Tema luniiACTUALITATEA religioasăORTODOXIA (dreapta credinţă)Sfânta ScripturăSfânta Tradiţie şi ereziilePredici. Cateheze. PastoraţieORTOPRAXIA (dreapta trăire)Viaţa duhovnicească. MilosteniaMisiune. Mărturii. Vieţile SfinţilorRUGĂCIUNI. Icoane. MoaşteBISERICA si lumeaFamilia. Copiii. Educaţia. VocaţiaBiserica. Neamul. Politica. LumeaRenasterea satului, a scolii si a comunitatii crestineStiinţă. Medicină. Cultură. ArtăCĂLĂTOR prin ţara mea şi în lumeEvenimente. Apeluri. PetitiiCĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTIIArhiva REVISTE (articole) 1998-2011Calendar
Tema luniiNr. vizualizari: 6916
Adaugati un comentariu:
România între UE şi EUrasia
Cristina Roman
„Peste noapte apar fel de fel de grupuri, „societăţi discrete” care vor să salveze România. Unii vor s-o integreze în U.E. cât mai bine, alÅ£ii s-o dezintegreze cu totul tolerând ÅŸi emancipând patimi… Unii fac disensiuni ÅŸi jocuri politice, alÅ£ii montează masele de oameni împotriva Bisericii. Niciunii nu spun că vor doar să se înfrupte, că vor puterea, toÅ£i murind de grija sărmanei ţăriÅŸoare, care de fapt, nu prea are nevoie decât de un singur lucru: să fie lăsată în pace, încredinÅ£ată deplin în mâinile neobosite ÅŸi curate ale Domnului, care e singurul ce poate reface unitatea întregului. ToÅ£i se gândesc să schimbe Å£ara-lumea, dar nimeni nu se gândeÅŸte să se schimbe pe sine!” (Ieromonah Hrisostom Filipescu)
Aproape simultan, în luna iunie, au fost prezenÈ›i la BucureÈ™ti generalul rus Nikolai PatruÅŸev, ÅŸeful Consiliului de Securitate al FederaÅ£iei Ruse È™i ÅŸeful CIA, John Brennan, pentru întrevederi separate cu Traian Băsescu ÅŸi ÅŸefii serviciilor secrete româneÅŸti. Imediat după acestea, ministrul român de externe Titus Corlăţean a mers în vizită la Moscova, iar preÅŸedintele Băsescu la ChiÅŸinău. Între ele, a avut loc vizita prim-ministrului Ponta în China ÅŸi a premierului moldovean la BucureÅŸti, iar a ministrului de externe moldovean la Moscova.
Mass media a comentat pe larg despre „deschiderea relaÅ£iei cu Rusia”, despre „întoarcerea României spre Est”, despre faptul că „se întâmplă ceva în relaÅ£iile româno-ruse”. Ca majoritatea analiÅŸtilor, nu „cumpărăm” nici noi comunicatele de presă seci ÅŸi limbajul de lemn ce caracterizează deseori diplomaÅ£ia. ConÅŸtienÅ£i că nu dispunem de informaÅ£ii din spatele cortinei, vom îndrăzni totuÅŸi să oferim un punct de vedere cu privire la recentele mutări pe tabla de ÅŸah a geopoliticii româneÅŸti, deoarece ele sunt indisolubil legate ÅŸi de viitorul relaÅ£iei Biserică-Stat. Este vizat viitorul ortodoxiei ÅŸi al BOR ca biserică naÅ£ională ÅŸi în contextul în care, conform prognozelor, în anul 2100, România va avea doar 8 milioane de cetăţeni. Parafrazându-l pe Sf. Apostol Petru, întrebăm ÅŸi noi: Quo vadis, Românie? Spre Vest, Spre Est? Spre a te răstigni din nou?
