Cookies de analiza a traficului  Accept | (oricand puteti renunta la acceptul dat) Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Tema luniiNr. vizualizari: 297

Biserica Ortodoxă Română din Ucraina - decizie istorică a Sfântului Sinod al BOR

Cristina Roman
Tags: autocefalie; minoritati; romani; diaspora; Ucraina; BOR;
 

Nota redacției: Este salutabilă și notabilă decizia oportună, înțeleaptă, justificată și corectă a Bisericii Ortodoxe Române de a ocroti etnicii români din Ucraina prin înființarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina. Singurul actor cu o forță suficient de puternică de împotrivire la acest demers este în acest moment Biserica Ortodoxă Rusă, dar ea se află totodată într-o poziție de auto-izolare față de Bisericile Ortodoxe surori, prin părtășia la ilegitimitatea războiului Rusiei contra Ucrainei, dar și prin absența voită și nejustificată de la Sinodul pan-ortodox din Creta, din anul 2016. La acest moment Patriarhia Română și Patriarhia Moscovei sunt cele mai mari Biserici autocefale ortodoxe. Patriarhia Moscovei este cea mai mare în afara Europei, iar Patriarhia Română este cea mai mare din cuprinsul Uniunii Europene și al NATO. Până acum, opțiunea românilor ortodocși din Ucraina de a adera la o structură care din punct de vedere canonic să țină de Biserica Ortodoxă Română a fost doar o perspectivă teoretică, deși conform unui sondaj din anul 2022, realizat de către Institutul de Studii Politice și Capital Social de la Cernăuți, circa 61% dintre respondenți considerau că este o idee bună deschiderea unor lăcașe de cult în regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa de către Biserica Ortodoxă Română. Procesul nu va fi nici simplu și nici rapid, ca și în Republica Moldova, deciziile de aderare la o biserică ce ține de BOR vor fi deocamdată individuale, la nivel de parohie, iar motivele țin de la caz la caz, atât de patriotism și revenirea la ”credința neamului românesc”, cât și de restabilirea unui adevăr istoric, dar și de faptul pragmatic că se oferă sprijin financiar (salarii pentru preoți, susținerea familiilor, neplata taxelor bisericești etc).

Pe larg:

La cea mai recentă reuniune a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care a avut loc la data de 29 februarie 2024, una dintre deciziile adoptate a fost și aceea de: "binecuvântare, încurajare și susținere a inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina." – basilica.ro

Decizia BOR este una istorică și va avea implicații pe multiple planuri: religios, social, politic, diplomatic etc. Ea vine pe fondul conflictului militar dintre Rusia și Ucraina, reflectat profund și în viața Bisericii. Astfel, în ultimii ani, au avut loc schimbări majore în această zonă geografică și religioasă. Pe de o parte, cu susținerea și recunoașterea Patriarhiei Ecumenice, a luat ființă, la 11 octombrie 2018, Biserica Ortodoxă a Ucrainei, care s-a rupt astfel canonic și administrativ de Moscova (la mai bine de 27 de ani de la declararea independenței de stat a Ucrainei). Dintre Bisericile Ortodoxe surori, doar trei au recunoscut Biserica Ortodoxă a Ucrainei, și anume cea a Alexandriei, a Ciprului și a Greciei. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a declarat de acord în primăvara anului 2020 cu acordarea autocefaliei întregii Biserici Ortodoxe din Ucraina, precizând însă că aceasta se poate realiza numai prin înţelegerea dintre Patriarhia Ecumenică şi Patriarhia Moscovei şi prin consens panortodox: „În legătura cu invitaţia Preafericitului Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, adresată Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române de a participa, în perioada 25-27 februarie 2020, la întâlnirea fraternă de la Amman, Iordania, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a reiterat hotărârea sa nr. 3668, reluată în hotărârile nr. 9156/2018 şi nr. 180/2019, şi anume ca Patriarhia Ecumenică şi Patriarhia Moscovei să reia dialogul pentru a ajunge, cât mai curând posibil, la o soluţie în problema autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina, pentru a nu se adânci polarizarea celor două tabere adverse: una a Bisericilor Ortodoxe pro-Constantinopol şi cealaltă a Bisericilor Ortodoxe pro-Moscova."

