Tema luniiACTUALITATEA religioasăORTODOXIA (dreapta credinţă)Sfânta ScripturăSfânta Tradiţie şi ereziilePredici. Cateheze. PastoraţieORTOPRAXIA (dreapta trăire)Viaţa duhovnicească. MilosteniaMisiune. Mărturii. Vieţile SfinţilorRUGĂCIUNI. Icoane. MoaşteBISERICA si lumeaFamilia. Copiii. Educaţia. VocaţiaBiserica. Neamul. Politica. LumeaRenasterea satului, a scolii si a comunitatii crestineStiinţă. Medicină. Cultură. ArtăCĂLĂTOR prin ţara meaEvenimente. Apeluri. PetitiiCĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTIIArhiva REVISTE (articole) 1998-2011Calendar
Categorii ale gandirii si constante existentiale (461) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 10-05-2023
I. Categorii ale gândirii Filosofii din antichitate și până în epoca modernă au încercat să cuprindă discursul rațional, dar și cunoaștere în categorii raționale, considerate a fi principii de bază ale gândirii și ale cunoașterii, înțelegerii și explicării universului. O întrebare importantă se referă în ce măsură aceste categorii ale rațiunii reflectau existența, corespundeau realității. De multe ori știința a confirmat o astfel de corespondență, pentru că lumea creată are sensuri raționale, reprezintă și poarte în sine rațiunile plasticizate ale lui Dumnezeu, așa cum afirmă părintele profesor dr. academician Dumitru Stăn...citeste mai mult
I. Categorii ale gândirii Filosofii din antichitate și până în epoca modernă au încercat să cuprindă discursul rațional, dar și cunoaștere în categorii raționale, considerate a fi principii de bază ale gândirii și ale cunoașterii, înțelegerii și explicării universului. O întrebare importantă se referă în ce măsură aceste categorii ale rațiunii reflectau existența, corespundeau realității. De multe ori știința a confirmat o astfel de corespondență, pentru că lumea creată are sensuri raționale, reprezintă și poarte în sine rațiunile plasticizate ale lui Dumnezeu, așa cum afirmă părintele profesor dr. academician Dumitru Stăn...citeste mai mult
Stapanire de sine si autocontrol (702) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Pr. Adrian Agachi - 05-12-2021
„Cei fără minte dispreţuiesc înţelepciunea şi stăpânirea de sine” (Pilde 1, 7). Stăpânirea de sine este așezată de înțeleptul rege Solomon într-un rang foarte înalt - ca însoțitoare a înțelepciunii. De fapt, în toată istoria omenirii, un om lipsit de această calitate esențială nu a fost niciodată considerat înțelept. A-ți pierde stăpânirea de sine devine adesea sinonim cu a intra într-o sferă foarte periculoasă atât a vieții interioare, cât și a celei exterioare, cu a păși mai încet sau mai rapid în tărâmul nebuniei. Fie prin mânie, fie prin mândrie, fie prin înrobirea g...citeste mai mult
„Cei fără minte dispreţuiesc înţelepciunea şi stăpânirea de sine” (Pilde 1, 7). Stăpânirea de sine este așezată de înțeleptul rege Solomon într-un rang foarte înalt - ca însoțitoare a înțelepciunii. De fapt, în toată istoria omenirii, un om lipsit de această calitate esențială nu a fost niciodată considerat înțelept. A-ți pierde stăpânirea de sine devine adesea sinonim cu a intra într-o sferă foarte periculoasă atât a vieții interioare, cât și a celei exterioare, cu a păși mai încet sau mai rapid în tărâmul nebuniei. Fie prin mânie, fie prin mândrie, fie prin înrobirea g...citeste mai mult
Cu ce constiinta depasim vremurile (912) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Sergiu Ciocârlan - 04-10-2021
Exemplul Părintelui Dumitru Stăniloae și al Cuviosului Părinte Arsenie Unora le slăbește conștiința în vreme de război. Se țin tari în timp de pace, dar când vine războiul se moleșesc. Principala temă devine supraviețuirea. Întrerup orice altă activitate creatoare, se blochează. Îți reproșează că ești orb și nu vezi ce vremuri cumplite trăim. Mai întâi – spun ei – să treacă primejdia și după aceea poate fi reluat orice proiect. Dar perspectiva aceasta este înșelătoare. Părintele Dumitru Stăniloae și Cuviosul Părinte Arsenie Boca lucrează la traducerea „Filocaliei” într-o perioadă ist...citeste mai mult
