Folosim cookies de navigare (ce nu pot fi dezactivate) și de analiza a traficului (inactive, ce pot fi activate prin click pe Accept) | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Familia. Copiii. Educaţia. VocaţiaNr. vizualizari: 18258

Suflețel (piesă de teatru pentru elevi)

Gina Agapie
Tags: teatru scolar;
Suflețel (piesă de teatru pentru elevi)

ARGUMENT

            Teatrul, în încercarea lui de a reflecta unele din aspectele timpului, este o meditaţie asupra condiţiei umane. A pune în scenă un text literar presupune a da faptelor posibilitatea da a fi exprimate pozitiv şi în perspectivă. În primul rând, contactul cu textul şi necesitatea memorării lui creează o posibilitate remarcabilă pentru elevi de a surprinde lucruri grave prin jocul de rol. Forţa experienţei practice presupune descoperire spirituală, o mutaţie a lumii exterioare în interiorul fiinţei-a spectatorului şi a personajului-actor totodată.  

            Teatrul în gimnaziu este un punct de sprijin pentru studierea textelor literare şi al exprimării orale, fiind de interes în planul managerial al catedrei de limba şi literatura română şi în viața culturala a şcolii. Din dorinţa de a oferi o alternativă cu posibilitatea de atingere a obiectivelor generale şi specifice ale acestui obiect de studiu, am lucrat cu elevii de liceu şi de gimnaziu, extinzându-mi activitatea didactică şi unind-o cu cea extraşcolară, în scopul de a da învăţării un aspect practic şi participativ. Toate scenetele propuse în această lucrare au fost oferite spectatorilor în sălile bucureştene consacrate, cum ar fi la Teatrul Masca, Teatrul Cassandra, și au participat la festivităţi ale Unităţii Militare din Boboc sau la serbări prezentate în biserică. Activitatea extraşcolară a fost primită bine deopotrivă de către cadrele didactice şi elevii care s-au implicat afectiv în aşa fel încât spectacolele de teatru au devenit o tradiţie a şcolii, aducând şi multe satisfacţii care constau în obţinerea de premii şi menţiuni, parteneriate, accesul pe scenele adevărate ale sălilor de spectacole.

                         I.  OBIECTIVE

Teatrul şcolar permite redescoperirea unor texte literare care să propună valori artistice şi morale totodată. Activitatea de punere în scenă a textelor dramatizate a  presupus contactul cu textul neprelucrat, accesul elevului la biblioteca personală, şcolară sau judeţeană. Aria literaturii a fost extinsă la opere aparţinând literaturii universale, folclorului şi etnografiei sau chiar igienei şcolare. Obiectivul principal a fost acela de a determina subiecţii să guste un text prin joc, sa participe creativ şi deplin, urmărind viziunea regizorală dar având şi posibilitatea de a oferi multiple variante interpretative care să exprime laturi ale personalităţii lor.  Fie că este vorba despre rol individual sau colectiv, montarea obligă la participare în echipă, decoruri, costume, fondul muzical, totul fiind un rezultat al contribuţiei fiecărui participant. lustraţia muzicală, realizarea afişelor, colaborarea cu alţi profesori din şcoală dă posibilitatea realizării unui liant dealtfel greu de atins.

Elevii sunt astfel invitaţi să-şi dezvolte capacitatea de comunicare, să fie receptivi şi responsabili, să-şi dozeze calităţile, teatrul fiind şi un mod în care şcolari care la clasă nu se remarcă prin calităţi deosebite, găsesc un cadru în care se afirmă şi au posibilitatea de a  dezlipi o etichetă, aceea de elev slab la învăţătură. Cum orice spectacol de teatru presupune prezenţa spectatorilor, elevii au învăţat să aibă o conduită civilizată, respect faţă de actul artistic şi un comportament potrivit în sală, primind aplauzele publicului cu modestie. Textul memorat a dat posibilitatea dezvoltării exprimării orale şi a vocabularului, stabilirii contactului cu spaţiul comunitar-părinţi, profesori, alţi spectatori, a complexităţii actului artistic având ca obiective cogniţia, afectivitatea şi caracterul motric.

           II. ETAPELE ORGANIZĂRII

Stabilirea temei spectacolului.

Alegerea textului, a decorului, costumelor, suportului muzical şi a elevilor actori.

Obţinerea acordului directorului, părinţilor, elevilor.

Masă rotundă pentru citirea textului şi împărţirea rolului.

Precizarea condiţiilor de participare.

Întocmirea unui program de repetiţii.

Realizarea unui afiş.

Contactarea sponsorilor: edituri care pot veni cu ofertă de carte, firme de catering, părinţi. În paralel cu această activitate, se pot organiza expoziţii de icoane, de pictură, lecţii de igienă şcolară... Se poate finaliza ca un concurs între şcoli.

            III. JURIZAREA

Membrii juriului acordă puncte pentru calitatea reprezentaţiilor şi au posibilitatea să stabilească numărul de puncte obţinut pentru calitatea spectacolelor, să ofere premii individuale pentru actori şi roluri,  pentru costume, pentru ilustraţii muzicale, regie şi scenariu. 