Amintim în context și că anterior, în ședința sa din 21 februarie 2019, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat în dezbatere situația schismei bisericești din Ucraina și a subliniat în Comunicatul oficial de presă că:  „Pentru o decizie concretă şi corectă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la o viitoare ședință a Sfântului Sinod se va ține seama cu prioritate de faptul că în Ucraina există 127 de parohii ortodoxe românești, în special în zona Bucovinei de Nord, aflate în jurisdicția Bisericii Ortodoxe din Ucraina – Patriarhia Moscovei." Totodată, Biserica autocefală a Ucrainei continuă să se distanțeze de cultura Bisericii Ruse și prin adoptarea începând cu 1 septembrie 2024 a calendarului iulian. Pe de altă parte, și în Republica Moldova, țara vecină, mai mulți preoți care aparțineau canonic de Moscova au decis să treacă la Mitropolia Basarabiei, structură bisericească subordonată Patriarhiei Române. De altfel, sinodul BOR a „reafirmat” că toți clericii din R. Moldova care „revin” în Mitropolia Basarabiei sunt clerici canonici, iar orice sancțiune disciplinară îndreptată împotriva lor pe motivul apartenenței lor la Biserica Ortodoxă Română este „nulă și neavenită”. Mai mult,

După cum era de așteptat, reacții de protest și chiar de amenințare nu au întârziat să apară:

Biserica Ortodoxă Rusă

La 12 martie, reunit în ședință, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse și-a exprimat „dezacordul puternic” față de hotărârea Sinodului Bisericii Ortodoxe Române și a avertizat că, dacă vor fi puse în aplicare, vor avea „consecințe grave” atât pentru relațiile bilaterale ale Bisericilor Ortodoxe Ruse și Române, cât și pentru unitatea Bisericii Ortodoxe în ansamblu. Mai mult, Moscova susține că preoții din R. Moldova care trec de la Mitropolia Moldovei (subordonată Patriarhiei Moscovei) la Mitropolia Basarabiei (a Patriarhiei Române) sunt sancționați pentru că pleacă fără carte de eliberare, și nu pentru că ar aparține Bisericii Ortodoxe Române, susținând sprijinul față de Biserica Ortodoxă Ucraineană (subordonată Moscovei) și Biserica Ortodoxă a Moldovei, „în legătură cu atacurile necanonice ale Sinodului Patriarhiei Române”. La ședința de la Moscova a participat și Mitropolitul Moldovei, Vladimir. La începutul lunii martie, el i-a trimis o scrisoare patriarhului român Daniel, rugându-l să mijlocească „un dialog frățesc” între cele două mitropolii de pe teritoriul Republicii Moldova, care își dispută statutul canonic încă după prăbușirea Uniunii Sovietice.

Biserica Ortodoxă autocefală din Ucraina

Și Biserica Ortodoxă din Ucraina a reacționat la decizia Sfântului Sinod al BOR, trimitând scrisori atât la București cât și la Constantinopol, subliniind că dezvoltarea unor biserici subordonate altor  țări „nu unește credincioșii ortodocși, ci divizează Trupul unic al Bisericii și creează o schismă”, potrivit G4Media. „Scrisorile subliniază că în conformitate cu ordinea canonică și cu definiția Tomosului privind autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina, numai Biserica Ortodoxă din Ucraina are jurisdicție canonică asupra întregului teritoriu recunoscut internațional al Ucrainei, inclusiv asupra celui care este recunoscut și prieten cu România, și nu asupra altuia. Fiind o Biserică Mamă iubitoare pentru toți credincioșii ortodocși din Ucraina, indiferent de originea lor etnică, și manifestând preocupare pastorală pentru nevoile spirituale ale credincioșilor ortodocși aparținând tradiției naționale și bisericești românești care trăiesc în Ucraina, Biserica Ortodoxă a Ucrainei de către rezoluția Sfântului Sinod al acestuia (Jurnalul nr. 39 ședință din 27 iulie 2019) a adoptat următoarea hotărâre: „Ținând cont de nevoile pastorale ale comunităților ortodoxe românofone din Ucraina, pe baza modelului de organizare a vieții bisericești a parohiile Bisericii Ortodoxe Române cu majoritatea etnicilor ucraineni - să formeze Vicariatul Ortodox Român al Bisericii Ortodoxe Ucrainene (al Bisericii Ortodoxe Ucrainene) pentru organizațiile religioase (comunități religioase și mănăstiri) din Ucraina cu un număr predominant de etnii; români”Sfântul Sinod își exprimă speranța că toate problemele care trebuie reglementate vor fi rezolvate de către Bisericile Locale Române și Ucrainene în spiritul iubirii frățești, al ordinii canonice și al definițiilor Tomos despre autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina.”, se mai precizează în comunicat. 