Exemplul Părintelui Dumitru Stăniloae și al Cuviosului Părinte Arsenie Unora le slăbește conștiința în vreme de război. Se țin tari în timp de pace, dar când vine războiul se moleșesc. Principala temă devine supraviețuirea. Întrerup orice altă activitate creatoare, se blochează. Îți reproșează că ești orb și nu vezi ce vremuri cumplite trăim. Mai întâi – spun ei – să treacă primejdia și după aceea poate fi reluat orice proiect. Dar perspectiva aceasta este înșelătoare. Părintele Dumitru Stăniloae și Cuviosul Părinte Arsenie Boca lucrează la traducerea „Filocaliei” într-o perioadă ist...citeste mai mult
Lectio electio (1454) Tema lunii - Cristina Roman - 11-08-2020Credem că trăim în democrație, că avem libertate să/când alegem. Totuși, ne simțim nereprezentați de ceea ce se întâmplă în societate ca urmare a alegerilor noastre la nivel colectiv, dar și ca impact al alegerilor fiecăruia dintre noi. Cum știm dacă ne păcălim, dacă trăim un simulacru de libertate? Iată câteva răspunsuri: Teoria Big Brother, caracterizată drept conspiraționistă, se adeverește din păcate, pe zi ce trece. Încă de acum 60 de ani se vorbea nu doar pragmatic, ci în mod cinic despre ea: Bertrand Russel, filosof, matematician, istoric și critic social britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, „profeţea” succed...citeste mai mult
Biserica și libertatea de conștiință la vreme de încercare (1409) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 08-04-2020
I. Biserica la vreme de încercare Suntem la vreme de încercare. Toată umanitatea se află acum la vreme de încercare, fapt care nu mai are precedent în istoria cunoscută a omenirii. Această situație nu este rezultatul unei întâmplări, a jocului legilor și forțelor naturii și nu cred că este cauzată de voința malefică a unui om sau a unor oameni. În natură nimic nu este întâmplător ața cum o spun și Sfinții Părinți și o recunosc mulți oameni de știință, deoarece lumea și existența ei nu sunt rezultatul legilor evoluției și au un sens și o cauză mult mai adâncă, fiind creația lui Dumnezeu, care din iubire milostivă a creat universul și omul...citeste mai mult
I. Biserica la vreme de încercare Suntem la vreme de încercare. Toată umanitatea se află acum la vreme de încercare, fapt care nu mai are precedent în istoria cunoscută a omenirii. Această situație nu este rezultatul unei întâmplări, a jocului legilor și forțelor naturii și nu cred că este cauzată de voința malefică a unui om sau a unor oameni. În natură nimic nu este întâmplător ața cum o spun și Sfinții Părinți și o recunosc mulți oameni de știință, deoarece lumea și existența ei nu sunt rezultatul legilor evoluției și au un sens și o cauză mult mai adâncă, fiind creația lui Dumnezeu, care din iubire milostivă a creat universul și omul...citeste mai mult
Libertatea de conștiință, ca dar al lui Dumnezeu și ca drept al omului (2573) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 10-03-2020
I. Conștiința, darul neprețuit al lui Dumnezeu pentru om Cuvintele Mântuitorului nostru Domnul Iisus Hristos exprimă înțelesul profund, divin, al libertății omului: ”Și veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi” ( Ioan 8, 32). Prin urmare libertatea autentică a omului, cea după har, este determinată și condiționată de cunoașterea adevărului, de cunoașterea lui Dumnezeu. Libertatea dăruită de Dumnezeu omului îi permite acestuia nu numai să se raporteze la Dumnezeu, dar chiar să îl refuze pe Dumnezeu, nu numai să facă binele și să aibă iubire milostivă față de toată firea zidită, dar și posibilitatea de a face rău și de a trăi în egoi...citeste mai mult
I. Conștiința, darul neprețuit al lui Dumnezeu pentru om Cuvintele Mântuitorului nostru Domnul Iisus Hristos exprimă înțelesul profund, divin, al libertății omului: ”Și veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi” ( Ioan 8, 32). Prin urmare libertatea autentică a omului, cea după har, este determinată și condiționată de cunoașterea adevărului, de cunoașterea lui Dumnezeu. Libertatea dăruită de Dumnezeu omului îi permite acestuia nu numai să se raporteze la Dumnezeu, dar chiar să îl refuze pe Dumnezeu, nu numai să facă binele și să aibă iubire milostivă față de toată firea zidită, dar și posibilitatea de a face rău și de a trăi în egoi...citeste mai mult
În câte feluri e prezent Hristos Domnul în viață și în lume? (1427) Sfânta Tradiţie şi ereziile - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 02-10-2019
