Tema luniiACTUALITATEA religioasăORTODOXIA (dreapta credinţă)Sfânta ScripturăSfânta Tradiţie şi ereziilePredici. Cateheze. PastoraţieORTOPRAXIA (dreapta trăire)Viaţa duhovnicească. MilosteniaMisiune. Mărturii. Vieţile SfinţilorRUGĂCIUNI. Icoane. MoaşteBISERICA si lumeaFamilia. Copiii. Educaţia. VocaţiaBiserica. Neamul. Politica. LumeaRenasterea satului, a scolii si a comunitatii crestineStiinţă. Medicină. Cultură. ArtăCĂLĂTOR prin ţara meaEvenimente. Apeluri. PetitiiCĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTIIArhiva REVISTE (articole) 1998-2011Calendar
Evanghelia, izvor de drept si de legislatie civila (337) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Pr. Ionuț Apostolache - 11-04-2024
Predilect legate de aceeaşi contextualizare socială, cele două autorităţi legislative, penală şi canonică (mai general, laică şi bisericească) se desfăşoară în anumiţi parametri procesuali, mai mult sau mai puţin asemănători. Elementul central al celor două entităţi normative rămâne, dincolo de toate, omul, asimilat cumulativ în complexitatea, valoarea, importanţa şi unicitatea persoanei sale. Considerat structural, „dreptul procesual penal” reprezintă în sine o „ramură a sistemului de drept care reglementează desfăşurarea procesului penal”. Din punct de vedere etimologic, vorbind despre „procedură” şi „proces”, despre „proc...citeste mai mult
Predilect legate de aceeaşi contextualizare socială, cele două autorităţi legislative, penală şi canonică (mai general, laică şi bisericească) se desfăşoară în anumiţi parametri procesuali, mai mult sau mai puţin asemănători. Elementul central al celor două entităţi normative rămâne, dincolo de toate, omul, asimilat cumulativ în complexitatea, valoarea, importanţa şi unicitatea persoanei sale. Considerat structural, „dreptul procesual penal” reprezintă în sine o „ramură a sistemului de drept care reglementează desfăşurarea procesului penal”. Din punct de vedere etimologic, vorbind despre „procedură” şi „proces”, despre „proc...citeste mai mult
Criza dreptului si a justitiei in epoca postmodernismului. Contradictii maladive ale justitiei (381) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 30-10-2023
Scurte considerații despre epoca postmodernismului. Justiția în postmodernism Postmodernismul contemporan este o epocă de mari contradicții existențiale în istoria mântuirii omului și a lumii: credința coexistă cu necredința, valoarea cu non valoarea, progresul cu regresul. Tendința dominantă este recesivă, de abandonare a raportării omului la Dumnezeu, de disoluție a valorilor perene ale dreptei credințe și culturii, de transformarea omului în individ dominat de raționalismul tehnologic și de schimbarea statutului său existențial din scop al creației într-un simplu mijloc, de pervertirea libertății cu iluziile acumulării și consumismului. Postmodernismu...citeste mai mult
Scurte considerații despre epoca postmodernismului. Justiția în postmodernism Postmodernismul contemporan este o epocă de mari contradicții existențiale în istoria mântuirii omului și a lumii: credința coexistă cu necredința, valoarea cu non valoarea, progresul cu regresul. Tendința dominantă este recesivă, de abandonare a raportării omului la Dumnezeu, de disoluție a valorilor perene ale dreptei credințe și culturii, de transformarea omului în individ dominat de raționalismul tehnologic și de schimbarea statutului său existențial din scop al creației într-un simplu mijloc, de pervertirea libertății cu iluziile acumulării și consumismului. Postmodernismu...citeste mai mult
Justitia bisericeasca, intre iubirea dumnezeiasca si dreptatea omeneasca (950) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Pr. Cosmin Santi - 04-09-2022