             IV. VALORIFICAREA REZULTATELOR

Fiecare participant are de câştigat prin contactul cu textul și prin lucrul în echipă. Mulţi elevi se vor putea  înscrie la cluburi extraşcolare de teatru având posibilitatea să lucreze cu profesionişti. Elevii pot susţine spectacole în cadrul comunităţii, pe scenele teatrelor din localitate, la televiziune, au posibilitatea de a deveni protagoniştii unor emisiuni tematice.  Prin aprecierea publicului receptiv şi avizat, elevii-actori fac să crească stima de sine. Teatrul este şi o variantă pentru Şcoala Altfel.

            SUFLEŢEL

SINOPSIS

         Crucea Roşie din oraş organizează un concurs de igienă. Şcolarii doresc să participe şi se organizează în grupe dar nu toţi doresc să îşi asume responsabilităţi. Conduşi de un lider, ei adună informaţii despre diferite aspecte ale curăţeniei şi totul pare să meargă bine când Sufleţel, un personaj  hazliu, are un mic accident chiar înaintea orei de dirigenţie la care urma să vorbească un preot, părintele adoptiv al băiatului. Copiii se mobilizează şi dau prim ajutor necesar fracturilor. Este chemată o ambulanţă şi rănitul este transportat la spital.  De la părinte vor afla câte ceva şi despre igiena sufletului.

PERSONAJE :

SUFLEŢEL: HISTRIONUL CLASEI

DAVIDINA: LIDERA GRUPEI DE IGIENĂ I

MERESCU: LIDERUL GRUPEI  DE IGIENĂ II, ORGANIZATOR

ANGEL: ELEV CERTAT CU IGIENA

ALBIŢA: ELEVĂ LĂUDĂROASĂ

CRINA: ELEVĂ

FELICIA: ELEVĂ

FLORIN: ELEV ECHILIBRAT

LUMINIŢA: ELEVĂ COOPERANTĂ

VIŞINICĂ: ELEV  PRACTIC ŞI RAŢIONAL

PROFESOARA-DIRIGINTĂ

JANDARMUL ŞCOLII

PREOTUL:TUTORELE COPILULUI SUFLEŢEL

COSTUME:

SE RECOMANDĂ UNIFORMA ŞCOLARĂ SAU ŢINUTA PURTATĂ ÎN ŞCOALA RESPECTIVĂ. 

DECOR:

PENTRU FIECARE ACT ŞI SCENĂ AM PRINS LOCUL ACŢIUNII ÎN DIDASCALII.

MUZICĂ: LA ALEGERE.

 ACTUL I

SCENA I

(În curtea şcolii elevii citesc regulamentul concursului pe tema igienei. Se aude muzica oferită ca suport.)

SCENA II

(În sala de clasă. Bănci scaune, un decor obişnuit.)

            DAVIDINA:

  • Gata! vă rog, să ne aşezăm în bănci şi să propunem acţiuni care să  ne  aducă premiul I la curăţenie! Ca să ajungem la concursul organizat de Crucea Roşie trebuie să trecem de faza pe şcoală!

            SUFLEŢEL (Smulge o foaie de hârtie dintr-un caiet, o mototoleşte  şi o aruncă pe jos):

  • Eu am terminat! Copii,  daţi şi voi  o mână de ajutor! După mineee...!(Joacă fotbal cu acel cocoloş. Câţiva băieţi se prind în joc).

            ANGEL:

  • Ia  să ne gândim. Da, ar fi bine...să scăpăm de concurs! Nu. Poate găsim ceva mai ingenios cum ar fi... Ia, ascultaţi! Să stăm de-o parte.

            SUFLEŢEL:

  • De parcă ai avea de gând să te integrezi!  Săpunul şi apa ţi-s duşmani de temut. Îl şi aud pe sfântul părinte Milea (Ţuguie buzele şi înalţă vocea):  Sufletul nostru e nemuritor şi poate fi în primejdie cumplită, asemenea trupului şi minţii, dacă nu le curăţim de cele dăunătoare.

            (Angel şi Sufleţel râd.)  

            MERESCU:

  • Copilul a spus adevărul! Extraordinar! Sufleţel mi-a dat o idee grozavă. Ce ar fi dacă am împărţi activitatea noastră în mai multe secţiuni? Să formăm grupe de lucru!

            DAVIDINA (Ia un creion şi o hârtie şi notează):

  • Aşadar, să împărţim problemele: igiena corporală şi igiena muncii.

            MERESCU:

  • Pentru că sunt un adept al hranei sănătoase, mă voi ocupa de prima secţiune. Florin, Crina, Vişinică şi Albiţa sunt în echipa mea. De acord?

            CRINA:

  • Avem doar trei săptămâni pentru pregătire şi temele sunt pe locul întâi… Cum ne vom organiza? Ce ar trebui să fac?Eu când intru în criză de timp nu pot face nimic bine!

            ALBIŢA:

  • Eu voi scrie întrebări în legătură cu igiena părului. Deja mi-au venit nişte idei. Mai ales că mama este coafeză.

            VIŞINICĂ:

  • Bine, atunci  eu voi face un control al danturii. Toată lumea să spună: aaaaaaaaaaaaaaaa! Dinţii la control.

            MERESCU:

  • Grupa I să vină aici! ( Florin, Crina, Vişinică şi Albiţa se adună în jurul unei bănci. Cu un creion, Merescu notează planul de lucru.)

            DAVIDINA:

  • Eu mă voi ocupa de igiena muncii.  Sufleţel şi Anghel vor fi cu mine. Ce bine-mi pare. Când mă uit la tine ( Se adresează lui Sufleţel.) văd ce rumen eşti la faţă şi cât îţi doreşti să te implici!

