Cum ne afecteaza Metaversul mintea (59) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Anișoara Velnic - 25-10-2026
  „Ceea ce È™tim este că creierul nostru se schimbă deja, reÈ›elele noastre neuronale sunt reprogramate. SimÈ›im că relaÈ›ia cu celălalt s-a schimbat profund: legăturile dintre noi sunt mai strânse, dar È™i lipsite de trăire autentică. Știm că virtualul a creat o zonă gri între noi È™i ceilalÈ›i, între noi È™i noi înÈ™ine.” Ne atenÈ›ionează Psih. AniÈ™oara Melnic cu privire la utilizarea excesivă a reÈ›elelor online de aÈ™a-zisă socializare, care culminează cu programul Metavers. Ce este Metaversul È™i ce implicaÈ›ii aduce? CUM NE AFECTEAZÄ‚ METAVERSUL MINTEA | ANIȘOARA MELNIC DESPRE METAVERS Până de curând, metaversul era un cuvânt necunoscut pentru majoritatea,...citeste mai mult

Contemplarea naturii vs. cyberadictii (127) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Pr. Ioan C. Tesu - 13-09-2026
  Atunci când vede sau se gândeÈ™te la un mediu artificial, de oraÈ™ – clădiri înalte din oÈ›el È™i sticlă, beton, asfalt –, mintea noastră resimte stres, făcând conexiunea cu traficul È™i zgomotul oraÈ™ului, cu graba È™i viteza cu care se derulează activitățile, iar aceasta creează neliniÈ™te È™i anxietate. Din contră, peisajele din natură, prin calmul legănării elementelor ei, prin liniÈ™tea È™i frumuseÈ›ea lor, îndeamnă la introspecÈ›ie È™i meditaÈ›ie, la acalmie È™i bucurie. Iar aceasta înseamnă stare de bine fizic È™i spiritual. Natură sălbatică versus megalopolisuri. Efectele asupra psihicului uman În legătură cu rolul benefic pentru sănătatea trupeascÄ...citeste mai mult

Adevarul din spatele asaltului digital (115) Familia. Copiii. Educaţia. Vocaţia - Pr. Ioan C. Tesu - 02-09-2026
  În ultimii ani, au apărut tot mai multe È™i mai consistente studii, rezultate ale unor cercetări experimentale, elaborate de savanÈ›i de cea mai înaltă valoare È™tiinÈ›ifică È™i probitate morală, care au început să descopere È™i să facă tot mai cunoscute riscurile È™i efectele expunerii abuzive la tehnologie. Este foarte adevărat că, în această relaÈ›ie, este greu de definit noÈ›iunea de „supraexpunere” sau de „abuz”, cât timp este „necesar” sau „util”, cât este „suficient” È™i cât înseamnă „depășire” sau „abuz”. AÈ™a cum arată instituÈ›iile academice de prim rang, precum Academia Am...citeste mai mult

Solutii impotriva remodelării copilariei de catre tehnologia digitala (673) Familia. Copiii. Educaţia. Vocaţia - Pr. Ioan C. Tesu - 04-08-2026
  Acum, când există deja o cantitate extrem de bogată È™i de valoroasă de cercetări È™i de studii, care au demonstrat în mod biectiv efectele nocive ale dependenÈ›ei de tehnologia digitală, legiuitorii È™i societatea, pedagogii È™i părinÈ›ii sunt chemaÈ›i să vegheze la dezvoltarea armonioasă a copiilor È™i a tinerilor, practicând o supraveghere responsabilă a prezenÈ›ei copiilor în universul digital, astfel încât aceÈ™tia să îl folosească în mod raÈ›ional, calculat È™i cumpătat. Psihologul social È™i profesorul universitar american Jonathan Haidt este una dintre vocile cele mai apreciate pe plan mondial, datorită expertizei sale academice È™i a reflecÈ›iilor sale morale ...citeste mai mult

DEPENDENTELE: Marea remodelare a copilariei prin intermediul tehnologiei digitale (137) Familia. Copiii. Educaţia. Vocaţia - Pr. Ioan C. Tesu - 06-06-2026
  Diminuarea, până la dispariÈ›ie, a experienÈ›ei directe È™i a rezilienÈ›ei, care altă dată erau exersate în relaÈ›iile directe cu alÈ›i oameni È™i copii, au făcut loc apariÈ›iei È™i amplificării tulburărilor de interiorizare, din spectrul anxietății È™i al depresiei, al fricii È™i al deznădejdii, în mod deosebit la fete; iar la băieÈ›i, prevalenÈ›ei tulburărilor de exteriorizare: probleme comportamentale, dificultăți în temperarea furiei, violență, asumarea unor riscuri exagerate etc.  Jonathan Haidt este un foarte cunoscut È™i apreciat psiholog social È™i profesor universitar american. Trei dintre volumele publicate de către acesta s-au impus atenÈ›iei È™i reflecÈ›iei intelectuale È™...citeste mai mult