Biserica este o realitate eshatologică și o entitate socială structurată și organizată instituțional, dar caracterul său instituțional este un mijloc de manifestare care îi asigură o receptare într-o lume cu o mentalitate instituțională și juridică. Biserica a trebuit să își creeze un cadru organizatoric juridic, pentru că are un aspect comunitar-văzut și se sprijină pe fundamentele principiilor dreptului, orientată fiind întotdeauna spre misiunea ei harică, de a conduce pe om la mântuire și desăvârșire. Încă de la debutul existenţei sale, Biserica a resimţit nevoia justiţiei, care se dorea o formă de manifestare a voinței divine, prin mijloacele lui Dumnezeu...citeste mai mult
Biserica este o realitate eshatologică și o entitate socială structurată și organizată instituțional, dar caracterul său instituțional este un mijloc de manifestare care îi asigură o receptare într-o lume cu o mentalitate instituțională și juridică. Biserica a trebuit să își creeze un cadru organizatoric juridic, pentru că are un aspect comunitar-văzut și se sprijină pe fundamentele principiilor dreptului, orientată fiind întotdeauna spre misiunea ei harică, de a conduce pe om la mântuire și desăvârșire. Încă de la debutul existenţei sale, Biserica a resimţit nevoia justiţiei, care se dorea o formă de manifestare a voinței divine, prin mijloacele lui Dumnezeu...citeste mai mult
Diamante în cenușă. Libertatea si dreptatea vs. legea si justitia (1064) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 28-02-2022
Argument În lumea de astăzi diamantele de neprețuit ale darurilor lui Dumnezeu: viața, dreapta credință, pacea, libertatea, dreptatea, virtuțile, se află în cenușa neautenticului existențial creat de noi: moartea, războiul, necredința, lepădarea de Dumnezeu, fariseismul, nedreptatea, trufia , egoismul, îndreptățirea de sine, egoismul, dorința de putere și stăpânire. Dar întunericul nu poate cuprinde lumina și cenușa existenței noastre, nu va putea acoperi nicicând diamantele vieții și ale virtuții, după cuvintele Sfântului Apostol Ioan: Întru El era viață și viața era lumina oamenilor. Și lumina luminează în întuneric și î...citeste mai mult
Argument În lumea de astăzi diamantele de neprețuit ale darurilor lui Dumnezeu: viața, dreapta credință, pacea, libertatea, dreptatea, virtuțile, se află în cenușa neautenticului existențial creat de noi: moartea, războiul, necredința, lepădarea de Dumnezeu, fariseismul, nedreptatea, trufia , egoismul, îndreptățirea de sine, egoismul, dorința de putere și stăpânire. Dar întunericul nu poate cuprinde lumina și cenușa existenței noastre, nu va putea acoperi nicicând diamantele vieții și ale virtuții, după cuvintele Sfântului Apostol Ioan: Întru El era viață și viața era lumina oamenilor. Și lumina luminează în întuneric și î...citeste mai mult
Dincolo de dreptate. Un Dumnezeu „nedrept” - Nectarie, Mitropolitul Argolidei (CARTE) (856) CĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTII - 18-11-2021Prezentare Dincolo de dreptate. Un Dumnezeu „nedrept”: În viața preoțească, păstorul este dator să se întâlnească în fiecare zi cu oameni care poartă poveri, uneori ușoare, alteori grele, iar câteodată cu anevoie de dus. Întrebările pe care aceștia le pun sunt adesea fără răspuns. Și totuși ei au sentimentul că preotul are răspunsuri și rezolvări gata pregătite. Durerea este de așa natură, că oamenii insistă și cer un răspuns, o licărire de lumină, o speranță... Cam așa am început și eu să scriu această cărțulie. Cu mult timp în urmă, o studentă, fiind zdrobită de moartea neașteptată a tatălui ei, voia să mă vadă. Am discuta...citeste mai mult
Istrate Micescu - un om de drept întru credința ortodoxă și dragostea de neam și țară (1975) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 30-04-2021
I. Cultură şi personalităţi culturale în spaţiul românesc. Cultura juridică Filosoful Constantin Noica, cunoscut ca fiind foarte exigent, referindu-se la cultura română, spunea în limbajul său atât de expresiv, în contextul filosofiei fiinţei şi a devenirii întru fiinţă, că a stat sub semnul „era să fie” sau şi mai concludent „n-a fost să fie”. Astfel spus, cultura ca sistem şi spiritualitatea ontologică în spaţiul românesc a reprezentat de-a lungul vremii mai mult o posibilitate decât o realitate şi prin urmare la acest nivel se poate vorbi mai mult de poporul român la nivelul elitelor sale ca şi beneficiari, respectiv c...citeste mai mult