În timp ce Uniunea Europeană se adânceÅŸte în crize (economico-financiare, imobiliare, demografice, energetice, ecologice, morale etc.), dincolo de graniÅ£a sa estică prinde contur Uniunea Euroasiatică sau Eurasia (ce va fi creată la 1 ianuarie 2015, dar nu pe baze ideologice, ci economice ÅŸi sociale). Cam aceeaÅŸi Mărie, dar cu altă pălărie, unde centrul decizional devine Rusia, iar viitoarele state membre, cele din fostul bloc sovietic ÅŸi comunist. Drept care, Rusia a (re)început să arunce momeli României. „CoincidenÅ£a” face că în această toamnă, la Summit-ul european de la Vilnius, este planificată semnarea Acordului de Asociere ÅŸi Acordului de Liber Schimb între R. Moldova ÅŸi Uniunea Europeană, pas premergător integrării europene. Republica Moldova are din start avantajul că toată legislaÅ£ia UE ÅŸi mai ales aquis-ul comunitar obligatoriu de implementat de autorităţile de la ChiÅŸinău, există deja traduse în limba română ca urmare a integrării ţării noastre în UE în anul 2007.
Politologul Aleksandr Dughin, considerat mentor ÅŸi geostrateg al preÅŸedintelui Putin, afirma prin intermediul oficiosului de la Moscova, Vocea Rusiei, chiar înaintea vizitei ministrului român în Rusia: ”Proiectul eurasiatic, Comunitatea Economică Eurasiatică, începe să capete popularitate. Din ce în ce mai multe ţări din spaÅ£iul ex-sovietic devin interesate de acest proiect. La fel, există interes din partea unor ţări din Europa de Est ÅŸi ţări cu influenţă la nivel regional, adică Turcia ÅŸi Iranul. Grecia se gândeÅŸte posibilitatea ieÅŸirii din Uniunea Europeană. Despre posibilităţile apropierii de Comunitatea Economică Eurasiatică vorbeÅŸte premierul maghiar Viktor Orban. În fond, proiectul eurasiatic este o stea în ascensiune pe când Uniunea Europeană este o stea căzătoare… VeÅ£i vedea că a treia verigă a lanÅ£ului regional al apropierii de noua alianţă va fi România. Mai mult, intrând în această uniune, România s-ar putea uni cu Moldova în care s-a fi reintegrat Transnistria. Toată lumea ar avea de câÅŸtigat!”
Mai mult, expertul rus face un elogiu la adresa culturii ÅŸi civilizaÅ£iei româneÅŸti, pe care Uniunea Europeană nu le-ar aprecia pe măsură ÅŸi încheie apoteotic aducând ca argument identitatea de religie a popoarelor rus, român ÅŸi moldovean: „În Europa există o percepÅ£ie negativă ÅŸi injustă a românilor. Ei nu sunt bineveniÅ£i ca oaspeÅ£i. Lor nu li se deschide spaÅ£iul Schengen. Un popor întreg este judecat în baza a câtorva cazuri de corupÅ£ie. Este o situaÅ£ie dizgraÅ£ioasă pentru o Å£ară care posedă o măreaţă cultură ortodoxă, o cultură pe care o consider o veritabilă perlă a culturii europene a secolelor XIX-XX. În realitate, societatea românească este una dintre societăţile europene care sunt cele mai interesante, cele mai intelectuale, cele mai apropiate faţă de noi. (…) ”Cred că integrarea României în spaÅ£iul eurasiatic poate avea loc sub zodia identităţii culturale ortodoxe. În cadrul Comunităţii Eurasiatice această Å£ară îÅŸi va putea rezolva problemele economice ÅŸi teritoriale, dar mai mult, va fi acceptată cu bucurie, va fi apreciată la justa valoare ÅŸi va fi tratată ca un partener egal, ca un partener apropiat din punct de vedere civilizaÅ£ional. Acest aspect este foarte important pentru conÅŸtiinÅ£a naÅ£ională.” (Aleksandr Dughin)