Statul ucrainean

Potrivit unei evaulări a lui Vlad Cubreacov, preluat de bucpress.eu, Statul ucrainean a avut, în funcție de contextul de timp, poziții ezitante, contradictorii sau vădit interesate. Inconsecvente în ceea ce privește legislația în materie de libertate de conștiință și organizații religioase, autoritățile de la Kiev au inițiat procedurile legislative de modificare a cadrului juridic existent, însă nu sunt capabile să le finalizeze. Există mai multe cazuri confirmate în care agenții statului (inclusiv reprezentanți ai SBU) au încercat să pună presiune pe preoții și credincioșii ortodocși români din Ucraina, în vederea trecerii lor forțate la BOU condusă de mitropolitul Epifanie Dumenko și a împiedicării oricărei apropieri de Biserica Ortodoxă Română de care au ținut în mod tradițional.

Agenții statului (inclusiv reprezentanții SBU) nu au exercitat însă același tip de presiuni asupra reprezentanților (cu mult mai numeroși) ai BOU PK condusă de ”patriarhul onorific” Filaret Denisenko, pe care îl asistă în ceea ce privește implicarea directă în cuprinsul Mitropoliei Basarabiei din Republica Moldova. Poate spune cineva din administrația de la Kiev ce caută ”patriarhul onorific” Filaret Denisenko cu episcopiile sale din Republica Moldova? Din câte se știe, în elanul său imperial Patriarhia Moscovei îi consideră pe românii din Republica Moldova drept ”parte inseparabilă a Lumii Ruse”. Vedem acum că și ”patriarhul onorific” al mitropolitului Epifanie Dumenko îi consideră pe aceiași români din Republica Moldova drept parte a ”Lumii Ucrainene”. Implicându-se bisericește în Republica Moldova, Kievul a transmis un semnal clar către București, semnal receptat ca atare, întrucât avem pe față o formă de expansionism ucrainean în spațiul spiritual românesc. Între mitropolitul Longhin Jar și ”patriarhul onorific” Filaret Denisenko nu e nicio diferență de comportament în raport cu românii și Biserica Ortodoxă Română. Aceste forme de expansiune bisericească ucraineană se produc de câțiva ani în paralel cu expansiunea cetățeniei ucrainene în Republica Moldova (120 000 de pașapoarte ucrainene eliberate ilegal în regiunea separatistă transnistreană și peste 250 000 de pașapoarte eliberate ilegal în Republica Moldova). Toate căpeteniile separatiste de la Tiraspol dețin cetățenia Ucrainei, care le-a fost acordată ilegal. În februarie 2024 Kievul a anunțat că intenționează să-și reactiveze Consulatul itinerant din regiunea separatistă transnistreană, astfel încât să poată relua ”pașaportizarea” locuitorilor sistată în 2020. Extrapolând, imaginați-vă că Republica Moldova sau oricare alt stat și-ar deschide un Consulat în Crimeea ocupată de Federația Rusă sau la Donețk ori Lugansk. Da, mai e ceva. Statul ucrainean, atât la nivel de factori administrativi, cât și la nivel de reprezentanți diplomatici, a făcut, în repetate rânduri și într-un elan marcat de lipsă de realism, demersuri oficiale și semioficiale în favoarea recunoașterii BOU conduse de mitropolitul Epifanie Dumenko de către Patriarhia Română. Prin aceste demersuri partizane statul ucrainean a demonstrat că nu întrunește condiția legală de neutralitate religioasă. Este de remarcat însă că, acolo unde comunitățile ortodoxe românești din Ucraina au dorit să se organizeze autonom, în afara structurilor administrative bisericești moscovite sau kievene, statul nu a creat, deocamdată, piedici majore.