            SUFLEŢEL:

  • Mă faci să râd peste măsură dacă îţi închipui că voi participa.

            LUMINIŢA:

  • Dacă pot folosi caietul de dirigenţie, vin în echipa ta. Vii şi tu, Felicia?            (Davidina, Luminiţa şi Felicia discută.)

            SUFLEŢEL:

  • Un DA înseamnă o grijă în plus. Lăudaţi-l pe NU, slăvit fie cuvântul care produce o cauză fără efect!

            ANGEL: (cântă)

  • La început era igiena şi igiena era cu  noi...

            (Sufleţel şi Angel se ataşează grupului II şi  îngână când pe unul când pe altul.)

      SCENA III

(În parcul din curtea interioară a şcolii elevii stau pe bănci.)

            CRINA:

  • Haideţi să povestim întâmplări comice despre igienă! În felul acesta poate ne vin idei pentru concurs. 

            FELICIA:

  • Eu am una care o să vă amuze. În vacanţa de vară, după rugăminţi stăruitoare, am primit învoirea să dorm la verişoara mea. După ce toţi s-au culcat, noi ne-am furişat în bucătărie şi am pregătit ingredientele pentru a prepara nişte clătite. Au trecut câteva ore bune şi noi nu terminasem. Auzind zgomot,  mama verişoarei îşi face apariţia în uşa bucătăriei şi spune: Fetelor, e aproape dimineaţă, hai, spălaţi putina şi la culcare!

            Neînţelegând expresia şi crezând că trebuie să facem curat, am început să spălăm pe jos. Văzând că tot nu ne-am culcat, mătuşa mea vine iar şi atât s-a distrat când a văzut că noi curăţăm podeaua, explicându-ne că a spăla putina înseamnă a pleca.

            LUMINIŢA:

  • Să vezi ce mi s-a întâmplat mie odată. Aveam piciorul în ghips de la o căzătură pe care am căpătat-o sărind într-o piscină aflată în apropierea unui leagăn. Trebuia să merg la control şi am sunat la cabinetul medical să verific programul doctorului. Foarte politicos domnul doctor a vorbit cu mama : Sunt până la ora 16. Veniţi fuguţa! Mă şi închipuiam fuguţa târând piciorul după mine.

            FELICIA (Se ridică şi o imită pe Luminiţa târând piciorul după ea. Apoi):

  • Asta chiar e bună!Veniţi fuguţa!

            DAVIDINA:

  • Eu de câte ori merg la magazin cu părinţii, am grijă de produsele de curăţenie. Spray de geamuri, Pronto pentru parchet, Axion de vase, bureţi, lavete, Ariel şi Persil, Lenor... Acasă, le aşez pe toate pe un raft al unei debarale. Într-o zi, grăbindu-mă să ajung la şcoală, am folosit spray-ul de lustruit mobila în locul antiperspirantului. Mi-am dat seama că miroseam a şifonier abia când m-am aşezat în bancă şi începuse ora.

            (Fetele râd. Apare Sufleţel care prinde ideea discuţiei.)

            SUFLEŢEL:

  • Hai să vă zic  una bună! Când părintele Milea m-a luat de la centrul de plasament, nu suportam să stau nici un minut singur. În vacanţa de vară, (ironic) sfântul părinte a dorit să mă trimită într-o tabără la Năvodari. Eu, care nu voiam să plec de acasă, mi-am desenat cu carioca nişte semne rotunde care să imite pojarul, aşa cum văzusem la un coleg de clasă. Aveam o formă acută, căci pustulele prisoseau pe faţa şi corpul meu. Ca să putem face o vizită medicului trebuia să mă spăl. Bucuros că am fost crezut, m-am avântat în cadă... Am ieşit curat. Părintele îmi aminteşte când şi când, mai ales dacă se îndoieşte că spun adevărul, de  efectele curative ale apei.

            (Toţi râd. Sufleţel cântă: Spălaa-mă-vei cu isooop şi voi fiiiiii curaaaaaat, Spaală-mă şi voi fi mai alb decât zăpaadaaaa.)

            FELICIA:

  • Da' mai ţineţi minte când a luat Angel câteva pahare cu lapte pentru pisici? Le-a pus în ghiozdan. A doua zi, doamna de geografie i-a cerut să aibă caietul pe bancă. El  nu-şi schimbase cărţile şi caietele, uitase laptele în ghiozdan.  A întins mâna după ceva de scris  dar a constatat că toate pluteau într-o mare albă, nedescoperită încă şi netrecută pe harta geografică a lumii.

            SUFLEŢEL:

  • În pauză a  revărsat  calea lactee la coşul de gunoi. Caietele şi cărţile căpătaseră o aaaaltă dimensiune.

            DAVIDINA:

  • Erau scrise cu cerneală simpatică!

            FELICIA (Aranjându-şi părul.)

  • Eu nu-mi pun laptele direct lângă rechizite. Am o punguţă pentru ele... Mai ales că am la mine  şi produse  de întreţinere a părului.

            LUMINIŢA:

  • Şi eu la fel!

            SUFLEŢEL:

  • Vai de mine! Desăvârşirile voastre, aveţi vreun sfat şi pentru noi, greşitorii?

            FELICIA:

  • De ce trebuie mereu să fii şi tu printre noi? Aud-aud?