Este adevărat, există ÅŸi în România ameninÅ£area dictaturii minorităţilor, Biserica având de suferit de pe urma celor sexuale. În absenÅ£a unei atitudini categorice a BOR ÅŸi a credincioÅŸilor ortodocÅŸi majoritari de opoziÅ£ie faţă de legalizarea căsătoriilor homosexuale ÅŸi adopÅ£iilor de copii de către cuplurile gay, actualii conducători politici vor duce mai departe proiectul impus din exterior de „nediscriminare” pe criterii sexuale. Au spus-o fără menajamente atât preÅŸedintele, cât ÅŸi premierul. Ori, preÅŸedintele rus dă legi prin care interzice homosexualilor să înfieze copii din această Å£ară. Propaganada homosexuală se pedepseÅŸte în Rusia cu închisoarea. Biserica Ortodoxă Rusă este vocală ÅŸi fermă. Deunăzi, Vladimir Putin a declarat că „Biserica Ortodoxă Rusă este un partener natural al puterii politice” ÅŸi că „… în momentele cele mai critice ale istoriei noastre, poporul nostru s-a întors la rădăcini ÅŸi la valorile spirituale”. TotuÅŸi, după cum comentează ÅŸi fraÅ£ii noÅŸtri de la Război întru Cuvânt, „să nu se amăgească cineva că Rusia este eliberatoarea ţărilor ortodoxe de sub jugul LGBT al UE-SUA-NATO. Dacă România nu ÅŸtie să îÅŸi gândească (dar tocmai asta e descurajat în mod sistematic la noi) în mod realist “nevoile, săracia ÅŸi neamul“, adică pur ÅŸi simplu poziÅ£ia sa geopolitică, mizele supravietuirii sale ca stat ÅŸi popor, dacă nu are un proiect propriu, fundamentat pe datele sale culturale proprii, atunci apropierea de Rusia nu ne poate face bine, deoarece vom fi pentru Moscova nu popor de fraÅ£i ortodocÅŸi, ci parte a unui menu de negociat cu celelalte imperii sau puteri: SUA, Germania etc., pe principiul daca nu pot să o stăpânesc singură, măcar să mă înfrupt ÅŸi eu cu ceva din ea. Până la urmă, peste toate, chiar asta suntem, deocamdată: parte din menu, nu parte în negocieri.”
Basarabia e România. Ne urmăreÅŸte această afirmaÅ£ie-adevăr în conÅŸtiinÅ£a colectivă, dar ÅŸi ca simpli călători prin Å£ară, scrisă fiind vizibil pe capete de pod, ziduri, panouri, ca ÅŸi cum cineva ar vrea să se asigure că nu uităm: Basarabia e România. Iar Mitropolia Basarabiei este parte a Patriarhiei Române. Ar mai putea fi aÅŸa într-o Moldovă integrată în Uniunea Asiatică? Dar o Moldovă integrată în Uniunea Europeană împreună cu o Transnistrie veÅŸnic condusă de ruÅŸi, nu ar fi ca un cal troian? Nu ne miră atunci că în ziare se scrie despre o „bătaie pe tinerii basarabeni” între România ÅŸi Rusia. Oferta noastră: cetăţenie română, burse de studii, cărÅ£i ÅŸi schimburi culturale, programe comune de cercetare între universităţi. Biserica Ortodoxă Română a oferit sute de mii de cărÅ£i în limba română ÅŸcolilor ÅŸi parohiilor de peste Prut. Ambasadele României sunt asaltate de cereri de redobândire a cetăţeniei române de către cetăţeni moldoveni. PaÅŸaportul românesc le garantează libera circulaÅ£ie în Uniunea Europeană, dreptul la muncă, studii ÅŸi un trai mai bun, ferit de umbrela rusească. Ce cealaltă parte, tancuri ÅŸi atacuri armate dincolo de Nistru, refuzul încăpăţânat al Rusiei de a da curs angajamentului internaÅ£ional de retragere a trupelor, semnat la Istanbul în 1999 ÅŸi deja anunÅ£ată integrare a Transnistriei în Uniunea Euroasiatică.
Am vrea să putem spune că România tace ÅŸi face ÅŸi că unirea cu Basarabia este doar o chestiune de timp, în fapt cele două ţări surori nefiind cu adevărat despărÅ£ite niciodată sufleteÅŸte. AÅŸteptăm ca învăţând din lecÅ£iile istoriei România să îÅŸi apere punctual interesele, fără a trebui ca pentru asta să schimbe brusc ÅŸi radical orientarea politică cu consecinÅ£e dezastruoase. O Å£ară este curtată până este integrată. Luna de miere devine rapid exploatare nemiloasă. Cazul Greciei este deja notoriu.