Românii ortodocși din Ucraina

Cea mai mare parte a românilor ortodocși din Ucraina a preferat să rămână în așteptare, păstrând statu-quo-ul canonic. Astfel, 121 de parohii au rămas în prizonieratul canonic al BOU-PM, instituit în 1940 și reinstituit în 1944, alte 6 parohii au decis ieșirea de sub jurisdicția moscovită și aderarea lor, într-un moment potrivit, la Patriarhia Română, iar 3 parohii au aderat canonic, de mai mulți ani, la Biserica Ortodoxă Română, prin Mitropolia Basarabiei, fiind înregistrate în ordinea juridică stabilită de legislația ucraineană. Fiind preocupați de identitatea lor etnică și lingvistică, dornici să evite pericolul slavizării (fie prin rusificare, fie prin ucrainizare), mai mulți reprezentanți ai comunităților ortodoxe române din regiunile Odesa, Cernăuți și Transcarpatică au inițiat consultări în vederea identificării unei soluții pragmatice, corecte din punct de vedere legal și canonic, care să-i scoată din logica războiului bisericesc de uzură dintre Moscova și Kiev. Aceste consultări s-au întețit odată cu votarea în prima lectură, de către Rada Supremă a Ucrainei (cu 267 voturi pro și 15 contra), a proiectului de lege nr. 8371 care deschide calea scoaterii în afara legii, pe cale judecătorească, la cererea Cabinetului de Miniștri, a organizațiilor religioase care au legături cu statul rus agresor, vizată fiind BOU PM, condusă de mitropolitul Onufrie Berezovski. Consultările s-au intensificat mai cu seamă după data de 10 februarie 2024, când mitropolitul BOU, Epifanie Dumenko, a cerut public la Cernăuți ca Rada Supremă să adopte în lectură definitivă, cât mai curând posibil, proiectul de lege nr. 8371. Acest fapt a fost de natură să-i alerteze pe reprezentanții comunităților ortodoxe române din Ucraina. Singura soluție pragmatică, legală și canonică identificată de reprezentanții comunităților ortodoxe românești din regiunile Odesa, Cernăuți și Transcarpatică a fost ieșirea din confruntarea bisericească ruso-ucraineană și revenirea la comuniunea cu Biserica mamă, Patriarhia Română, ca formă de evitare a rămânerii în afara cadrului legal (pe termen scurt) și a riscului de slavizare (pe termen mediu și lung).

Declarațiile Mitropolitului PETRU al Basarabiei

Suntem profund recunoscători Sfântului Sinod pentru hotărârea de reafirmare a canonicității clerului și credincioșilor care se identifică cu Biserica Ortodoxă Română. Această hotărâre reprezintă un reper important în eforturile noastre de menținere a unității și coeziunii spirituale în rândul credincioșilor basarabeni, sub oblăduirea canonică a Bisericii Mamă”, a declarat Înaltpreasfinția Sa, într-un comunicat. În legătură cu deciziile referitoare la comunitățile românești din Republica Moldova și Ucraina, Înaltpreasfinția Sa subliniază angajamentul Patriarhiei Române față de aceste comunități, demonstrând grijă și preocupare constantă pentru binele credincioșilor ortodocși români din afara granițelor țării. În mod special, Înaltpreasfințitul Părinte Petru adresează sincere mulțumiri Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru „susținerea și dragostea părintească necondiționată” manifestată față de poporul ortodox din Basarabia. „Preafericirea Sa a fost întotdeauna preocupat de starea duhovnicească a credincioșilor români din Republica Moldova și de calitatea pastorației în regiune. Este un Întâistătător al faptelor tăcute, al blândeții, smereniei și înțelepciunii, iar aceasta se reflectă în susținerea constantă acordată Mitropoliei Basarabiei.” Înaltpreasfinția Sa evidențiază, de asemenea, eforturile susținute ale Guvernului României, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, în sprijinirea Mitropoliei Basarabiei. Aprobarea a 200 de posturi clericale și 30 neclericale este văzută ca un gest de recunoaștere a eforturilor și contribuției aduse de clericii care au aderat sau intenționează să adere la Biserica Ortodoxă Română din Basarabia. „Această suplimentare a suportului financiar prin alocarea de noi posturi reprezintă un răspuns eficient la nevoile urgente ale Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia. În ciuda eforturilor de propagandă, prin care unii actori vehiculează că preoții „s-au vândut”, îi informăm că mulți dintre clericii aderanți încă nu au fost încadrați în salarizare, iar această alocare de noi posturi va contribui la oferirea unui suport financiar necesar și firesc pentru toți preoții implicați în slujirea Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia.” Înaltpreasfințitul Părinte Petru transmite mulțumiri și recunoștință tuturor celor implicați în această inițiativă, în mod deosebit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Domnului Prim-ministru și Domnului Secretar de Stat pentru Culte, evidențiind importanța colaborării pentru consolidarea valorilor creștine și a comunităților ortodoxe în Republica Moldova.