            SUFLEŢEL:

  • Sunt membru al echipei voastre? Îţi spune ceva? Grupa II, igiena şcolară, concurs, fază, premii... Ai prins ideea? Să nu uităm şi de atribuţia mea de a verifica băncile şi coşul de gunoi. Deci am ceva de a face cu igiena!

            DAVIDINA:

  • Dacă începeţi cu ironii şi certuri, mai bine încheiem aici. Haideţi în clasă. Va trebui să stabilim o zi în care să verificăm fişele de lucru ale fiecăruia dintre noi. Concursul se apropie.

            SUFLEŢEL:

  • Întâlnirea de astăzi ne-a fost, într-adevăr,  de folos. Am învăţat mai întâi că ce  intră  pe o ureche, iese pe cealaltă ureche şi că dacă nu-mi ţin gura, îi va fi cuiva de folos. ( Face semn spre Davidina.)

ACTUL II

SCENA I

(Elevii din grupa I se întâlnesc în week-end. În încăpere stau la o masă de lucru.)

            ALBIŢA:

  • Eu am adunat informaţii în legătură cu igiena pielii. Am prins în rezumat câteva reguli de îngrijire: evitarea expunerii prelungite la soare; odihna 8 ore pe zi; spălarea cu apă şi săpun; curăţarea unghiilor cu instrumente personale dezinfectate; hrană sănătoasă constând în consumarea de fructe, legume şi produse lactate...Dar, cum am promis, nu am uitat nici de păr. Am aici o listă cu şampoane şi balsamuri de calitate:noi folosim Panten ProV şi Dove...

            CRINA:

  • Mersul la dermatolog în cazul apariţiei unor pete, mâncărimi, bubiţe, ai scris?

            ALBIŢA:

  • A! Uitasem. Da! Să trec aici în fişă. Şi cauze ale afecţiunii scalpului...o voi întreba tot pe mama.

            MERESCU:

  • De igiena danturii cine s-a ocupat?

            FLORIN:

  • Toată lumea ştie că trebuie să te speli pe dinţi,  că folosim periuţa şi aţa dentară pe care o urâm cu toţii, că evităm dulciurile înainte de mesele principale, că ne clătim cu apă de gură, bla, bla, bla. Aş propune ca în programul nostru de pregătire să facem şi ceva practic: să întocmim o listă şi să mergem fiecare la un control periodic, la stomatologie şi la medicul de familie. Vom pune la dosar fişele  unor elevi Sănătoşi care se preocupă de Sănătate.

            MERESCU:

  • Şi, cum îi vezi tu pe Suflet şi pe Angel (se ţine de nas făcând aluzie la obiceiul lui Anghel de a se spăla rar)  mergând la medic?  Să fim serioşi. Măcar să putem aplica testele şi să întocmim raportul de investigaţie. Concursul se apropie şi noi ne îndepărtăm! 

            FLORIN:

  • Merescule, ai devenit, ca să nu zic aşa ai fost mereu, pesimist, ascultă-mă pe mine. Pe  Angel pot eu să-l conving doar cu tema la engleză. Va deveni băiatul cel mai fidel client al serviciilor de sănătate.

            CRINA:

  • Am putea să  lipim în clasă o scală pentru a controla zilnic înălţimea, dezvoltarea noastră armonioasă.  La ora de dirigenţie, când am avut-o ca invitată pe d-na asistentă, am notat cum putem face şi noi aprecierea stării de sănătate, cum ne ocupăm de igiena clasei şi a timpului şcolar.

            VIŞINICĂ:

  • Aici intri pe domeniul Davidinei. Şi e primejdioasă, vă spun eu. Mai bine fiţi atenţi. Am făcut un eseu. Am definit: sănătate=igienă.  Am urmărit cum interacţionează organismul-mediul-ereditatea-factorii comportamentali-stilul de viaţă. Adun  materialele voastre, scot la imprimantă întrebări+răspunsuri. Distribuim, învăţăm, concurăm. Câştigăm. Practic şi operativ. 

            MERESCU:

  • Întâlnire cu eficienţă maximă. La treabă! Să apelăm şi la sprijinul profului de informatică. Ne poate ajuta cu redactarea!

ACTUL II

SCENA II

(În sala de clasă. Angel scoate din ghiozdan săpunuri diverse, periuţă şi pastă de dinţi, burete, spray de curăţat geamuri, detergenţi... )

            DAVIDINA: (Privindu-l surprinsă.)

  • Ce vrei să faci?

            ANGEL:

  • Păi, orice realitate se realizează în realitatea ei. Vorbim despre igienă. Iată! Igiena vine în casa noastă.

            DAVIDINA:

  • Ce purtare mai e şi asta? Ne-am ales cu o echipă greu de stăpânit. Înţelegeţi că avem o datorie faţă de colegii din grupa I. Dorim să câştigăm.

            (Davidina se plimbă agitată.)

            FELICIA:

  • Haideţi să vedem în ce punct a ajuns investigaţia noastă. Este bine că suntem cu toţii aici şi asta ne bucură.

            SUFLEŢEL (Face cu ochiul lui Angel):

  • Negreşit! În ceea ce mă priveşte, demonstraţia nu este necesară. Mă bazez pe voi.

            LUMINIŢA: (Citeşte de pe foaia de lucru.)