DEPENDENTELE: Noile media, mecanisme psihologice si cai de echilibru (273) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Ștefania Coșuleanu - 07-03-2026
  Folosirea frecventă a telefonului poate deveni, în timp, pentru unele persoane un mod de a evita disconfortul emoÈ›ional. Verificarea repetată a notificărilor oferă o scurtă senzaÈ›ie de liniÈ™tire, dar întăreÈ™te tendinÈ›a de a reveni la ecran. Când timpul petrecut online scapă de sub control È™i apar stări de iritare sau neliniÈ™te în absenÈ›a internetului, este util să privim comportamentul cu înÈ›elegere È™i să introducem treptat limite clare È™i alternative care ajută la gestionarea emoÈ›iilor. Răspândirea tehnologiilor digitale a condus treptat la folosirea exagerată a acestora, astfel încât s-a ajuns la utilizarea lor pentru a uita de problemele vieÈ›ii zilnice, un...citeste mai mult

DEPENDENTELE: Telefonul mobil si riscurile pentru sanatatea copiilor (273) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - 11-12-2025
A avea propriul telefon mobil a devenit ceva obiÈ™nuit pentru copii, însă bucuria de a-È™i petrece timpul jucându-se pe telefon sau interacÈ›ionând pe reÈ›elele sociale vine È™i cu o serie de riscuri pentru sănătatea lor fizică È™i psihică. Cum accesul la această tehnologie este inevitabil, recomandările medicilor către părinÈ›i sunt limitarea timpului petrecut de către cei mici pe telefon È™i să nu le cumpere telefon cel puÈ›in până la vârsta de 12 ani.   Ca medic-urgentist de copii, doctorul Mihai Craiu spune că se confruntă tot mai des cu patologii care în urmă cu 10-20 de ani nu erau întâlnite la vârste mici, cum sunt excesul de greutate, probleme de somn sau ch...citeste mai mult

Educatia digitala are nevoie de discernamant (380) Familia. Copiii. Educaţia. Vocaţia - Ștefania Coșuleanu - 06-11-2025
  Într-un context educaÈ›ional dominat de expansiunea tehnologiilor digitale È™i de transformări profunde ale raportului dintre om È™i informaÈ›ie, prof. univ. dr. emerit Constantin CucoÈ™, de la Facultatea de Psihologie È™i ȘtiinÈ›ele EducaÈ›iei, din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” din IaÈ™i, atrage atenÈ›ia asupra unei realități inevitabile: adaptarea È™colii la ceea ce numeÈ™te „cybercultură”. În interviul de față, distinsul pedagog È™i teoretician al educaÈ›iei explică în ce fel această cultură digitală reconfigurează statutul profesorului, dinamica procesului de învățare È™i modul în care reÈ›elele sociale È™i utilizarea excesivă a tehnologiei pot influenÈ›a...citeste mai mult

DEPENDENTELE - Criterii de identificare a celor digitale (516) Familia. Copiii. Educaţia. Vocaţia - Pr. Ioan C. Tesu - 13-10-2025
  TerapeuÈ›ii cărora li se adresează părinÈ›ii bulversaÈ›i de comportamentele modificate È™i ciudate ale copiilor lor, cauzate de dispozitive, recunosc relaÈ›ia  patologică în raport cu tehnologia, device-urile, internet, reÈ›ele sociale sau jocuri, prin comparare cu celelalte dependenÈ›e comportamente, alcool, tutun, substanÈ›e, jocuri de noroc.  Ultima ediÈ›ia a DSM – 5 (2013) face referire la dependenÈ›ele produse de tehnologia digitală È™i de internet È™i arată că acestea sunt „în curs de investigare”. Probabil că într-o nouă versiune a manualului vor fi amplu prezentate È™i analizate, vor fi propuse criterii specifice de diagnosticare È™i intervenÈ›ie. PânÄ...citeste mai mult

Tehnologia digitala – beneficii materiale si costuri spirituale (674) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Pr. Ioan C. Tesu - 09-08-2025
  Un adevăr incontestabil este acela că, folosite în mod echilibrat È™i cu o disciplină precisă, dispozitivele digitale ne uÈ™urează È™i ne înfrumuseÈ›ează viaÈ›a. Însă, folosirea lor abuzivă, lipsită de control È™i de discernământ, poate face loc cyber-adicÈ›iilor sau dependenÈ›elor digitale dintre cele mai grave È™i mai greu de vindecat. Între beneficiile produse de tehnologiile digitale, este demonstrat că ele: „permit o circulaÈ›ie aproape nelimitată a È™tirilor, a gândirii intelectuale, a artei, a divertismentului È™i a altor informaÈ›ii. Permit învățarea unor noi aptitudini. Facilitează o eliberare a creativității È™i a unui câmp larg de opinii. Permit o ...citeste mai mult