Prezența lui Dumnezeu în viața noastră aduce liniște, bucurie și sens în lume. Omul se simte în siguranță dacă știe că Dumnezeu este prezent și lucrează în lume și în viața lui. Are un temei, o bază. Un reper la care se raportează întotdeauna și cu bune și cu mai puțin bune. Bucuriile trec de obicei destul de repede. Când însă le dai un sens superior și le proiectezi pe ecranul veșniciei își descoperă adevărata semnificație. Cu lucrurile rele din viața noastră se întâmplă la fel. Își pierd din consistență și din iradiere. Una peste alta, cu Dumnezeu prezent în viața ta îți este mai ușor. Și, în orice caz, nu...citeste mai mult
Prezența lui Dumnezeu în viața noastră aduce liniște, bucurie și sens în lume. Omul se simte în siguranță dacă știe că Dumnezeu este prezent și lucrează în lume și în viața lui. Are un temei, o bază. Un reper la care se raportează întotdeauna și cu bune și cu mai puțin bune. Bucuriile trec de obicei destul de repede. Când însă le dai un sens superior și le proiectezi pe ecranul veșniciei își descoperă adevărata semnificație. Cu lucrurile rele din viața noastră se întâmplă la fel. Își pierd din consistență și din iradiere. Una peste alta, cu Dumnezeu prezent în viața ta îți este mai ușor. Și, în orice caz, nu...citeste mai mult
Vindecarea în Hristos. În ce condiţii ni se iartă păcatele? (3545) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 14-09-2019
Dumnezeu este Cel care ne iartă păcatele Întrebarea nu este: „Cine ne iartă păcatele?”, deoarece ştim că păcatele ni le iartă Dumnezeu. Sigur că şi oamenii cărora le greşim ne pot ierta dacă ne recunoaştem greşeala, apoi ne cerem iertare şi dacă o îndreptăm prin oarece fapte, însă, în cele din urmă, Dumnezeu este Cel care ne iartă greşelile, păcatele şi patimile. Patimile sunt păcate învechite, cu ştate de plată vechi, devenindu-ne prin repetiţie o „a doua natură”. Ştim, de asemenea, că păcatele ni le mai iartă şi preotul duhovnic, aşa cum spun şi cuvintele de dezlegare rostite de el la T...citeste mai mult
Dumnezeu este Cel care ne iartă păcatele Întrebarea nu este: „Cine ne iartă păcatele?”, deoarece ştim că păcatele ni le iartă Dumnezeu. Sigur că şi oamenii cărora le greşim ne pot ierta dacă ne recunoaştem greşeala, apoi ne cerem iertare şi dacă o îndreptăm prin oarece fapte, însă, în cele din urmă, Dumnezeu este Cel care ne iartă greşelile, păcatele şi patimile. Patimile sunt păcate învechite, cu ştate de plată vechi, devenindu-ne prin repetiţie o „a doua natură”. Ştim, de asemenea, că păcatele ni le mai iartă şi preotul duhovnic, aşa cum spun şi cuvintele de dezlegare rostite de el la T...citeste mai mult
Bioethica militans (III). Profesiune medicală şi conştiinţă creştină (1435) Stiinţă. Medicină. Cultură. Artă - Sebastian Moldovan - 02-02-2019
Dacă „libertatea de a avorta” și-a propus să facă o lume mai bună, atunci cu siguranță a eșuat. Poate cea mai perfidă crimă împotriva femeii este concepţia înjositoare promovată de apărătorii „dreptului” la avort, după care femeia poate fi ceva în lumea aceasta numai cu preţul sacrificării copilului ei. A pretinde că emanciparea femeii nu se poate fundamenta decât pe avort, înseamnă, în fapt, a-i refuza femeii orice emancipare. Cum bine ştim, începutul mântuirii s-a făcut, de fapt, prin conceperea Domnului Iisus Hristos, de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria, eveniment pe care îl serbăm la Bunavestire. Însă noi, c...citeste mai mult
Dacă „libertatea de a avorta” și-a propus să facă o lume mai bună, atunci cu siguranță a eșuat. Poate cea mai perfidă crimă împotriva femeii este concepţia înjositoare promovată de apărătorii „dreptului” la avort, după care femeia poate fi ceva în lumea aceasta numai cu preţul sacrificării copilului ei. A pretinde că emanciparea femeii nu se poate fundamenta decât pe avort, înseamnă, în fapt, a-i refuza femeii orice emancipare. Cum bine ştim, începutul mântuirii s-a făcut, de fapt, prin conceperea Domnului Iisus Hristos, de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria, eveniment pe care îl serbăm la Bunavestire. Însă noi, c...citeste mai mult
