Tema luniiACTUALITATEA religioasăORTODOXIA (dreapta credinţă)Sfânta ScripturăSfânta Tradiţie şi ereziilePredici. Cateheze. PastoraţieORTOPRAXIA (dreapta trăire)Viaţa duhovnicească. MilosteniaMisiune. Mărturii. Vieţile SfinţilorRUGĂCIUNI. Icoane. MoaşteBISERICA si lumeaFamilia. Copiii. Educaţia. VocaţiaBiserica. Neamul. Politica. LumeaRenasterea satului, a scolii si a comunitatii crestineStiinţă. Medicină. Cultură. ArtăCĂLĂTOR prin ţara meaEvenimente. Apeluri. PetitiiCĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTIIArhiva REVISTE (articole) 1998-2011Calendar
Prof. Maria Gabor
Pentru a citi biografia autorului şi a vedea/comanda cărţile, click aici.
Articole din anii 1998-2011 (click)
Articole
Să nu întoarceți capul înapoi! - Poezii (1339) - Prof. Maria Gabor - 04-03-2019
Să nu întoarceți capul înapoi! Sodoma și Gomora se-ndrăcesc. Țărâna prinde foame de pământ, Se-ncinge lutu, -n el hălăduiesc Nesățioase patimi de mormânt. Orgii cu danț și pene de păun, Bețiile întrec orice răsfăț, În țipete carnale, spasm nebun, Cetățile cuprinse de dezmăț Se răzvrătesc aprins în sodomii, Batjocoresc oricare legământ, Ridică-n slăvi cumplite blasfemii, De nu-i mai rabdă Domnul pe Pământ. ”Ai milă, Doamne, cruță-i pe cei drepți! – Se roagă patriarhul Avraam – Ajuns-au răi, dar ce poți să îndrepți La Cainii din Eva și Adam. Cât sunt eu de bătrân și câ...citeste mai mult
Să nu întoarceți capul înapoi! Sodoma și Gomora se-ndrăcesc. Țărâna prinde foame de pământ, Se-ncinge lutu, -n el hălăduiesc Nesățioase patimi de mormânt. Orgii cu danț și pene de păun, Bețiile întrec orice răsfăț, În țipete carnale, spasm nebun, Cetățile cuprinse de dezmăț Se răzvrătesc aprins în sodomii, Batjocoresc oricare legământ, Ridică-n slăvi cumplite blasfemii, De nu-i mai rabdă Domnul pe Pământ. ”Ai milă, Doamne, cruță-i pe cei drepți! – Se roagă patriarhul Avraam – Ajuns-au răi, dar ce poți să îndrepți La Cainii din Eva și Adam. Cât sunt eu de bătrân și câ...citeste mai mult
Poezii (1475) - Prof. Maria Gabor - 02-02-2019
Cu-a mea privire-ntoarsă înapoi Îmi desenează norii-n cer tipare, Mulțime de femei pe o cărare. Sunt mame, fiice, altele nurori, Soții, bunice, toate-mi par surori. Agar și Sara, Lea și Rahela, Rebeca, Abigail, Izabela. Bat-Șeba, Debora, Naomi, Rut, În umbra Anei, văd cum au trecut Elisabeta, Vasti sau Estera Și câte alte nume mari pe Terra, Regine, slujnice, împărătese, Cu nume după firea lor alese. Doar eu sunt nimeni, nimeni și nu pot. Să mă numesc decât soața lui Lot. Nu mă gândesc c-am fost o anonimă Nu mi-am dorit putere, avere, stimă, Nici să ajung subiect de epopee Și nu știu dacă-am vrut să fiu femeie. Nu-s pedepsită...citeste mai mult
Cu-a mea privire-ntoarsă înapoi Îmi desenează norii-n cer tipare, Mulțime de femei pe o cărare. Sunt mame, fiice, altele nurori, Soții, bunice, toate-mi par surori. Agar și Sara, Lea și Rahela, Rebeca, Abigail, Izabela. Bat-Șeba, Debora, Naomi, Rut, În umbra Anei, văd cum au trecut Elisabeta, Vasti sau Estera Și câte alte nume mari pe Terra, Regine, slujnice, împărătese, Cu nume după firea lor alese. Doar eu sunt nimeni, nimeni și nu pot. Să mă numesc decât soața lui Lot. Nu mă gândesc c-am fost o anonimă Nu mi-am dorit putere, avere, stimă, Nici să ajung subiect de epopee Și nu știu dacă-am vrut să fiu femeie. Nu-s pedepsită...citeste mai mult
De ziua Limbii Române la Soroca, 31 august 2014 (1374) - Prof. Maria Gabor - 25-08-2018