            - Fiţi atenţi:

a. Care trebuie să fie compotamentul  elevului în şcoală?

b. Cum ne purtăm faţă de profesori, colegi, faţă de părinţii?  

c. Care este ţinuta obligatorie a fiecărui elev?

d. Cum înţelegem să utilizăm echipamentul sportiv şi sala de sport?

            DAVIDINA:

  • Numai punctul D se referă la tema noastă. Întrebările să aibă şi răspunsuri. Te ocupi tu, Feli ?

            FELICIA:

            - Păi, am lucrat cu Luminiţa şi ne-am orientat după regulamentul de ordine interioară a şcolii. Uite: (Întrucât va fi prezent regulamentul în următorul act, Felicia doar va urmări cu creionul pe o foaie, simulând citirea.)

a. NANANAN

b. NANANAN

c. NANANAN

d. NANANAN

            LUMINIŢA:

  • Eu am făcut şi un chestionar privind igiena timpului şcolar. M-am gândit la ora de culcare şi la cea de sculare, la deplasarea către şcoală:  ştiţi că sunt unii colegi care vin din diferite sate şi ajung mai greu la orele de curs. Apoi am văzut câte ore destinăm programului în şcoală: 5-6 ore.

            ANGEL:

  • Asta în cazul în care nu avem pojar! Dacă avem, rămânem acasă. Pierdem, suferim dar nu avem ce face. Trebuie să evităm colectivitatea în cazul bolilor transmisibile. Mai ai carioca, Sufleţele?    

            SUFLEŢEL:

  • Nu, am laptele pe care l-ai pus tu în ghiozdan, asta ca să ne întreţinem pielea curată. Am auzit că laptele catifelează pielea. Mă refer la pielea ghiozdanului, bineînţeles. Nimeni în lume nu te va determina să te speli...

            ANGEL:

  • Dacă e aşa, putem cădea la o înţelegere asupra Şti-in-ţei (subliniază cuvântul) care spune că unii oameni, ca noi, nu găsesc nici o plăcere în a discuta la nesfârşit despre lucruri evidente.

            SUFLEŢEL:

  • Aşa reiese, amice. Dar ai văzut cum oameni care se cred curaţi (arată înspre fete) nu-şi  pot urca sufletul înspre adevăr?

            LUMINIŢA:

  • Mai mult decât atât, afirmaţia te vizează pe tine. Deci, (Ridică vocea.) programul în şcoală, 5-6 ore. Pregătirea temelor, timpul destinat activităţilor  extraşcolare, timp liber...

            SUFLEŢEL:

            - Alocarea timpului pentru pregătirea ghiozdanului nu-l trecem? Sau alte probleme importante cum ar fi: 

a. Cum ne întreţinem ghiozdanul?

b. Care sunt materialele necesare pentru şcoală?

ce-ce tip de ghiozdan folosim ca să nu ne cocoşăm? (Sufleţel şi Angel râd în hohote.) Sau cum  să nu devenim îngeri?

            ANGEL: (Înţelegând că e o aluzie la el.)

  • Mă vizează mai ales pe mine sau te referi la carioca? Să ştii că mulţi am putea renunţa la ea şi am fi mult mai curaţi.

            SUFLEŢEL:

            -A!Dacă e vorba despre curăţenie..Igiena, dragul meu...

            DAVIDINA:

  • Credeam că în sfârşit aţi înţeles că puteţi contribui şi voi cu ceva... Dar nu. Vă petreceţi timpul ca nişte filozofi adevăraţi!

            SUFLEŢEL:

            - Tu te-ai preocupat. Îmi place mai mult cercetarea ta. Mi se pare cea mai concretă. Nimicul, (accentuează) mi-a plăcut întotdeauna. Dar...  Ai zis filozofi? Eeeei, atunci:

d. La ce putem renunţa ca să facem ghizdanul mai uşor?

eeee! Unde punem laptele şi de unde izvorăşte marea albăăăăăăăăă?! Ha! Haaaa!Ha-ha-ha!

            DAVIDINA:

  • f. N-am întâlnit oameni mai neserioşi decât voi.

            ANGEL:

  • g. O iau razna dacă nu încheiem acum discuţia.

            FELICIA:

  • Consider că am pus la punct aproape tot ce ar fi însemnat igiena şcolară şi în ciuda spiritului glumeţ, Angel şi Sufleţel ne-au  sprijinit. Ideea cu ghiozdanul e grozavă.

            DAVIDINA (Gata să explodeze.)

            FELICIA:

  • Stai, prinţesina. Mă refer la întrebările în legătură cu întreţinerea ghiozdanului şi greutatea lui optimă. Atât. Şi Sufleţel are dreptate: ai putea să te ocupi şi tu de ceva.

            LUMINIŢA:

  • O ultimă idee. Aş dori să-l includem şi pe jandarmul şcolii. Dânsul ar putea verifica dacă am prins ce trebuie în bateria de teste care se referă la comportamentul în şcoală.

            DAVIDINA:

  • Cineva se va interesa despre voluntariat  în spitale şi în centrele  sanitare.

            SUFLEŢEL:

  • Davidina, tu ai fost întotdeauna cineva.

            DAVIDINA:

  • Eu cred că nu te întrece nimeni în a fi judecător.

            SUFLEŢEL:

  • Amin! Să ştergem putina

ACTUL III

SCENA I

(În recreaţie. Elevii sunt în curtea scolii supravegheaţi de profesorii de serviciu.)