I. Cultură şi personalităţi culturale în spaţiul românesc. Cultura juridică Filosoful Constantin Noica, cunoscut ca fiind foarte exigent, referindu-se la cultura română, spunea în limbajul său atât de expresiv, în contextul filosofiei fiinţei şi a devenirii întru fiinţă, că a stat sub semnul „era să fie” sau şi mai concludent „n-a fost să fie”. Astfel spus, cultura ca sistem şi spiritualitatea ontologică în spaţiul românesc a reprezentat de-a lungul vremii mai mult o posibilitate decât o realitate şi prin urmare la acest nivel se poate vorbi mai mult de poporul român la nivelul elitelor sale ca şi beneficiari, respectiv c...citeste mai mult
Cum este posibilă restrângerea exercițiului unor drepturi într-o societate democratică? Aspecte teologice și constituționale (1231) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 10-06-2020
Despre libertate și libertăți Omul în individualitatea sa, respectiv în relațiile sociale, se raportează și la problema libertății. Este firesc să se întâmple așa deoarece libertatea este esențial legată de ființa umană, dar și de fenomenalitatea existențială a omului. Existența omului nu are sens fără a lua în considerare libertatea prin care omul devine din individ persoană și creator de sensuri și semnificații. Importanța acestei realități existențiale constă și în faptul că omul este singura ființă creată a cărei dimensiune ontologică fundamentală este libertatea. Prin aceasta el fiind nu numai o ființă naturală, dar și o ființă spirituală. Liber...citeste mai mult
Despre libertate și libertăți Omul în individualitatea sa, respectiv în relațiile sociale, se raportează și la problema libertății. Este firesc să se întâmple așa deoarece libertatea este esențial legată de ființa umană, dar și de fenomenalitatea existențială a omului. Existența omului nu are sens fără a lua în considerare libertatea prin care omul devine din individ persoană și creator de sensuri și semnificații. Importanța acestei realități existențiale constă și în faptul că omul este singura ființă creată a cărei dimensiune ontologică fundamentală este libertatea. Prin aceasta el fiind nu numai o ființă naturală, dar și o ființă spirituală. Liber...citeste mai mult
Dreptatea lui Dumnezeu și îndreptarea omului (VIDEO) (1422) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 14-02-2020
CAFEDEMIA - Masă rotundă organizată de Asociația Ortopraxia - Editura Agaton (extras) Din Evanghelia Duminicii a XI-a după Rusalii înţelegem că Dumnezeu este în acelaşi timp milostiv şi drept. Când ne pocăim şi cerem să ne ierte păcatele, El este bun, milostiv şi iertător. Când noi însă nesocotim bunătatea Lui, şi, în mod viclean şi egoist, doar profităm de ea, dar la rândul nostru nu arătăm bunătate faţă de semenii noştri, adică nesocotim iertarea Lui şi nu o facem roditoare faţă de oameni, atunci Dumnezeu ne arată dreptatea Sa spre îndreptarea noastră şi a celor asemenea nouă. Deci, Dumnezeu este milostiv, dar şi drept, iertător, dar şi î...citeste mai mult
CAFEDEMIA - Masă rotundă organizată de Asociația Ortopraxia - Editura Agaton (extras) Din Evanghelia Duminicii a XI-a după Rusalii înţelegem că Dumnezeu este în acelaşi timp milostiv şi drept. Când ne pocăim şi cerem să ne ierte păcatele, El este bun, milostiv şi iertător. Când noi însă nesocotim bunătatea Lui, şi, în mod viclean şi egoist, doar profităm de ea, dar la rândul nostru nu arătăm bunătate faţă de semenii noştri, adică nesocotim iertarea Lui şi nu o facem roditoare faţă de oameni, atunci Dumnezeu ne arată dreptatea Sa spre îndreptarea noastră şi a celor asemenea nouă. Deci, Dumnezeu este milostiv, dar şi drept, iertător, dar şi î...citeste mai mult