Tâlcuire la Fericiri VI: Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu (Matei 5, 8) (3810) Sfânta Scriptură - Cristina Roman - 02-04-2018„Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieţii. " (Proverbele lui Solomon 4:23) „Hristoase, Lumina cea adevărată, Care luminezi şi sfinţeşti pe tot omul ce vine în lume, să se însemneze peste noi lumina feţei Tale, ca într-însa să vedem lumina cea neapropiată. Îndreptează paşii noştri spre lucrarea poruncilor Tale, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale şi ale tuturor sfinţilor Tăi." Amin. Iisus a zis: „Şi voi tot fără pricepere sunteţi? Nu înţelegeţi că orice intră în gură merge în pântece şi apoi este aruncat afară în hazna? Dar, ce iese din gură vine din inimă, ...citeste mai mult
Învinovăţirea de sine sau asumarea responsabilităţii? - abordare psihopatristică (3134) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 30-08-2017
Ceea ce ne spune astăzi inteligenţa emoţională – concept folosit pentru prima dată în 1985 – despre asumarea responsabilităţii, se ştia cu mult tip înainte. În secolul VI, de pildă, Ava Dorotei de Gaza, medic la bolniţa mănăstirii lui Serid, se remarca „prin analizele fine ale unor virtuţi, patimi şi stări sufleteşti”, distingându-se faţă de Sfântul Ioan Scărarul „prin analize amănunţite şi mai stăruitoare ale stărilor sufleteşti, spre deosebire de „Scara”, care preferă stilul lapidar şi formulările paradoxale” (STĂNILOAE, 1980, pp. 466 – 467). Aceste analize fine şi adânci pe care ava Dorotei le face demonstr&aci...citeste mai mult
Ceea ce ne spune astăzi inteligenţa emoţională – concept folosit pentru prima dată în 1985 – despre asumarea responsabilităţii, se ştia cu mult tip înainte. În secolul VI, de pildă, Ava Dorotei de Gaza, medic la bolniţa mănăstirii lui Serid, se remarca „prin analizele fine ale unor virtuţi, patimi şi stări sufleteşti”, distingându-se faţă de Sfântul Ioan Scărarul „prin analize amănunţite şi mai stăruitoare ale stărilor sufleteşti, spre deosebire de „Scara”, care preferă stilul lapidar şi formulările paradoxale” (STĂNILOAE, 1980, pp. 466 – 467). Aceste analize fine şi adânci pe care ava Dorotei le face demonstr&aci...citeste mai mult
Smerenia – studiu teologic şi psihologic (3261) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 27-04-2017
“Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi” (Tropar de umilinţă). Lucrul cu cel mai ridicat grad de dificultate pe care îl întâlnim atunci când vorbim despre virtutea smereniei este definirea ei. Psihologii recunosc că e vorba despre o emoţie complexă care apare la intersecţia trăsăturilor de personalitate cu manifestarea ei în diferite situaţii de viaţă. Dacă, să zicem, smerenia s-ar îngemăna mai mult cu o înclinaţie a “firii” mele înspre reţinere şi modestie, asta nu înseamnă că, invariabil, indiferent de...citeste mai mult
“Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi” (Tropar de umilinţă). Lucrul cu cel mai ridicat grad de dificultate pe care îl întâlnim atunci când vorbim despre virtutea smereniei este definirea ei. Psihologii recunosc că e vorba despre o emoţie complexă care apare la intersecţia trăsăturilor de personalitate cu manifestarea ei în diferite situaţii de viaţă. Dacă, să zicem, smerenia s-ar îngemăna mai mult cu o înclinaţie a “firii” mele înspre reţinere şi modestie, asta nu înseamnă că, invariabil, indiferent de...citeste mai mult
Familie şi inteligenţă emoţională (2) - conştiinţa de sine (2552) Familia. Copiii. Educaţia. Vocaţia - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 31-10-2016
„El ne dă târcoale la fiecare şi, ca un duşman care asediază pe cei închişi într-o cetate, cercetează zidurile şi caută să găsească dacă avem vreo parte a corpului mai puţin sigură şi mai puţin întărită prin armele credinţei, pentru ca pe acolo să-şi facă drum şi să pătrundă în interior.” - Sfântul Ciprian al Cartaginei „Cunoaşte-te pe tine însuţi!” - Socrate A fi conştient de sine sau a avea ştiinţa sinelui înseamnă a coborî la adâncimea fiului risipitor şi întors în spaţiul identitar al propriei familii. Mânaţi la adânc! ...citeste mai mult
„El ne dă târcoale la fiecare şi, ca un duşman care asediază pe cei închişi într-o cetate, cercetează zidurile şi caută să găsească dacă avem vreo parte a corpului mai puţin sigură şi mai puţin întărită prin armele credinţei, pentru ca pe acolo să-şi facă drum şi să pătrundă în interior.” - Sfântul Ciprian al Cartaginei „Cunoaşte-te pe tine însuţi!” - Socrate A fi conştient de sine sau a avea ştiinţa sinelui înseamnă a coborî la adâncimea fiului risipitor şi întors în spaţiul identitar al propriei familii. Mânaţi la adânc! ...citeste mai mult