            LUMINIŢA (Bate la uşa cabinei jandarmului şcolii):

  • Bună ziua. Pot să vă deranjez cu o întrebare?

            JANDARMUL (Privind curios.)

  • Bună, ziua. Cu ce te pot ajuta?

            LUMINIŢA:

  • Participăm la un concurs al Crucii Roşii. Clasa noastră s-a gândit să includă în program tot ce ar însemna probleme de igienă, inclusiv aspecte prinse în  Regulamentul şcolar. Uitaţi, am folosit documentul pe care îl avem în sală.

JANDARMUL:

            - Să vedem...(Citeşte.)

I. Exercitarea calităţii de elev:  

Manifestarea înţelegerii valorilor promovate de către şcoala noastră prin  desfăşurarea activităţii  într-o atmosferă calmă şi liniştită.

Păstrarea  curăţeniei şcolii, începând cu locul din clasă.

Produsele lactate şi de panificaţie oferite prin programul guvernamental vor fi   folosite cu maximă responsabilitate.

Se interzice consumul de alcool şi consumul produselor alimentare din care rezultă resturi greu de îndepărtat (gumă de mestecat, seminţe, pufuleţi, floricele de porumb…) în clădirea, în curtea şcolii şi în sala de sport. 

Elevilor le este interzis să deţină şi să consume, în perimetrul unităţii de învăţământ şi în afara acestuia, droguri, băuturi alcoolice şi ţigări şi să participe la jocuri de noroc. 

După ultima oră, reziduurile din bănci vor fi aruncate în coşul de gunoi. 

Folosirea machiajului nu este acceptată.

            JANDARMUL:

  • Ai selectat exact ce trebuia. Să aveţi în vedere şi motivarea absenţelor bazată pe certificate medicale, situaţia elevilor cu îmbolnăviri frecvente...

            LUMINIŢA:

  • Aşa e. Să scriu aici.  (Se aude soneria.) Ce repede a trecut pauza! Mi-aţi fost de mare ajutor. Împreună, vom câştiga. Mulţumesc.

                              

ACTUL III

SCENA II

(Elevii se retrag în sălile de clasă. Intră d-na profesoară.)

            PROFESOARA:

  • Bună ziua, copii!

            TOŢI:

  • Bună ziua!

            PROFESOARA:

  • Este o zi frumoasă de primăvară şi în curând vom lua o binemeritată vacanţă pe care cu toţii o aşteptăm. Nu-i aşa?

            LUMINIŢA:

  • Aveţi dreptate. Şi se apropie concursul  Trăieşte mai sănătos!

            PROFESOARA (Constată absenţa unor elevi. Se pregăteşte să consemneze în catalog.)

  • Aveţi absenţi?Angel şi Sufleţel...( Uşa se deschide. Angel dă buzna.)

            ANGEL:

  • Să mă ajute cineva! Sufleţel a căzut pe scară!

            (Profesoara se îndreaptă către dulapul sanitar. Ia de acolo câteva bandaje compresive pentru orice eventualitate. Trimite un elev de serviciu să cheme asistenta medicală şi să anunţe directoratul.)

            PROFESOARA: (Cu catalogul în mână, iese pe coridor lăsând uşa clasei deschisă şi încercând să stabilească o comunicare cu victima.)

  • Ce s-a întâmplat, Sufleţel? Cum ai căzut?

            SUFLEŢEL: (Cu chipul în suferinţă.)

  • Am alunecat pe scara de acces a clasei. Cred că mi-am rupt piciorul.

            PROFESOARA:

  • Ce te doare?

            (Sufleţel nu poate vorbi din cauza traumei provocate însă arată prin gesturi că are o problemă a gambei.)

            PROFESOARA:

  • Vom aştepta câteva minute. Sperăm ca lovitura să nu fi cauzat o rană deschisă... A! Uite că a sosit şi doamna asistentă.  

            (Profesoara se retrage în clasă. Asistenta împreună cu elevul de serviciu transportă pe Sufleţel până la cabinetul medical. Aici va fi acordat primul ajutor necesar fracturilor: se acoperă rana şi se opreşte sângerarea. Este chemată o ambulanţă şi rănitul este transportat la spital. Această parte a textului poate fi dezvoltată realizându-se o aplicaţie concretă a primului ajutor. Vom introduce personajul ASISTENTA MEDICALĂ, acţiunea se va desfăşura în cabinetul medical. Putem sugera venirea unei ambulanţe şi putem simula urcarea în salvare a rănitului.)

ACTUL III

SCENA III

(Sala de clasă. Elevii aşteaptă venirea doamnei diriginte care anunţase prezenţa  invitatului surpriză. Angel ia din dulap recipientul cu săpun lichid şi iese. După câteva minute se întoarce ud până la coate şi cu spumă pe mânecile uniformei. Intră părintele şi profesoara. Copii se ridică.)

                        PĂRINTELE MILEA:

  • Bună ziua. Pentru că sunteţi în picioare, aş dori să începem cu o rugăciune.  

            (Părintele şi elevii în picioare se întorc spre icoană. Se roagă.)

            DIRIGINTA:

  • Întrucât mâine vor fi  predate materialele proiectului pentru concurs, m-am gândit să cerem şi ajutorul părintelui Milea. 

            (Angel ridică două degete. Apa i se scurge până la coate. I se face semn că are cuvântul.)

            ANGEL:

  • Părinte, ce face Sufleţel? I s-a vindecat piciorul?