Tâlcuire la Fericiri IX: Fericiţi veţi fi când vă vor ocarî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea (Matei 5, 11-12) (3617) Sfânta Scriptură - 10-07-2018PS Emilian Lovişteanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, tâlcuire la Fericirea a IX-a, "Fericiţi veţi fi când vă vor ocarî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea. Bucuraţi-vă şi va veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri, ca aşa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi” (Matei 5, 11-12) Preasfinţia Voastră, în ce context ni s-a dat această Fericire? Fericirea a noua, ca de altfel şi celelalte opt, a fost rostită de către Mântuitorul Iisus Hristos în contextul alegerii celor doisprezece ucenici şi al rostirii Predicii de pe munte, după ce a fost...citeste mai mult
Tâlcuire la Fericiri VIII: Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor (Matei 5, 10) (2853) Sfânta Scriptură - 04-06-2018
"Însuși harul Sfântului Duh, stăpânind peste tot sufletul și umplând locașul lui de veselie și de putere, face ușoară pătimirea prin nădejdea celor viitoare și copleșește simțirea durerii prezente." - Sfântul Grigorie al Nyssei Învățătura de credință ortodoxă explică această a VII-a Fericire astfel: Aşa cum am văzut şi la fericirea a patra, cuvântul „dreptate” are aici înţelesul de dreaptă credinţă şi dreaptă purtare, viaţă neprihănită, sfinţenie, în care bineînţeles este cuprinsă şi virtutea socială a dreptăţii. Vechiul Testament ne vorbeşte de mulţi drepţi care au fost prigoniţi din pricina luptei lor ...citeste mai mult
"Însuși harul Sfântului Duh, stăpânind peste tot sufletul și umplând locașul lui de veselie și de putere, face ușoară pătimirea prin nădejdea celor viitoare și copleșește simțirea durerii prezente." - Sfântul Grigorie al Nyssei Învățătura de credință ortodoxă explică această a VII-a Fericire astfel: Aşa cum am văzut şi la fericirea a patra, cuvântul „dreptate” are aici înţelesul de dreaptă credinţă şi dreaptă purtare, viaţă neprihănită, sfinţenie, în care bineînţeles este cuprinsă şi virtutea socială a dreptăţii. Vechiul Testament ne vorbeşte de mulţi drepţi care au fost prigoniţi din pricina luptei lor ...citeste mai mult
Când laudă Dumnezeu nedreptatea? (4687) Predici. Cateheze. Pastoraţie - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 24-04-2018
- crâmpeie exegetice pe seama pildei cu iconomul nedrept - „Şi zicea şi către ucenicii Săi: Era un om bogat care avea un iconom şi acesta a fost pârât lui că-i risipeşte avuţiile. Şi chemându-l, i-a zis: Ce este aceasta ce aud despre tine? Dă-mi socoteala de iconomia ta, căci nu mai poţi să fii iconom. Iar iconomul a zis în sine: Ce voi face că stăpânul meu ia iconomia de la mine? Să sap, nu pot; să cerşesc, mi-e ruşine. Ştiu ce voi face, ca să mă primească în casele lor, când voi fi scos din iconomie. Şi chemând la sine, unul câte unul, pe datornicii stăpânului său, a zis celui dintâi: Cât eşti dator stăpânului meu? Iar el...citeste mai mult
- crâmpeie exegetice pe seama pildei cu iconomul nedrept - „Şi zicea şi către ucenicii Săi: Era un om bogat care avea un iconom şi acesta a fost pârât lui că-i risipeşte avuţiile. Şi chemându-l, i-a zis: Ce este aceasta ce aud despre tine? Dă-mi socoteala de iconomia ta, căci nu mai poţi să fii iconom. Iar iconomul a zis în sine: Ce voi face că stăpânul meu ia iconomia de la mine? Să sap, nu pot; să cerşesc, mi-e ruşine. Ştiu ce voi face, ca să mă primească în casele lor, când voi fi scos din iconomie. Şi chemând la sine, unul câte unul, pe datornicii stăpânului său, a zis celui dintâi: Cât eşti dator stăpânului meu? Iar el...citeste mai mult
Dreptate versus îndreptăţire de sine (2495) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 26-03-2018
“Să nu abaţi inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să-mi dezvinovăţesc păcatele mele” (Psalm 140, 4) Cine zice, lui îşi zice Se spune că atunci când mă analizez pe mine însumi, fără să mă compar cu nimeni, pot identifica atâtea şi atâtea motive de dispreţ, pe câtă vreme, atunci când mă compar cu altcineva, stima faţă de mine însumi creşte direct proporţional cu mulţimea defectelor acelei persoane. Asta nu înseamnă, desigur, că persoana respectivă nu are acele tare pe care eu le observ. Una este, însă, ca acel om să posede pe bună dr...citeste mai mult