Expunerea la ecrane, o provocare pentru copilarie (431) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - 11-06-2025
  „Mă bucuram că stătea cuminte È™i puteam să-mi fac treaba prin casă, fără să mă informez È™i să iau atitudine, mai ales că niciodată nu auzisem despre efectele negative ale TV-ului față de copil”, spune mama unui copil din Republica Moldova despre perioada când băieÈ›elul ei a devenit dependent de televizor. „Înainta în vârstă, dar nu vorbea È™i nici nu era prea sociabil”, mărturiseÈ™te femeia. „La 3 ani È™i 2 luni, zicea doar două cuvinte: mama È™i apă.” SpecialiÈ™tii le-au indicat următoarele: activități logopedice È™i excluderea totală a televizorului, telefonului, tabletei, computerului. Le-au înlocuit cu prezenÈ›...citeste mai mult

I-Kids sau tehnopustii – o generatie a insingurării si a depresiei (1121) Familia. Copiii. Educaţia. Vocaţia - Pr. Ioan C. Tesu - 01-03-2025
  În ciuda unor beneficii È™i efecte pozitive ale reÈ›elelor sociale: sentimentul că sunt acceptaÈ›i, dezvoltarea creativității, consolidarea legăturilor cu prietenii absenÈ›i fizic, oferirea de distracÈ›ie È™i divertisment, oricând È™i în format infinit, acestea stau la baza afecÈ›iunilor psihice tot mai numeroase, observate la utilizatorii „înrăiÈ›i” ai dispozitivelor digitale È™i, în mod deosebit, ai reÈ›elelor sociale: însingurarea, izolarea, anxietatea, depresia. Jonathan Haidt este un foarte cunoscut È™i apreciat psiholog social È™i profesor universitar american. În volumul recent publicat – O generaÈ›ie în pericol. Cum afectează telefonul săn...citeste mai mult

DEPENDENTELE - Cum ii ajuta Biserica pe alcoolici sa se recupereze (785) Viaţa duhovnicească. Milostenia - 05-02-2025
  Floyd Frantz, specialist în tratarea dependenÈ›elor, a ajuns în România ca misionar al organizaÈ›iei Orthodox Christian Mission Center (OCMC) din SUA. În câÈ›iva ani, a devenit co-fondator al Programului NaÈ›ional Antidrog al Bisericii Ortodoxe Române. În noiembrie 2000, a iniÈ›iat la Cluj-Napoca programul de tratare a dependenÈ›ei „Sfântul Dimitrie” al AsociaÈ›iei Filantropice Medical CreÈ™tine „Christiana”, realizat în parteneriat cu Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului È™i Clujului È™i cu OCMC. Proiectul a ajutat sute de români să preia controlul asupra dependenÈ›elor de care sufereau. AncuÈ›a, soÈ›ia sa, conduce Centrul de Servicii So...citeste mai mult

Intunericul necredintei si tragedia globalizarii - eseuri (694) Familia. Copiii. Educaţia. Vocaţia - Valeriu Tănasă - 11-01-2025
Salvarea umanității de întunericul necredinÈ›ei Fără îndoială că nu voi spune nimic nou sub soare în ceea ce vom încerca să analizăm. Dar am convingerea că va fi ceva original È™i  benefic pentru orice cititor, fiindcă m-am  inspirat din comorile SfinÈ›ilor PărinÈ›i care locuiesc acum în Transcendental, astfel că pledoaria aceasta poate salva omenirea în caz de catastrofe, dacă e înÈ›eleasă în Duhul Sfânt. Adică, ataÈ™at până la iubire, de Filocalie, am ajuns la concluzia că prin citirea È™i aplicarea în viaÈ›a noastră a frumuseÈ›ii ce răzbate din această carte, vom ieÈ™i din întunericul în care singuri ne-am ascuns pentru a ne sat...citeste mai mult

DEPENDENTELE: Rolul crucial al duhovnicului in vindecare (880) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - 09-08-2024
  J. C. Larchet despre vindecarea dependenÈ›elor: Persoana care poate ajuta cel mai mult este părintele duhovnic Jean-Claude Larchet a vorbit despre importanÈ›a preotului duhovnic în procesul de vindecare a dependenÈ›elor, într-un interviu publicat în numărul 17 al revistei „Cuvinte către tineri” a Mănăstirii Putna. La întrebarea „Cât de importantă este relaÈ›ia cu o persoană în procesul de vindecare a unei dependenÈ›e?”, teologul a răspuns: „ConfruntaÈ›i cu dependenÈ›a unei persoane, părinÈ›ii, apropiaÈ›ii È™i prietenii sunt, din păcate, aproape întotdeauna neputincioÈ™i. TotuÈ™i, ei pot să ajute, indirect, căci dependenÈ›a este mereu un mijloc de a...citeste mai mult