Pr. Constantin Sturzu scria într-un articol pentru doxologia.ro: „… ÅŸtim bine că "Moscova nu crede în lacrimi". Istoria ne este cel mai bun pedagog în acest sens. Dar dacă responsabilii de acest proiect (încă) numit Uniunea Europeană nu se vor trezi la timp ÅŸi nu vor Å£ine cont de specificul, de doleanÅ£ele ÅŸi de sensibilităţile românilor, pe viitor orice este posibil. Chiar ÅŸi ceea ce acum pare o utopie. Faptul că domini spaÅ£iul politic ÅŸi pe cel mediatic îÅ£i poate crea iluzia că eÅŸti stăpân pe situaÅ£ie ÅŸi că poÅ£i forÅ£a nota oricât doreÅŸti. Că poÅ£i dicta schimbări chiar ÅŸi împotriva voinÅ£ei majorităţii. Altfel nu se explică unele decizii care scot din sărite (ca să folosesc un eufemism) majoritatea populaÅ£iei din această Å£ară. Însă întotdeauna "mămăliga" explodează când te aÅŸtepÅ£i mai puÅ£in.”
Câteva considerente geopolitice ÅŸi geostrategice:
DeÅŸi expusă publicului ca un succes al diplomaÅ£iei româneÅŸti, reluarea după patru ani a contactelor dimplomatice la nivel de ministru al afacerilor externe în relaÅ£ia bilaterală cu Rusia, se datorează exclusiv pasului înainte făcut de Moscova. Precipitarea evenimentelor politice în zonă (între care paÅŸii pro-europeni ai Moldovei, Ucrainei, Georgiei; preconizata exploatare de către România a gazelor de ÅŸist ÅŸi a gazelor din Marea Neagră) a determinat Rusia să reînceapă un joc geopolitic în jurul celui mai fierbinte subiect: Basarabia.
Exploatarea Ortodoxiei în interes politic. Geostrategul rus citat mai sus, A. Dughin vede în panortodoxism o pârghie pentru relansarea soft a dominaÅ£iei ruseÅŸti, dar ignoră că ierarhii BOR ÅŸi-au cam făcut studiile în Vest, unii dintre ei chiar sub regimul comunist, în frunte cu actualul Părinte Patriarh Daniel. Formulările lui Dughin sunt într-un limbaj mai degrabă pentru românul de rând decât pentru elite, preluarea ÅŸi citarea lui imediată ÅŸi pe larg în mass media româneÅŸti, ne duc cu gândul la o tentativă de manipulare a maselor ÅŸi trezirea de nostalgii. Se face un soi de ÅŸantaj sentimental, atingându-se subiecte sensibile precum perceperea negativă a românilor în străinătate, tratarea României ca o Å£ară „de mâna a zecea” de către UE, prin privatizările opace, impunerea din exterior a noi reguli de morală, inacceptabile pentru creÅŸtinul ortodox etc.
Din reală convingere sau poate în pregătirea vizitei la Moscova, ministrul de externe Corlăţean definea acum câteva săptămâni standardele europene privind minorităţile sexuale ca fiind „total greÅŸite” ÅŸi îndemna la împotrivire pentru că „fundamentul nostru este creÅŸtin”. Discursul lui a făcut notă discordantă în mediul politic românesc, dar s-a armonizat cu punctul de vedere rusesc.
Rusia pune presiune pe Moldova. În timp ce România a fost abordată de „mierla” rusească prin acel laudatio al lui Dughin, Republicii Moldova i se cer explicaÅ£ii prin vocea ministrului de externe rus cu privire la apropiata semnare a acordurilor cu UE: acestea vizează implicaÅ£iile asupra schimburilor comerciale, energetice ÅŸi migraÅ£ionale moldo-ruse. Limbajul gazetăresc vorbeÅŸte despre ÅŸantaj adresat de Moscova ChiÅŸinăului, pe care îl vor integrat în Uniunea Euroasiatică. Pentru „soluÅ£ionarea” conflictului îngheÅ£at din Transnistria, Lavrov îndeamnă diplomatic ChiÅŸinăul ÅŸi Tiraspolul la „a nu mai exista acÅ£iuni unilaterale” de escaladare a situaÅ£iei ÅŸi încetinire a negocierilor. Limbajul diplomatic e contrazis de realitatea că nicio acÅ£iune a separatiÅŸtulor de la Tiraspol nu se face fără coordonare cu Moscova ÅŸi conform cu interesele ei.