“Să nu abaţi inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să-mi dezvinovăţesc păcatele mele” (Psalm 140, 4) Cine zice, lui îşi zice Se spune că atunci când mă analizez pe mine însumi, fără să mă compar cu nimeni, pot identifica atâtea şi atâtea motive de dispreţ, pe câtă vreme, atunci când mă compar cu altcineva, stima faţă de mine însumi creşte direct proporţional cu mulţimea defectelor acelei persoane. Asta nu înseamnă, desigur, că persoana respectivă nu are acele tare pe care eu le observ. Una este, însă, ca acel om să posede pe bună dr...citeste mai mult
Tâlcuire la fericiri IV: Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura (Matei 5, 6) (4394) Sfânta Scriptură - Cristina Roman - 06-02-2018Fericiţi cei flămânzi m-am născut flămând... am mâncat din hrana animalelor şi foamea s-a făcut o fiară în inima mea... am mâncat din hrana păsărilor şi aripile foamei întărindu-se mi-au sfâşiat inima şi mai adânc... am mâncat din hrana oamenilor şi hrana oamenilor mai flămândă decât mine a început să îmi vâneze sufletul... atunci mi-am lăsat trupul acestei lumi înfometate şi zvârlindu-mă cu braţele întinse ca nişte aripi în prăpastia inimii m-am dus să mă satur în Cer... Marius Iordăchioaia centrulsfintiiarhangheli &n...citeste mai mult
Judecătorul smerit este acela care se teme de Dumnezeu şi se ruşinează de om (2977) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 01-07-2017Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar dr. – Universitatea din Piteşti Dihotomia dintre starea naturală și starea socială a existenței umane este prezentă, în forme, conținut și înțelesuri diferite în mai toată gândirea și creația filozofică, juridică sau de altă natură din antichitate și până în prezent. In concepția noastră, opusă oarecum unora dintre reprezentanții doctrinei contractului social, starea naturală a existenței umane nu poate fi identificată cu starea primitivă a omului, cu preistoria existenței sale, caracterizată prin lipsa formelor de organizare specifice societății și statului. De aceea, co...citeste mai mult
Despre dreptatea lui Dumnezeu şi judecata omului (3846) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Dr. Stelian Gomboş - 16-07-2016
Cu fiecare Sfântă Evanghelie pe care noi o auzim la Sfânta Liturghie, Mîntuitorul Iisus Hristos ne cheamă pe toţi la bunătate unii cu alţii. Cu cât suntem noi mai buni cu cei din jurul nostru, cu atât mai mult şi Dumnezeu îşi arată bunătatea Sa covârşitoare faţă de noi. Dumnezeu ne copleşeşte cu iubirea Sa de fiecare dată. Lumina soarelui care ne-nconjoară, aerul care ne însoţeşte din abundenţă şi toate câte avem şi de care ne folosim zi de zi pentru existenţa noastră sunt darurile lui Dumnezeu, pe care ni le oferă fără ca noi să le merităm datorită vredniciei şi a unei jertfe deosebite din partea noastră. Prin toa...citeste mai mult
Cu fiecare Sfântă Evanghelie pe care noi o auzim la Sfânta Liturghie, Mîntuitorul Iisus Hristos ne cheamă pe toţi la bunătate unii cu alţii. Cu cât suntem noi mai buni cu cei din jurul nostru, cu atât mai mult şi Dumnezeu îşi arată bunătatea Sa covârşitoare faţă de noi. Dumnezeu ne copleşeşte cu iubirea Sa de fiecare dată. Lumina soarelui care ne-nconjoară, aerul care ne însoţeşte din abundenţă şi toate câte avem şi de care ne folosim zi de zi pentru existenţa noastră sunt darurile lui Dumnezeu, pe care ni le oferă fără ca noi să le merităm datorită vredniciei şi a unei jertfe deosebite din partea noastră. Prin toa...citeste mai mult
Nedreptatea este mare păcat (7778) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Cuviosul Paisie Aghioritul - 19-12-2015