Ziua Limbii Române, care se sărbătorește prin decret prezidențial pentru al doilea an, în România, în data de 31 august, anul acesta, 2014, s-a potrivit într-o zi de Duminică, și a coincis în calendarul nostru ortodox, cu data la care se prăznuiește Așezarea în raclă a cinstitului Brâu al Maicii Domnului; așă că, ajunsă la Soroca, m-am dus mai întâi la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie de la Biserică. Am plecat de la Chișinău îmbrăcată în costumul pupular de la noi, din Făgăraș, cum fac și acasă în zilele de praznic. Acum eram mândră o dată mai mult de brâul meu tricolor, cumpărat la Chișinău de la o mold...citeste mai mult
Ziua Limbii Române, care se sărbătorește prin decret prezidențial pentru al doilea an, în România, în data de 31 august, anul acesta, 2014, s-a potrivit într-o zi de Duminică, și a coincis în calendarul nostru ortodox, cu data la care se prăznuiește Așezarea în raclă a cinstitului Brâu al Maicii Domnului; așă că, ajunsă la Soroca, m-am dus mai întâi la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie de la Biserică. Am plecat de la Chișinău îmbrăcată în costumul pupular de la noi, din Făgăraș, cum fac și acasă în zilele de praznic. Acum eram mândră o dată mai mult de brâul meu tricolor, cumpărat la Chișinău de la o mold...citeste mai mult
Suntem români și punctum! (1034) - Prof. Maria Gabor - 14-06-2018
”Suntem români și punctum!”– a spus-o Eminescu. Văzduhul ține minte. Cu-arcușul, Porumbescu Culege-aprins ecoul și-l cântă apăsat! Din PUNCT țâșnesc izvoare de cântec minunat. Mă potrivesc la maluri de ape, valul mut Vuiește dintrodată a Mureș, Olt, a Prut. Curge la vale Nistrul împins de cer cu-o Mână Și-mi povestește-amarul din el Limba Română, Căci vin pe el poeme și ode-nvolburate. Văd și aud... Se-înalță cuvintele purtate Și se prefac în cântec, iar aripile lor, Pe-un portativ din zeghe, răspund la dor cu DOR. Un cor sublim de îngeri ia dorului aminte Și intonează Imnul Limbii Române sf...citeste mai mult
”Suntem români și punctum!”– a spus-o Eminescu. Văzduhul ține minte. Cu-arcușul, Porumbescu Culege-aprins ecoul și-l cântă apăsat! Din PUNCT țâșnesc izvoare de cântec minunat. Mă potrivesc la maluri de ape, valul mut Vuiește dintrodată a Mureș, Olt, a Prut. Curge la vale Nistrul împins de cer cu-o Mână Și-mi povestește-amarul din el Limba Română, Căci vin pe el poeme și ode-nvolburate. Văd și aud... Se-înalță cuvintele purtate Și se prefac în cântec, iar aripile lor, Pe-un portativ din zeghe, răspund la dor cu DOR. Un cor sublim de îngeri ia dorului aminte Și intonează Imnul Limbii Române sf...citeste mai mult
Doinește Nistrul (2044) - Prof. Maria Gabor - 28-03-2018
Doinește Nistrul noaptea, cînd apele vin toate, Să se închine-n taină Cetății de pe mal, Atîtea lacrimi curs-au pe ziduri de Cetate, Păstrate sunt de-a pururi în fiecare val. Din ele sfînt se-adapă eterul care soarbe Suspinul și amarul ce vine din pămînt, Cînd vîntul se trezește din locu-n care doarme, MĂRIA SA îl cheamă și vine Duhul Sfînt. Învie-un cîmp de oase, de strajă stau soldații, Nu-s faptele uitate, nici morții risipiți, Și curge, curge Nistrul, dar cînd se înserează, Se-oprește-n loc în taină și cîntă: Auziți?...citeste mai mult