Schimbarea discursului politic al preÅŸedintelui Băsescu vis-a-vis de Rusia. La ChiÅŸinău, Traian Băsescu a dat dovadă de ponderaÅ£ie ÅŸi calcul când a afirmat într-un interviu pentru România Liberă că nu se aÅŸteaptă la provocări pregătite de Moscova în Transnistria sau Găgăuzia pentru a bloca semnarea de către ChiÅŸinău a Acordurilor de asociere cu UE: “provocări din partea Moscovei nu cred. Moscova este capitala unui stat care se respectă prea mult ca să vină în zona provocărilor organizate ÅŸi susÅ£inute de stat”. AcelaÅŸi Traian Băsescu afirmase în anii anteriori că Rusia manifestă „ostilitate” faţă de România ÅŸi este posibil să intrăm în conflict armat privind Transnistria.
În acelaÅŸi interviu ne atrage atenÅ£ia o afirmaÅ£ie aparent contradictorie: „Nu, categoric UE nu va mai repeta eroarea pe care a făcut-o în cazul Ciprului, dar speranÅ£a că problema transnistreană se va rezolva, există ÅŸi nu am niciun motiv să fiu pesimist, cu atât mai mult cu cât nu mâine se pune problema integrării Republicii Moldova. Este vorba despre un proces îndelungat. Abia se parafează Acordul de Asociere, în România a durat 10 ani de la semnarea acestui acord ÅŸi primirea în UE. Timpul lucrează ÅŸi sper că lucrează în favoarea Moldovei”. Cu alte cuvinte, sprijinim integrarea R. Moldova în UE, sprijinim integritatea teritorială a R. Moldova, dar dacă Transnistria va fi în continuare sub controlul trupelor ruseÅŸti, UE „nu va repeta greÅŸeala Cipru” (n.n. stat integrat în UE în 2004, deÅŸi o treime din insulă este sub controlul armatei turce.) Unii îÅŸi amintesc ÅŸi afirmaÅ£ia mai veche a lui Traian Băsescu despre extinderea Uniunii Europene în următoarele decenii „până la Nistru”, ceea ce ar însemna excluderea Transnistriei.
Summit-ul 2013 de la Vilnius, ÅŸampanie pentru Moldova ÅŸi Ucraina, pelin pentru Moscova. Åži Ucraina aÅŸteaptă să semneze, alături de R. Moldova, acordurile de asociere ÅŸi liber schimb cu UE, în această toamnă la Vilnius. Rusia va pierde astfel din influenÅ£a asupra acestor foste ţări membre ale URSS ÅŸi va suferi ÅŸi o pierdere de imagine. Să nu mai vorbim despre faptul că summit-ul însuÅŸi are loc tot într-o fostă republică sovietică, actualmente membră UE, împreună cu restul Ţărilor Baltice. Asistăm la o tentativă a Rusiei de a camufla aceste pierderi prin diferite stratageme: umflarea avantajelor aderării la Uniunea Euroasiatică, folosirea Transnistriei conform cu interesele politice de etapă sau pe termen lung, reluarea dialogului cu BucureÅŸtiul în afara chestiunilor dureroase, între care Tezaurul nostru sechestrat la Moscova, dominarea pieÅ£ei energetice ÅŸi exploatării gazelor naturale.
Strategia României: să tragă jarul pe turta ei. Opiniile analiÅŸtilor politici din România converg către a sfătui politicienii să fie precauÅ£i în schimbarea macazului de la Vest la Est. Sigur, diversificarea ÅŸi extinderea cooperării comerciale, economice, tehnologice, culturale etc., sunt salutare, necesare ÅŸi încurajate. Nu trece neobservată totuÅŸi, agenda pro-moscovită a guvernării USL despre ale cărei propuneri de modificare a ConstituÅ£iei se spune că ar transforma Å£ara într-o dictatură parlamentară. Ori, pe fondul informaÅ£iilor despre o programată integrare a Bulgariei ÅŸi Ungariei în Uniunea Euroasiatică, speculaÅ£iile că ÅŸi România va face acest lucru nu sunt neîntemeiate, mai ales dacă ar primi la schimb, de exemplu, unirea cu Basarabia.