            PĂRINTELE:

  • Vă mulţumesc pentru grija pe care aţi avut-o. Sufleţel a primit mesajele voastre. Suntem recunoscători şi elevilor care au venit să îi aducă temele. În câteva zile va fi şi el printre voi.

            DAVIDINA:

  • Grupa mea s-a implicat cel mai mult în colectarea materialelor pentru proiect, având în vedere că îl avem pe Angel şi pe...vreau să spun că Sufleţel se cam distreză când este vorba de munca în echipă.

            PĂRINTELE:

  • Este adevărat că Mihai, Sufleţel cum îi spuneţi voi, are un simţ al  umorului care îl face să pară neserios. Nu ştiu dacă v-a spus, însă, că noi dăm o mână de ajutor Filialei de Cruce Roşie din oraş, lucrând ca voluntari ori de câte ori avem timp. Am adus eseul pe care l-a realizat el cât a fost imobilizat şi vă rog  să-l prindeţi în proiectul vostru.

            (Davidina priveşte foarte mirată spre Merescu.)

            DAVIDINA:

  • Nouă nu ne-a spus nimic. Dacă am fi ştiut ne-ar fi putut folosi.

            PĂRINTELE:

  • Eu l-am rugat să fie discret în această privinţă. Dar să vorbim despre lucrarea voastră. Mihai mi-a spus că aţi adunat informaţii despre aproape tot ce ar însemna igienă.

            DAVIDICĂ

  • În primul rând, am verificat să avem la dulapul clasei toate produsele de întreţinere a curăţeniei clasei şi a igienei corporale. Apoi, materialele pentru lucrare. Avem definiţii, xeroxuri cu informaţii, fişe medicale. (Priveşte către Luminiţa pentru a completa lista.)

            LUMINIŢA:

             -Regulamentul de ordine interioară care se referă la aspecte ale sănătăţii...

            PĂRINTELE:

  • Mă gândeam la igiena spirituală: duhul vostru, la sufletul vostru, şi la trupul vostru… Dumnezeu l-a creat pe om şi l-a făcut responsabil. Orice păcat compromite sănătatea minţii şi a trupului. Când trupul nostru are nevoie să-l curăţim, ce facem?

            ALBIŢA:

  • Folosim produse de curăţenie. Mama cumpără săpun şi şampon de la Domo. Mă spăl pe cap ori de câte ori este nevoie. Eu mă spăl pe mâini de fiecare dată când vin de afară şi mă şterg întotdeauna cu un prosop curat. Am şi batiste umede.

            FLORIN:

  • Pe dinţi te speli tot cu săpun sau cu şampon? (Îşi aminteşte că este la oră şi că sunt în clasă două persoane adulte.)

            FLORIN:

  • Mă scuzaţi, dar fetele vorbesc aşa de mult...

            PĂRINTELE:

  • Aşadar. Pentru a păstra organismul sănătos trebuie să ne odihnim potrivit vârstei noastre, să păstrăm igiena trupului, să ne hrănim corespunzător, să mergem periodic la controlul medical. Vedeţi, aşa cum voi ştiţi care sunt produsele de curăţenie potrivite, la fel trebuie să facem diferenţa dintre valori şi false valori, cele care ne îmbolnăvesc sufletul şi ne împietresc inima.

            DAVIDINA:

            - Pentru detartrarea dinţilor eu am o pastă specială, trei în unu;  uneori mă duc la stomatolog şi fac o curăţare profundă. Mă clătesc de fiecare dată când mă spăl cu apă de gură. Angel spune că el nu...

            FLORIN:

            - Şi pentru piatra inimii, ce foloseşti? (Îl priveşte complice pe părinte.)

            LUMINIŢA:

  • Scuzaţi-mă, părinte, sunt unele reviste pe care nu le cumpărăm, dar care sunt la vitrinele chioşcurilor. E păcat să trecem pe lângă ele?

             PĂRINTELE:

  • Bine ar fi să vă ocupaţi doar de lucruri care se potrivesc vârstei voastre. Să nu aveţi alte curiozităţi. De aceea vă laud că aţi fost preocupaţi de concurs, că v-aţi răpit un timp  şi l-aţi folosit pentru sănătate. 

            DAVIDINA:

  • Mi-a spus mama că este bine să  iubesc  hârtia: caietele şi cărţile sunt cele mai bune prietene.  Mă uit la televizor foarte puţin şi atunci numai la emisiuni pentru copii.

            ANGEL:

  • Uneori hârtia poate fi şi rea. Un duşman al omului.

            PROFESOARA:

  • Ce vrei să spui, Angel? Fii mai explicit!

            ANGEL:

  • Când eram de trei-patru ani, îmi plăcea să fac nişte cocoloaşe de hârtie şi să le introduc într-o nară. Mama ştia şi mereu mă controla. I-am promis că nu voi mai face asta şi m-am ţinut de cuvânt. Aproape că uitase de obiceiul meu. Într-o zi, când a vrut mama să mă îmbrace, i s-a părut că miros urât. M-a dus la stomatolog, dar nu aveam carii. Când am ajuns la ORL, doctorul a găsit multe cocoloaşe de hârtie şi le-a scos cu instrumentul  special. De atunci, după o asemenea sperietură, m-am vindecat. Hârtia stă departe de nasul meu.