Doinește Nistrul noaptea, cînd apele vin toate, Să se închine-n taină Cetății de pe mal, Atîtea lacrimi curs-au pe ziduri de Cetate, Păstrate sunt de-a pururi în fiecare val. Din ele sfînt se-adapă eterul care soarbe Suspinul și amarul ce vine din pămînt, Cînd vîntul se trezește din locu-n care doarme, MĂRIA SA îl cheamă și vine Duhul Sfînt. Învie-un cîmp de oase, de strajă stau soldații, Nu-s faptele uitate, nici morții risipiți, Și curge, curge Nistrul, dar cînd se înserează, Se-oprește-n loc în taină și cîntă: Auziți?...citeste mai mult
Petre Popa - Blazonul Veșniciei (2647) - Prof. Maria Gabor - 06-10-2017Tot ce trăim este plin de sens. Trăim clipe sau veșnicim trăiri ”într-un perpetuu joc de nemoarte”, este mesajul din recenta carte a poetului Petre Popa ”Blazonul veșniciei”, volum de Poezii, cântece, eseuri pentu copii... și părinți, carte apărută la Uniprint, Soroca, 2017. Dacă ar fi să semnalăm doar o apariție a acestui an 2017, enunțul de mai sus ar încununa pe poetul Petre Popa cu încă o bucurie a unei realizări personale. Cartea este, însă, o provocare inedită de a ne descoperi printre rânduri și pe noi cititorii ei, în ipostaza de creatori de veșnicie, din perspectiva pe care ne-o propune poetul. Un cuvânt sau mai multe cuvinte, un gest sau ...citeste mai mult
Adormirea Maicii Domnului (icoana pictată de Părintele Arsenie Boca) (8846) - Prof. Maria Gabor - 17-08-2016Perioada de timp în care Părintele Arsenie Boca s-a aflat între anii ῾39, ῾40, pentru câteva luni la Chișinău, pentru a studia de la meșteri iconari iscusiți arta poleirii icoanelor și tehnica metaloplastiei, abia de este menționată în sursele existente privind biografia Părintelui. Trăind eu însămi doi ani în Chișinău, mi-am propus să mă documentez la fața locului asupra acestei arte a poleirii icoanelor. Am cercetat expoziții de artă creștină, am răsfoit albume, am citit traduceri din limba rusă despre acest meșteșug, am luat aminte la icoanele vechi din biserici scăpate ca prin minune de vandalizarea stalinistă. Nu știu ce speram să găsesc. Mă însuflețea g&acir...citeste mai mult
Din viaţa unei parohii de ţară. Închinare şi rugăciune în biserica ortodoxă din satul Bucium, la hramul „ Sfintei Treimi” (5243) - Prof. Maria Gabor - 19-06-2012
Am trecut de câteva ori prin satul Bucium, în drum spre Mănăstire. La un moment dat, drumul coteşte brusc ocolind dealul în pantă, cu biserica şi cimitirul aşezate de-a stânga drumului. Şoseaua în urcuş abia de te lasă să priveşti biserica: o construcţie îngrijită, cu turla albă şi crucea în vârf, adunând din văzduh harul însemnului atotprezenţei lui Dumnezeu. Priveliştea suitoare a scărilor de la intrare, amprentă de-o clipă pe oglinda retrovizoare de la maşină, mă urmăreşte în gând cu chemare. Timpul e plin de clipele vremii care aduce şi momentul proniator! Cineva din nevăzut îmi aşează cărările neştiute încă mie şi mă ...citeste mai mult
Am trecut de câteva ori prin satul Bucium, în drum spre Mănăstire. La un moment dat, drumul coteşte brusc ocolind dealul în pantă, cu biserica şi cimitirul aşezate de-a stânga drumului. Şoseaua în urcuş abia de te lasă să priveşti biserica: o construcţie îngrijită, cu turla albă şi crucea în vârf, adunând din văzduh harul însemnului atotprezenţei lui Dumnezeu. Priveliştea suitoare a scărilor de la intrare, amprentă de-o clipă pe oglinda retrovizoare de la maşină, mă urmăreşte în gând cu chemare. Timpul e plin de clipele vremii care aduce şi momentul proniator! Cineva din nevăzut îmi aşează cărările neştiute încă mie şi mă ...citeste mai mult