La fiecare cinci minute, un creştin devine martir. Se întâmplă în secolul 21

Când auzim cuvinte ca „persecuÅ£ie” sau „prigoană” ne gândim la primele veacuri creÅŸtine, la activitatea apostolilor, la acele vremuri când, asemenea Sf. Arhidiacon Åžtefan, pentru mărturisirea de credinţă în Mântuitorul Iisus Hristos îÅ£i puteai pierde  libertatea ÅŸi viaÅ£a. Cei aflaÅ£i acum la vârsta deplinei maturităţi se gândesc ÅŸi la prigoana îndreptată de comunism împotriva creÅŸtinilor din Å£ara noastră. Avem sfinÅ£i mărturisitori care au trecut la cele veÅŸnice în închisori după bătăi, umilinÅ£e, interogatorii inumane, condamnări ÅŸi acuze fictive. Am putea crede că anii pe care îi trăim acum, după căderea comunismului în Estul Europei, sunt înfloritori pentru Biserică. Se construiesc ÅŸi restaurează lăcaÅŸuri de cult, religia se predă în ÅŸcoli, bisericile sunt pline în duminici ÅŸi sărbători, există libertate de miÅŸcare ÅŸi un avânt al turismului religios, pelerinaje periodice la Locurile Sfinte.

Adevărul este că prigoana împotriva creÅŸtinilor ÅŸi Bisericii lui Hristos nu a încetat de-a lungul celor 2000 de ani de la NaÅŸterea Mântuitorului, luând în funcÅ£ie de epocă mereu alte forme ÅŸi înfăţişări. Citim zilnic în presa de informare creÅŸtină titluri ca: „Pakistan: Musulmanii au dat foc unui cartier creÈ™tin”; „Vietnam: CreÅŸtinii nou-convertiÅ£i, bătuÅ£i din cauza credinÅ£ei lor”; „Libia: Arestări în masă ÅŸi torturi în rândul creÅŸtinilor”; „Iran: Doi creÈ™tini convertiÈ›i de curând, arestaÈ›i în Teheran”; „Sudanul ar putea deveni un stat islamic”; „Nigeria: CreÅŸtinilor le e teamă să iasă din casă după lăsarea serii”; „Crucea, interzisă în India” etc.

După o statistică întocmită de Biserica Catolică, în jur de 105 000 de creÅŸtini din toată lumea au murit pentru credinÅ£a lor în anul 2012. Statisticile sunt cu adevărat îngrijorătoare: în medie, la fiecare cinci minute, o persoană moare în lume pentru că este creÈ™tin. Cele mai persecutate regiuni sunt localizate în mare parte pe continentul African: Nigeria, Somalia ÅŸi Mali. Mari riscuri se găsesc ÅŸi în Pakistan, în anumite regiuni ale Egiptului, în ţările în care regimurile comuniste totalitare încă mai există ÅŸi astăzi, în frunte fiind Coreea de Nord sau în ţările care sunt parÅ£ial sub influenÅ£a naÅ£ionalităţilor etnice, precum India. În ceea ce priveÅŸte sursele persecuÈ›iilor, se menÈ›ionează în primul rând ideologiile agresive: „Pe de o parte există persecuÅ£ii crunte, crime ÅŸi torturi care iau naÈ™tere din anumite ideologii; ideologia fundamentalismului islamic radical, versiunile mai violente ale naÅ£ionalismului etnic ÅŸi ideologiile vechiului comunism”.

În România, atacurile la adresa Bisericii sunt camuflate în haina noilor „drepturi ÅŸi libertăţi” la exprimare ÅŸi opinie, sunt instrumentate de organizaÅ£ii secular-umaniste, ateiste ÅŸi au ca scop scoaterea icoanelor din ÅŸcoli, a religiei din programa ÅŸcolară, promovarea anormalului ca normal prin legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaÅŸi sex, a avortului, eutanasiei. Documente electronice conÅ£inând cip devin obligatorii prin lege, iar îndosarierea electronică este un pas premergător al peceÅ£ii lui Antihrist. O nouă provocare este ÅŸi propunerea de modificare a CostituÅ£iei României, faţă de care BOR va prezenta poziÅ£ia sa oficială. Între timp, Arhipăstori precum IPS LaurenÅ£iu Streza, Mitropolitul Ardealului, afirmă răspicat că în ConstituÅ£ie ar trebui inclusă referirea clară la Dumnezeu ÅŸi la Biserica Ortodoxă Română drept „biserică mamă”.

Din ConstituÅ£ia Uniunii Europene, referirea la Dumnezeu sau creÅŸtinism lipseÅŸte cu desăvârÅŸire. La momentul negocierilor de aderare a României la UE, vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist a solicitat introducerea referirii la originile ÅŸi valorile creÅŸtine ale Europei în constituÅ£ia europeană. Polonia a ameninÅ£at că nu va semna Tratatul de ConstituÅ£e dacă referirile la creÅŸtinism vor lipsi. Începerea negocierilor de aderare la UE cu Turcia, stat islamic, face ÅŸi mai dificilă referirea constituÅ£ională la Dumnezeul creÅŸtin. Presa informează că la marile sărbători creÅŸtine, precum Crăciun sau Sfintele PaÅŸti, felicitările trimise de oficiali europeni exclud referirile la Iisus Hristos ÅŸi abordează mesaje neutre, laicizate.