Iată opiniile a doi comentatori politici autohtoni: În Revista 22, citim, sub semnătura Melaniei Cincea, că "un deputat PSD, Bogdan Diaconu, scria pe pagina oficială a Radio Vocea Rusiei: 'Asia nu e condusă însă de prietenii lui Băsescu. (...) Nu am È™tiut, când am văzut derularea turneului asiatic, că această ieÈ™ire din izolare a României È™i faptul că a redevenit o È›ară, depășind statutul de colonie, va stârni un asemenea cuib de vipere'. Cu o zi înainte de începerea vizitei în China, acelaÅŸi deputat scria, tot pentru pagina postului de radio guvernamental rusesc pentru străinatate: 'Cred că turneul asiatic al premierului reprezintă numai începutul unei noi viziuni a politicii externe'. Opiniile d-lui Diaconu nu par simple articole de presă", comentează autoarea articolului, intitulat: "Va fi pusă România pe o altă linie strategică?"
În paginile României Libere, Sabina Fati notează: "La Moscova ÅŸi la Beijing s-au jucat în ultima săptămână cărÅ£i importante pentru viitorul României. Noi axe de politică externă i se oferă acum BucureÅŸtiului, axe care pot completa politicile occidentale, le pot concura sau chiar le pot submina, în funcÅ£ie de viziunea sau interesele de moment ale liderilor români."
Vocea Americii. Istoricul american Larry Watts, spune: „Obsesiile strategice ale ruÅŸilor blochează ÅŸi acum relaÅ£iile dintre România ÅŸi Moldova. „Calea lui Dughin este un dead-end (o fundătură, trad.n)”. Se vorbeÅŸte deja de câÅ£iva ani despre declinul ca superputere mondială al SUA, în favoarea ţărilor BRIC (Brazilia, Rusia, India China). Se fac ironii pe seama rugăminÅ£ilor adresate de B. Obama lui V. Putin de sprijin în campania pentru prezidenÅ£iale, care au „scăpat” în presă ÅŸi despre care se spune că au fost patetice ÅŸi promiţătoare. Este posibil ca România să fie la mijlocul acestui schimb „reciproc avantajos/ win-win situation” între Rusia ÅŸi SUA, între scutul american ÅŸi tancurile ruseÅŸti din Transnistria.
Chestiunea energetică. Resursele naturale îi permit României nu numai independenţă energetică, ci chiar posibilitatea de a fi furnizor extern. Din acest punct de vedere, România ar trebui să fie un actor strategic în zona Mării Negre ÅŸi să facă asocieri profitabile pentru exploatarea zăcămintelor, împăcând deopotrivă capra ecologistă cu varza capitalistă. În legătură cu intrarea pe piaÅ£a din România a gigantului rus Gazprom, Traian Băsescu a spus la ChiÅŸinău: “E binevenit dacă vine direct, nu prin alte companii: avem conductă la Isaccea È™i poate veni direct. Se poate vinde gaz direct pe piaÈ›a românească, nu prin intermediari.” Băsescu a mai declarat pentru Europa Libera că o promisiune în acest sens din anul 2008 a liderului rus, Vladimir Putin, „a fost o declaraÈ›ie ironică pe care nimeni nu a înÈ›eles-o. Eu È™tiam despre ce este vorba, în opinia Moscovei, Ucraina nu plătea pentru gazul primit, nu È™tiu care era realitatea, È™i atunci Putin a spus: dăm României gaz, că plăteÈ™te, È™i mai departe poate să-i dea România Ucrainei.” Totodata, Basescu mai considera ca in spinoasa problema a gazului se va mai negocia “vreo doi-trei ani, că după aceea nu mai negociază nimeni, fiindcă vom scoate gaz din Marea Neagră È™i negocierile se închid în 2016-2017.”
Din ecuaÅ£ia culoarelor energetice nu trebuie să lipsească ajutarea Moldovei de a nu mai fi dependentă de gazele ruseÅŸti ÅŸi centrala electrică din Transnistria. Efortul ar fi uriaÅŸ, însemnînd chiar construirea propriilor conducte care să ducă gazul la beneficiarii moldoveni, pentru că reÅ£eaua de transport actuală este controlată de ruÅŸi. Sunt ipoteze în care nu putem fi încrezători pe termen scurt dacă ne gândim cît timp ne ia să construim doar câteva autostrăzi…
26-07-2013Adaugati un comentariu:
CARTI/produse despre:
Basarabia, Biserică şi Stat, Comunism, Identitate, Republica Moldova, UE,
Basarabia, Biserică şi Stat, Comunism, Identitate, Republica Moldova, UE,