            ALBIŢA:

  • Eu am adunat şi materiale pentru   îngrijirea nasului şi am aflat cum trebuie spălat şi cum se pot efectua masaje cu ulei vitaminizant. Consultarea medicului devine absolut necesară, dacă apar semne ale îmbolnăvirii.

            CRINA:

-Eu acopăr nasul şi obrazul  cu un fular şi dau cu o cremă protectoare pe care o procur din comerţ..

             DAVIDINA:

-Mama cumpără o soluţie cu alcool şi sulf şi o aplicăm ca să nu ne transpire nasul.

            MERESCU (Privind  plictisit către Davidina, apoi  complice spre invitat.)

-Acum înţelegeţi, părinte, care a fost partea cea mai grea a proiectului nostru...Aş putea să vă spun şi eu cu ce spray ştergem geamurile, ce folosim pentru lustruirea parchetului, cât Calgon punem în maşina de spălat rufe sau în cea de vase.

            DAVIDINA(Care nu s-a prins că este vorba despre o ironie):

-Maşina mea de spălat vase  este incorporabilă parţial şi are o capacitate de   12 seturi.  Are 7 programe de spălare şi 4 temperaturi. Noi punem o măsură de  Calgon şi atât. Există şi un program de uscare şi asta face ca vasele să poată fi puse la loc fără a fi şterse. Asta îndepărtează mucegaiul şi...

            MERESCU(Dă din cap ):

-N-a înţeles nimic. Davidina, opreşte-te! Câte rotaţii pe minut au cuvintele tale?

            PĂRINTELE (Amuzat):

            - Mă uit la voi şi mă gândesc la inocenţa voastră. E bine că aveţi  spirit de glumă şi că nu ajungeţi la  scene de violenţă. De asemenea, vă recomand să evitaţi glumele cu perdea şi să le înlocuiţi cu buna dispoziţie, cu umorul nevinovat şi sănătos.  Totuşi e bine să nu fim lăudăroşi. Ne alegem cu atenţie prietenii care să ne ajute să ne păstrăm o judecată sănătoasă, păstrăm un timp şi pentru întâlnirea cu Dumnezeu, în rugăciune, mergem la Biserică, ne spălăm sufletele de păcate şi ne hrănim cu Sfânta Euharistie... aşa încât cuvântul Mântuitorului,  Fericiţi cei curaţi cu inima, să ne aducă pe deplin sănătatea.

VIŞINICĂ:

-Părinte, cât aţi vorbit sfinţia voastră, eu am notat câte ceva. Ne permiteţi să folosim cuvintele dumneavoastră în lucrare? Să ne referim şi la curăţenia spirituală?

            PĂRINTELE:

-Desigur, mă bucur că ai fost atent. Şi cum veţi finaliza proiectul?

            VIŞINICĂ:

-Vom pune cap la cap toate materialele realizate şi vom lega eseul. Prindem în el şi fişele noastre medicale, avem liste cu produsele de curăţenie folosite, concluzii în legătură cu felul în care am înţeles rolul igienei în viaţa noastră şi schimbările care s-au produs în timpul acestei acţiuni. Mă refer la colaborare şi la dorinţa lui Angel de a ne susţine. (Angel stoarce mânecile hainei de uniformă ca semn că s-a spălat.)

            (Diriginta priveşte mulţumită. Se uită la ceasul din perete şi constată că s-a încadrat perfect. Părintele Milea se ridică.)

            PROFESOARA:

-Mulţumim părintelui Milea pentru prezenţa la ora noastră de dirigenţie, pentru îndelunga răbdare (Priveşte spre părinte) şi îl rugăm să îi transmită lui... Sufleţel, elevului Mihail  Milea mai exact, că îl aşteptăm la şcoală.

            PĂRINTELE:

-Mulţumesc şi eu că am fost găzduit şi că am fost luat ca partener al proiectului vostru. Las aici eseul scris de colegul vostru bolnav. El s-a referit la activitatea de voluntariat. Sper că v-am fost de folos. Nu vă doresc succes! (Accentuând) Vă spun: Dumnezeu să vă binecuvânteze!

           

 

 

 

23-07-2014
Citeste si:De acelasi autor:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu
Diana - 22-08-2014:

Este de admirat faptul ca s-a gasit aceasta solutie pentru a intelege ce inseamna arta, tot prin arta, prin teatru, un adevarat spectacol si o provocare pentru elevii implicati. Incercarea realizarii unei legaturi intre copii si Dumnezeu, intre doua lumini, merita toate eforturile ce au fost depuse pentru concretizarea piesei si multe aplauze.

popina simona - 24-08-2014:

felicitari doamnei profesoare. mi-au placut ambele piese de teatru.

Maciuca Diana - 31-05-2015:

Super!Eu fac sceneta asta la scoala cu colegii

Ionela - 06-10-2015:

Buna ziua, va rog sa imi spuneti cine e autorul scenetei, deoarece ma intereseaza. Am aflat de Gina Agapie. Multumesc.

agapie gina - 13-11-2015:

Buna dimineata. Multumesc tuturor acelora care au parcurs textele postate prin bunavointa revistei Porunca iubirii.

doamnei maciuca diana doresc sa ii ofer o carte intitulata anastasia. teatru scolar care contine si aceasta sceneta. va rog, doamna, sa imi expediati un mesaj electronic cu adresa institutiei unde lucrati .



Carti/produse despre:
Teatru Scolar,