Într-un articol postat pe doxologia.ro, Pr. Valentin Istrati vorbeÅŸte despre un holocaust creÅŸtin: „Odată cu zorii veacului 21, un nou holocaust îÅŸi ascute colÅ£ii. Este vorba de o miÅŸcare criminală care urmăreÅŸte eradicarea creÅŸtinismului din ţările în care creÅŸtinii sunt minoritari, deÅŸi trăiesc acolo de două milenii. Există planuri vaste de purificare religioasă a Africii, care să devină un continent musulman. Asia geme de plânsul creÅŸtinillor uciÅŸi pentru credinÅ£a lor. Unele ţări musulmane în special au instaurat un regim insuportabil de persecuÅ£ie religioasă anti-creÅŸtină, uneori pe faţă, alteori pe ascuns. În alte ţări, miÅŸcări extremiste, finanÅ£ate generos din fonduri oculte, întreÅ£in o atmosferă de frică, teroare ÅŸi moarte printre creÅŸtini... În unele ţări civilizate din Asia, a purta o Cruce la gât echivalează cu linÅŸarea sau cu bătaia cruntă pe stradă. Bisericile creÅŸtine din Betania au sârmă ghimpată ÅŸi geamuri cu plasă de fier. La Wadi el Natroun, în Egipt, creÅŸtinii mărturisitori sunt uciÅŸi de salafiÅ£i pe drumul către apă. În China, câteva zeci de milioane de creÅŸtini se roagă pe ascuns, de frica regimului comunist care ÅŸi-a „hirotonit” o Biserică muncitorească de tip sindical, singura aprobată de tăvălugul morÅ£ii roÅŸii. 10 milioane de creÅŸtini copÅ£i nu au dreptul ca cea mai frumoasă mănăstire a lor să aibă indicatoare de drum. În Nigeria, în fiecare duminică, unul sau mai mulÅ£i teroriÅŸti Boko Haram detonează câte o bombă în faÅ£a bisericilor. Irakul ÅŸi-a pierdut jumătate din creÅŸtini de la începutul invaziei americane. SMS-urile cu Hristos sunt interzise în Pakistan. Åži lista poate continua la nesfârÅŸit.

Ceea ce este îngrozitor este faptul că occidentul se face că nu aude gemetele a sute de milioane de creÅŸtini prigoniÅ£i pentru credinÅ£a lor. Regimuri ateiste sau potrivnice lui Dumnezeu, o societate civilă debilitată de bunăstare, de silă ÅŸi de păcat, interese economice uriaÅŸe bazate de transferul oceanului de petrol de sub nisipul arab în cerurile occidentale prin eÅŸapamente ÅŸi furnale, strategii politice de cucerire a rezervelor naturale, o poluare imensă din partea Statelor Unite, ÅŸi până la urmă, lipsa de vocaÅ£ie jertfelnică a creÅŸtinilor majoritari din Europa, toate acestea contribuie la perpetuarea acestei tragedii uriaÅŸe... Zeul banului a devenit mai puternic decât zecile de mii de morÅ£i al căror sânge strigă din pământ ca sângele lui Abel. Interesele financiare sunt mai de preÅ£ decât sutele de Biserici patrimoniu universal dărâmate de buldozerele extremiÅŸtilor. LiniÅŸtea prosperă, consumismul agresiv, labilitatea lăuntrică, secularizarea masivă, atomizarea de tip protestant, gustul croissant-ului proaspăt la all inclusive, sunt noile direcÅ£ii ale umanităţii de tip post-modern... În tot acest timp, occidentul se decreÅŸtinează din interior, obosit de plăcerile trupului, iar creÅŸtinii orientali se mută cu tot cu bisericile lor în ceruri.

Activarea conÅŸtiinÅ£ei publice a creÅŸtinilor ÅŸi trezirea din somnolenÅ£a majorităţii care anesteziază simÅ£ul jertfei ÅŸi al învierii sunt necesare astăzi mai mult decât oricând. Criza economică a occidentului derivă clar din degenerarea ÅŸi decadenÅ£a morală a oamenilor lui. Omul fără Dumnezeu ÅŸi-a zidit raiul pe pământ ÅŸi este neputincios să-l întreÅ£ină cu tot mai multe bunătăţi, de vreme ce iadul interior al răutăţii sapă la rădăcinile umanităţii lui. Occidentalul e tot mai bogat ÅŸi tot mai singur. Åži pentru că bunăstarea creează dependenţă ÅŸi cere mereu tot mai mult, omul s-a văzut lovit de o indigestie a valorilor materiale...”

Într-o predică din luna februarie 2013, Arhimandritul Nectarie Moulatsiotis din Sfânta Mănăstire a SfinÅ£ilor Augustin ÅŸi Serafim de Sarov spunea: "Să ne pregătim aÅŸadar duhovniceÅŸte deoarece dacă interpretarea mea este corectă, atunci evenimentele împotriva creÅŸtinilor, a noastră a tuturor, se vor desfăura foarte repede ÅŸi trebuie să fim duhovniceÅŸte în stare să întâmpinăm această situaÅ£ie. Dar nu trebuie să ne deznădăjduim, să ne pierdem curajul ÅŸi, de aceea, Ioan spune imediat că Mielul va învinge în cele din urmă. AÅŸa va fi: creÅŸtinii vor învinge. Åži va urma Parusia lui Hristos. Amin!"

Să ne amintim cuvintele Domnului ÅŸi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, să ne îmbărbătăm, să Îl rugăm să ne dea curajul ÅŸi credinÅ£a de a fi ÅŸi noi mărturisitori pentru a primi viaÅ£a ÅŸi fericirea veÅŸnică.

„FericiÅ£i cei prigoniÅ£i pentru dreptate, că a lor este Împărăţia Cerurilor.

FericiÅ£i veÅ£i fi când vă vor ocărî ÅŸi vă vor prigoni ÅŸi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minÅ£ind pentru Mine.

BucuraÅ£i-vă ÅŸi vă veseliÅ£i, că plata voastră multă este în ceruri.”