la afirmația lui Fr. Nietzsche că „Dumnezeu a murit...”. Eu comentez în acel studiu faptul că Mihai Eminescu a scris despre ce înseamnă „disparițiunea sentimentului religios într-un popor”... M-a bucurat enorm de mult că un papă a spus treaba aceasta despre Mihai Eminescu și l-a introdus într-un circuit larg, generos, în condițiile în care în România încă se mai crede că a fost un ateu. Dar el este un mare teolog! Revenind la Papa Ioan Paul al II-lea, el a citit poezia „Rugăciune” de Mihai Eminescu, în timpul evenimentelor care se petreceau la Timișoara la 18 decembrie 1989, a citit-o în Piața San Pietro în limba română. Sursa: Ziarul Lumina, foto: banatulazi.ro

Linkuri la știri

Spre Occident sau îndărăt? - Contributors 

Mesajul de Anul Nou către popor al Regelui Mihai I – Activenews 

Imagini inedite de arhivă cu Regele Mihai I de Bobotează 1940 – Activenews 

Retrospectiva lunară a evenimentelor religioase – Basilica

De ce a eșuat noul ateism – Dilema Veche

Ultimul boier al românilor, Neagu Djuvara - Contributors

Regele Mihai, urmărit de CIA – Evenimentul Zilei