„Dacă inima ta e credincioasă şi dacă întinzi mâinile către El, și depărtezi de mâna ta fărădelegea ei şi nu rabzi să locuiască nedreptatea în corturile tale, atunci vei ridica fruntea ta fără pată pe ea, vei fi puternic şi fără frică.” (Iov 11, 13-15) Nedreptatea este un păcat care reprezintă „urâciune înaintea lui Dumnezeu” (Deut.25, 16), iar oamenii adesea nu își dau seama de consecințele ei. Nedreptatea pleacă de la gesturi mici, aparent neînsemnate, de nedreptățire a aproapelui, și ajunge la gesturi mari, care vizează atât aspecte materiale (măsluirea, mita, cămătăria, extorcarea, șantajul sau orice fel de înșelătorie...citeste mai mult
„Dacă inima ta e credincioasă şi dacă întinzi mâinile către El, și depărtezi de mâna ta fărădelegea ei şi nu rabzi să locuiască nedreptatea în corturile tale, atunci vei ridica fruntea ta fără pată pe ea, vei fi puternic şi fără frică.” (Iov 11, 13-15) Nedreptatea este un păcat care reprezintă „urâciune înaintea lui Dumnezeu” (Deut.25, 16), iar oamenii adesea nu își dau seama de consecințele ei. Nedreptatea pleacă de la gesturi mici, aparent neînsemnate, de nedreptățire a aproapelui, și ajunge la gesturi mari, care vizează atât aspecte materiale (măsluirea, mita, cămătăria, extorcarea, șantajul sau orice fel de înșelătorie...citeste mai mult
Principiul constituţional al egalităţii - semnificaţii juridice şi implicaţii sociale (16298) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 28-01-2015
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar –Universitatea din Piteşti 1. Principiul egalităţii – doar un caz particular al proporţionalităţii Analiza legăturii dintre cele două principii ale dreptului trebuie să pornească de la semnificaţiile acestora. Scopul este de a determina sfera lor de interferenţă. Principiul egalităţii este consacrat în art.16 din Constituţia României, sub forma egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. Aceste dispoziţii se coroborează cu art. 4, alin.(2), care interzic discriminarea, în funcţie de criteriile menţionate. Mai sunt şi alte dispoziţii constituţionale româneşti care implică...citeste mai mult
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar –Universitatea din Piteşti 1. Principiul egalităţii – doar un caz particular al proporţionalităţii Analiza legăturii dintre cele două principii ale dreptului trebuie să pornească de la semnificaţiile acestora. Scopul este de a determina sfera lor de interferenţă. Principiul egalităţii este consacrat în art.16 din Constituţia României, sub forma egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. Aceste dispoziţii se coroborează cu art. 4, alin.(2), care interzic discriminarea, în funcţie de criteriile menţionate. Mai sunt şi alte dispoziţii constituţionale româneşti care implică...citeste mai mult
Criza justiţiei şi justiţia crizei (răspuns unui prieten) (5381) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU - 05-09-2013
Judecător, lector universitar Curtea de Apel Piteşti /Universitatea din Piteşti Un prieten – îndrăznesc a spune așa deoarece prin înțelepciunea și senectutea lui creatoare mă sporește întru idei și seninătate – a scris de curând despre justiția de la noi, mai precis despre avatarurile, disfuncționalitățile, neîmplinirile, contradicțiile, întru cuvânt a pus în evidență câte ceva din realitățile sistemului de justiție și profilul oamenilor care au menirea de a o înfăptui. M-am simțit „rostit”, așa cum ar spune Noica, adică pus în rostul meu, în ordinea care reprezintă întruc...citeste mai mult
Judecător, lector universitar Curtea de Apel Piteşti /Universitatea din Piteşti Un prieten – îndrăznesc a spune așa deoarece prin înțelepciunea și senectutea lui creatoare mă sporește întru idei și seninătate – a scris de curând despre justiția de la noi, mai precis despre avatarurile, disfuncționalitățile, neîmplinirile, contradicțiile, întru cuvânt a pus în evidență câte ceva din realitățile sistemului de justiție și profilul oamenilor care au menirea de a o înfăptui. M-am simțit „rostit”, așa cum ar spune Noica, adică pus în rostul meu, în ordinea care reprezintă întruc...citeste mai mult