Concluzie:

O asemenea soluție nu este îndreptată împotriva niciuneia dintre părțile ortodoxe aflate în litigiu bisericesc major (Patriarhia de Constantinopol, Patriarhia Moscovei și derivatele lor un Ucraina, precum și autoproclamata ”Patriarhie a Kievului”) și oferă posibilitatea de a rămâne în comuniune canonică și euharistică cu ansamblul Ortodoxiei, prin Biserica Ortodoxă Română. Această soluție, considerată optimă în actuala situație bisericească foarte complicată din Ucraina, a fost adusă la cunoștința Patriarhiei Române, care, la 29 februarie 2024 a hotărât să ia act cu binecuvântare, să încurajeze  și să susțină părintește inițiativa reprezentanților românilor ortodocși din Ucraina. - bucpress.eu

Pași premergători:

Despre noua structură religioasă numită ”Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” nu s-a vorbit deloc pînă acum în spațiul public românesc. Ideea, evident, nu avea cum să apară peste noapte, fiind – după știința noastră – amintită public pentru prima dată pe 15 noiembrie 2023, după o ședință de lucru a Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei, prezidată de Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei. Sinodul Mitropolitan anunța atunci, la punctul 8 al ședinței, că a discutat despre Situația din Ucraina și înregistrarea cultului Bisericii Ortodoxe Române, fiind prezentate demersurile pentru înregistrarea cultului „Biserica Ortodoxă Română”. Să mai spunem, că după ședința Sinodului, ”într-un context deosebit” s-a discutat despre ”procesele și evoluțiile din cadrul Bisericii Ortodoxe Române din Republica Moldova” și cu Ciprian Vasile Olinici, conducătorul Secretariatului de Stat pentru Culte al Guvernului României, ”aflat într-o vizită specială la Chișinău”. Așadar, este posibil ca această viitoare ”Biserică Ortodoxă Română din Ucraina” să fie înființată sub autoritatea Mitropoliei Basarabiei, care deja are sub jurisdicție canonică, după cum am arătat mai sus, o structură religioasă la Ismail, afirmă Marian Chiriac pentru sinopsis.info.  

Intervievat cu privire la acest subiect sensibil, Teodor Baconschi a declarat pentru rfi:

"Patriarhia Română a organizat structuri canonice în afara granițelor și pentru românii din Serbia și pentru cei din Ungaria. Nu mai vorbim despre diaspora, unde s-au structurat în ultimii ani, pe măsura instalării atâtor milioane de români, chiar și mitropolii, nu numai episcopii și arhiepiscopii. Dat fiind că Ucraina este pe drumul spre Uniunea Europeană și va aplica acquis-ul comunitar în materie de drepturi ale minorităților, inclusiv dreptul de a-și organiza structuri ecleziale proprii, bănuiesc că se profită oportun de acest context. Mai cu seamă că românii din Ucraina se află acum sub jurisdicția Patriarhiei Ruse. Nu fac parte din Biserica Autocefală Ucraineană, care s-a separat de Moscova. Mai trebuie spus în context că e și o acțiune în oglindă pentru că cetățenii români de etnie ucraineană din România sunt oblăduiți de un Vicariat Ortodox Ucrainean, care se află însă sub tutela Patriarhiei Române. Cred că Kievul va fi de acord cu propunerea asta. Mai cu seamă că cetățenii ucraineni de etnie română, unii își spun moldoveni, și-au dovedit loialitatea față de statul ucrainean. Mulți dintre ei au fost pe front și chiar și-au dat viața pentru a-și apăra patria. Cred că lucrul ăsta se poate face bilateral, prin discuții transparente care vor avea loc atât cu autoritățile statale, cât și cu cele ecleziastice. Și îi va scoate pe români din situația aceasta puțin schizofrenică, în care, pe de o parte au șefi la Moscova, care le-au atacat țara, Ucraina, iar pe de altă parte vor să se asigure că pot să aibă slujbe în limba română. Putem să spunem că e o evoluție pro democratică pentru mai multă libertate și normalitate. Susținerea vine reflectând evoluția dramatică din teren, schimbarea treptată de statut geopolitic a Ucrainei sub impactul acestui război devastator și pe fondul ameliorării nete a relațiilor româno-ucrainene. România, ca stat membru UE și NATO, după cum știm, chiar dacă a practicat o discreție, pe care mulți i-au reproșat-o, a ajutat, ajută și va ajuta în continuare Ucraina pe toate planurile. Și temperatura dialogului politic dintre București și Kiev e cu totul alta. Există mult mai multă disponibilitate. Nu mai încrucișăm două naționalisme care încremeniseră într-o agendă interbelică din anii 1940. Am venit în secolul al XXI-lea. Mi se pare că astfel de evoluții sunt de salutat. Geografia nu se schimbă și ne dorim o Ucraină în UE și NATO, o Ucraină suverană și prietenă cu România." 

 

 

 

19-03-2024
Citeste si:De acelasi autor:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu