Cookies de analiza a traficului  Accept | (oricand puteti renunta la acceptul dat) Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Tema luniiNr. vizualizari: 1279

Cea de-a 11-a Adunare Generala a Consiliului Mondial al Bisericilor (CMB)

Cristina Roman
Tags: ecumenism; CMB; razboi; Ucraina;
Context

Cea de-a 11-a Adunare Generală a Consiliului Mondial al Bisericilor (CMB) a avut loc în perioada  31 august – 8 septembrie 2022 în orașul german Karlsruhe, după o amânare de doi ani cauzată de pandemia de Covid-19. Adunarea precedentă a avut loc în 2013 la Busan, Coreea de Sud. Prima Adunare de acest fel s-a desfășurat în urmă cu 74 de ani în Amsterdam, Olanda. La Adunarea din acest an au participat 295 de delegații, între care și cea a Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Înaltpreasfințitul Părinte Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, Mitropolit onorific și Exarh patriarhal. Înaltpreasfințitul Părinte Nifon, vice-moderator al comitetului central, a condus sesiunea plenară în care s-au aprobat comitetele adunării CMB și moderatorii de sesiuni plenare. Lucrările Adunării Generale 2022 s-au desfășurat sub genericul „Dragostea lui Hristos mișcă lumea spre reconciliere și unitate”. Discursurile participanților au făcut referire la marile probleme ale lumii la care creștinii nu pot rămâne impasibili: pandemie, războaie, diverse forme de discriminare, criza de mediu ș.a.

Declarație finală

Adunarea Generală a adoptat în final o Declarație numită Războiul din Ucraina, pace și justiție în Europa, prin care condamnă ferm războiul ilegal și nejustificat, cere încetarea imediată a focului, dialog și negocieri pentru o pace sustenabilă.  Declarația face referire la obligativitatea respectării de către toate părțile implicate în conflict a drepturilor internaționale ale omului, cu accent pe protejarea populației civile, a infrastructurii civile și pe tratarea corectă, umanitară, a prizonierilor de război. Cu referire la Parabola Bunului Samaritean și la explicația Mântuitorului privind persoana aproapelui nostru, Adunarea Generală subliniază importanța bunei conviețuiri și întrajutorarea necondiționate de xenofobie, rasism, migrație, religie și se angajează să continue dialogul cu scopul de a mijloci și de a gasi căi pașnice de soluționare. Un al doilea punct important al Declarației se referă la migrație, xenofobie, rasism, care au explodat în ultimii ani din cauza conflictelor regionale, a pandemiei și a schimbărilor economice dinamice, față de care CMB cere implicarea susținută a statelor spre asigurarea unor condiții favorabile fiecărei persoane de a își clădi un viitor demn, fără discriminare, persecuție, marginalizare, stigmatizare, abuz.

Războiul declarațiilor contradictorii ale Rusiei și Ucrainei

Biserica Ortodoxă a Rusiei nu a aderat la Declarația finală. Astfel, Mitropolitul Antonie de Volokolamsk, președintele Departamentului pentru Relații Externe Bisericești al Patriarhiei Moscovei și șeful delegației Bisericii Ortodoxe Ruse la cea de-a 11-a Adunare Generală a Consiliului Mondial al Bisericilor de la Karlsruhe, Germania, și-a argumentat astfel poziția cu privire la adoptarea documentului:  

"Delegația Bisericii Ortodoxe Ruse nu a putut susține prin vot declarația făcută de Adunarea CMB despre „Războiul în Ucraina, pacea și justiția în regiunea europeană”. În același timp, cu un optimism prudent evaluăm poziția adoptată de Consiliul Mondial al Bisericilor. În ciuda unei presiuni politice fără precedent făcute asupra acesteia în timpul redactării unui document privind conflictul ucrainean - care a fost exprimată, printre altele, în discursul președintelui Germaniei F.-W. Steinmeier și în declarațiile unor alte persoane care au chemat să expulzeze Biserica Rusă din CMB - aceasta a refuzat să aducă acuzații împotriva Bisericii Ortodoxe Ruse și a recunoscut importanța misiunii sale umanitare pe scară largă, îndeplinită cu binecuvântarea Sanctității Sale Patriarhul Kirill al Moscovei și al întregii Rusii să ofere sprijin refugiaților și celor afectați de conflict. Din păcate, documentul final a rămas considerabil politizat. A exclus toate propunerile făcute de Biserica Rusă, ceea ce ne împiedică să o susținem. În același timp, credem că discuția, care a avut loc în timpul Adunării, poate deveni pentru CMB un punct de plecare pentru un studiu obiectiv și fără prejudecăți a cauzelor conflictului de lungă durată din Ucraina la fel ca și pentru eforturile ulterioare de pace. De asemenea, regretăm că redactorii documentului nu au luat în considerare propunerea reprezentanților Bisericii Ortodoxe Ucrainene de a condamna confiscarea violentă în masă a bisericilor aparținând Bisericii canonice, efectuate de așa-numita „OCU”. Sperăm că Consiliul Mondial al Bisericilor va întreprinde acțiuni suplimentare pentru a studia această problemă."
 
Cu o atitudine belicoasă, dovedind autosuficență, aroganță și poate chiar alienare de la principiile evanghelice, Arhimandritul Fhilaret Bulekov (Reprezentantul BORu la Strasbourg) a declarat ironic că documentul adoptat de AG a CMB „poate deveni unul ca declarațiile McDonald’s și Starbucks. Același nivel de importanță.” (...) „Dacă scopul principal este să dai vina pe delegația rusă, OK. Dar în întregul document, nu există nici măcar un cuvânt despre alte partide în acest proces din Ucraina. Este ca președintele Germaniei, cu discursul său patetic. Dar a uitat să spună responsabilitatea lui personală pentru ceea ce se întâmplă în Ucraina. Acesta a fost cel care a semnat documentul în urmă cu trei ani, garantând o tranziție pașnică a puterii de la guvern la opoziție. Câteva zile mai târziu, s-a spălat pe mâini. Există multe alte exemple. Unde (este) chemarea Bisericilor Europene către guvernul dumneavoastră de a face tot posibilul pentru a aduce pacea? Și atunci vorbești că vrei să aduci pace cât mai curând posibil. A da vina pe cineva nu va aduce nimic. Deci, acest document poate fi doar o camuflare a situației reale, folosind niște termeni creștini.”
Ca drept la replică, din partea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei a luat cuvântul Alexandra Kovalenko, care a subliniat: „Vă cer să mă ascultați și să nu compromiteți adevărul evident de dragul diplomației. Numiți-o așa cum este – agresiunea rusă împotriva Ucrainei”. Adresându-se delegației Bisericii Ruse, ea a declarat: dacă sunteți împotriva războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, vă rugăm să ridicați cărțile albastre (cartonașul albastru este ridicat de delegații Adunării atunci când există dezacord în ceea ce se aude. Nu a fost ridicat cartonașul albastru). Este foarte trist să compari sângele ucrainenilor cu Starbucks și McDonalds”, a menționat ea.
Concluzii (și comentarii)

Putem concluziona că cele mai importante capitole ale acestei reuniuni a CMB au fost cel administrativ, respectiv alegerea președinților regionali, și cel de conținut, mai puțin dedicat unor chestiuni strict teologice și mai aplicat la contextul istoric prezent, mai pragmatic orientat către provocările concrete ale lumii contemporane, (lucru pe care unele personalități ortodoxe îl critică, considerându-l o îndepărtare de la misiunea prorpiu-zisă a Bisericii. Astfel, există opinia că: Atmosfera profană a acestor adunări este suficientă pentru a înțelege că scopul ei nu este nicidecum unitatea Bisericii, ci o reconciliere strict politică lumească și, mai corect spus, păgână în sensul unei credințe fetișiste și a unei venerări a pământului, naturii și lumii. Practic, țelul declarat nu este cerul, raiul și împărăția lui Dumnezeu, ci viața de aici. Sufletul, Biserica, Dumnezeu, credința, rugăciunea devin tot atâtea noțiuni pervertite și coborâte la un nivel înapoiat și idolatru.... NU totul se reduce la alegerea de noi comitete de conducere și nici la abordarea unor probleme care nici măcar nu țin de sfera religioasă și care evident că nu pot fi rezolvate de Biserică. Indiferența față de suferințele și crizele oamenilor din lume nu trebuie contracarată cu alinierea la programele și strategiile politicii mondiale.

Este normal ca Ortodoxia să aibă legături și să accepte nivelul rudimentar religios al celorlalte erezii și religii, dar fără să-și piardă identitatea proprie și fără să ia parte, coborându-se în această mocirlă. Argumentele unora dintre ortodocși că în mișcarea ecumenică se dă o mărturie despre dreapta credință celorlalți pălesc în fața realității și nu sunt decât o luare în derâdere a Evangheliei lui Hristos).

Au fost delegații care au cerut respingerea participării delegației BORu, dar decizia CMB a fost de a aduce împreună reprezentanții celor două țări aflate în conflict, într-un spațiu liber al dialogului. După cum a subliniat Pr. Ioan Saucă, războiul dintre Rusia și Ucraina a aruncat o ‘umbră’ asupra conferinței. „Există diviziuni politice și există diviziuni ecleziastice. Recunoaștem acest lucru. Dar trebuie să recunoaștem că aici, la CMB, le oferim posibilitatea de a se întâlni… Încă de la începutul celei de-a 11-a Adunări, Consiliul Mondial al Bisericilor a dovedit că rămâne un instrument al uniunii și al medierii, un rol pe care l-a jucat și în trecut, ca de exemplu în perioada apartheidului.

Pledoaria AG a CMB a subliniat că :
"mișcarea ecumenică a fost întotdeauna despre chemarea bisericilor una pe alta la unitatea vizibilă, la comuniunea deplină. Astăzi, când din cauza unei pandemii chiar și întâlnirea personală a devenit atât de dificilă, acea vocație este cu atât mai necesară. Bisericile au nevoie acum, împreună, într-o mișcare ecumenica reînnoită de dragul lumii, să găsească o voce mai publică care să spună o speranță mai adevărată decât optimismul gol al oricărei retorici politice șterse: o speranță care ar putea construi o lume mai bună decât una atât de profund modelată de materialism, individualism și consumerism, o lume în care resursele vor fi împărtășite, inegalitățile vor fi abordate și o nouă demnitate găsită printre noi și pentru noi toți. Bisericile care trăiesc și se roagă numai în comunități ascunse, private, separate una de cealaltă, sunt chemate de Hristos cel înviat să fie „trimise” în chiar spațiile publice și deschise ale lumii, pentru a reformula simțul nostru corporativ asupra a ceea ce contează, pentru a face idolii cad și să facă parte din primirea Împărăției lui Dumnezeu în care săracii sunt binecuvântați și robii eliberați. O lume care strigă după iubire profundă, pentru comunitate, pentru dreptate și speranță are nevoie de biserici care să fie vizibil în comuniune, tânjind după unitate acolo unde există dezbinare și găsirea unui nou viitor pentru omenire și pentru întreaga creație, așa cum este exprimat în Apocalipsa 21. Dragostea lui Hristos mută ​​lumea către reconciliere și unitate. Tema celei de-a 11-a Adunări este un cântec de laudă pentru Dumnezeu a cărui iubire, în Hristos, ne mișcă. Este o declarație de credință și încredere că este voința lui Dumnezeu să ne miște prin iubire către reconciliere și unitate. Este un mesaj către lume despre iubirea care este inima credinței creștine. Este o invitație adresată bisericilor și tuturor oamenilor de bunăvoință din întreaga lume de a împărtăși înțelepciunea comună a iubirii pentru a ne îndemna pe toți să fim împăcați și să găsim adevărata noastră unitate ca umanitate."
Nota redacției
Mișcarea ecumenică este controversată în spațiul ortodox, existând teama justificată că interese oculte urmăresc nu atât unitatea Bisericii așa cum  o dorește Mântuitorul Hristos, ci  înghițirea Ortodoxiei de către alte confesiuni, diluarea Tradiției și răspândirea ereziilor. Cu sufletul curat, Părintele Dumitru Stăniloae a crezut că ecumenismul este o poartă și o oportunitate pentru noi să “mergem sa-i invatam Ortodoxia”, dar și-a schimbat repede părerea: Eu nu prea sunt pentru ecumenism! A avut dreptate un sârb, Iustin Popovici, care l-a numit panerezia timpului nostru! Eu îl socotesc produsul masoneriei. Iară relativizeaza adevărul, credința adevarată. De ce să mai stau cu ei,  care au facut femeile preoți, care nu se mai căsătoresc, homosexualii în America și cu Anglia …"
Avem însă, garanția dată de Însuși Mântuitorul nostru Iisus Hristos, că  “pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui", pe care Sfântul Luca al Crimeei ne-o reamintește în această încurajare: 

Eu ştiu că cei mai mulţi dintre voi sunt foarte alarmaţi de întărirea neaşteptată a propagandei antireligioase şi că sunteţi mâhniţi. Nu vă tulburaţi, nu vă tulburaţi! Lucrurile acestea nu au cum să vă atingă. Şi să ştiţi, şi să credeţi că mica turmă a lui Hristos este de neînvins, ei nu are ce-i face nimeni, ea nu se teme de nimic, fiindcă ştie şi păzeşte totdeauna marile cuvinte ale lui Hristos: Voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui. - (Sfântul Luca Arhiepiscopul CrimeiiAm iubit pătimirea, Editura Sophia, București, 2006)

Trebuie spus că NU toate Bisericile ortodoxe fac parte din CMB, între cele care au ales fie să părăsească definitiv sau temporar acest forum ecumenic, fie să nu facă niciodată parte din el, numărându-se Bisericile Ortodoxe din Georgia, Serbia, Bulgaria, Patriarhia Ierusalimului. Şi Biserica Ortodoxă a Greciei a avut o tentativă de a părăsi CMB, dar Sinodul grec a decis contrariul. Participarea Bisericii Ortodoxe Române la lucrările CMB este controversată şi chiar contestată nu numai de diferite asociaţii ortodoxe, ci şi de unii clerici. În încheierea articolului, vom detalia acest subiect la capitolul despre controverse privind participarea Bisericilor Ortodoxe la CMB.

În spațiul on-line românesc, au apărut și astfel de comentarii: “Logo-ul (Adunării Generale) a fost format din patru elemente: crucea, porumbelul, cercul (lumea) și calea. În plus față de elementele principale (sigla și motto-ul), caracterul pământesc este și mai clar scos în evidență de ritualurile de rugăciune și dezbaterile organizate. Chiar și la celelalte Adunări din anii precedenți a fost stridentă și greu de digerat pentru un ortodox prezența elementelor păgâne, nici măcar creștine, dar și a diferitelor ritualuri de rugăciune în comun cu eretici protestanți și anticalcedonieni. O scurtă istorie realizată oficial chiar de CMB subliniază protestul participanților ortodocși față de ritualurile religiilor africane și japoneze... Din păcate, aceste manifestări ritualice nu au dispărut cu totul, chiar dacă s-au diminuat, și reprezentanții ortodocși participă la ele. Filmulețul oficial care prezintă o secvență din rugăciunea de deschidere este elocvent pentru un creștin ortodox serios că totul este străin de învățătura apostolilor. Elementele păgâne, voia bună, exaltarea și atmosfera de spectacol artistic sunt puternic contrastante cu interiorizarea, seriozitatea, pocăința, umilința și credința în Dumnezeu cel în Treime, în Hristos și în Evanghelia Lui."

Detalii cu privire la luările de poziție în cadrul celei de-a 11-a AG a CMB
Cuvânt de deschidere al Președintelui țării gazdă, Germania. Atac la BORu.
În după-amiaza primei zile a evenimentului, a vizitat Adunarea de la Karlsruhe Președintele Federal al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier. Acesta le-a urat bun venit în Germania delegațiilor din toată lumea și a spus că le dorește lucrări rodnice la cea de-a 11 adunare a CMB. Totodată, într-o declarație controversată, Preşedintele german le-a cerut credincioşilor creştini să se delimiteze de Biserica Ortodoxă Rusă, care s-a poziţionat de partea războiului declanşat de Rusia în Ucraina. El i-a îndemnat pe participanții la Consiliul Mondial al Bisericilor, care se desfășoară la Karlsruhe, să le spună „adevărul despre acest război brutal” reprezentanților ortodoxiei ruse, prezenți și ei la eveniment. „Liderii Bisericii Ortodoxe ruse îşi conduc în prezent credincioşii şi întreaga lor biserică pe o cale teribilă, blasfematorie, care e de-a dreptul ostilă credinţei”, a declarat Steinmeier în debutul lucrărilor Consiliului Mondial al Bisericilor, potrivit Agerpres. „Ei justifică un război de agresiune împotriva Ucrainei - împotriva propriilor credincioşi, împotriva fraţilor şi surorilor noastre în credinţă”, a mai spus președintele Germaniei. Patriarhul ortodox rus Kirill a apărat în mod repetat acţiunile preşedintelui Vladimir Putin. „Această propagandă împotriva drepturilor libere ale cetăţenilor unei alte ţări, acest naţionalism care revendică în mod arbitrar voinţa lui Dumnezeu pentru visele imperiale de dominaţie a unei dictaturi, această atitudine trebuie să întâmpine opoziţia noastră”, a declarat Steinmeier. „Aici în această sală, aici în această adunare”, a îndemnat el. „Noi trebuie, ca comunitate creştină, să ne declarăm sprijinul pentru demnitatea, libertatea şi securitatea ucrainenilor”, a mai subliniat Frank-Walter Steinmeier. Reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe ruse participă de asemenea la acest congres. Steinmeier a spus că se aşteaptă ca aceştia „să nu fie scutiţi de adevărul despre acest război brutal şi de criticile la adresa rolului conducerii bisericii lor”. Preşedintele german a spus că dialogul este necesar, dar nu trebuie să fie limitat la dorinţele religioase şi să rămână vag. „Trebuie să fie numite atât victimele, cât şi autorii şi complicii lor”, a spus el, citat de Agerpres.
Declarații ale principalilor lideri ortodocși
Problema schimbărilor climatice în viziunea Secteratului General, pr. Ioan Saucă
Secretarul general interimar al Consiliului Mondial al Bisericilor (CMB), Pr. Ioan Sauca, a îndemnat la acțiuni concrete pentru mediu: „Am vorbit destul, acum este timpul acțiunii”. El a oferit detalii despre vizitele efectuate recent în Ucraina, precum și în Israel și Palestina, situații pe care le-a descris drept „răni deschise” în Europa și „răni sângerânde” în Orientul Mijlociu. Pr. Ioan Sauca a menționat că a reușit să aducă 11 invitați din Ucraina la Adunarea CMB. „Dacă nu ne schimbăm comportamentul, în 50 de ani planeta noastră va fi nelocuibilă”. La întrunire, a spus Pr. Ioan Sauca, „li se va cere liderilor să acționeze acum pentru a avea grijă de planeta noastră comună, Pământul”. Prima reuniune tematică din data de 1 septembrie, s-a numit Ziua de Rugăciune pentru Mediu, și în discuții a fost pus accentul pe creație. „Este o problemă teologică”, a explicat liderul CMB. „Planul lui Dumnezeu în Hristos a fost atât împăcarea, cât și vindecarea întregii creații”. Pr. Sauca a amintit că CMB a fost de mult timp în fruntea eforturilor care vizează justiția climatică. „CMB tratează creația nu ca pe o problemă la modă a timpului nostru, ci ca pe un element de bază al identității sale”, a spus Pr. Ioan Sauca. La finalul prelegerii, amintind că mandatul său de Secretar general se încheie în curând, Pr. Ioan Sauca și-a exprimat gratitudinea față de toți membrii CMB. De asemenea, a mulțumit lui Dumnezeu pentru ajutor menționând că nu suntem nimic altceva decât unelte umile și putem avea succes doar dacă urmăm voia Lui.
Din patea Patriarhiei Ecumenice, Mitropolitul Emanuel de Calcedon a afirmat că este o adevărată “binecuvântare” și o mare oportunitate reuniunea reprezentanților Bisericilor, de a mărturisi tradiția creștină istorică și spirituală, precum și experiența apostolică trăită în diferite părți ale lumii, de exemplu în zona de Est și de Orient a Ortodoxie. El a subliniat rolul crucial pe care Bisericile Ortodoxe îl au în existența, poziția și viitorul CMB, mai ales după aprobarea rezultatelor Comitetului Special de lucru de la Reuniunea Ortodoxă din cadrul CMB, din anul 2005. Înaltpreasfinția Sa s-a referit la dificultățile cu care se confruntă Biserica Ucrainei, cea din orientul Mijlociu, din Africa sau din Armenia, unde există “victime atît ale conflictelor și razboaielor, cât și victime ale secularizării și persecuției religioase împotriva celor care îl caută și mărtuirisec pe Mântuitorul Hristos și Învățătura Sa de a trăi în pace și iertare.” Mitropolitul Emanuel a vorbit de o tristă realitate: “Bisericile noastre se înstrăinează”(cu referire la diferitele rupturi ale legăturilor canonice dintre unele Biserici). A exprimat totodată speranța ca această reuniune a CMB poate fi un prilej de speranță și reconciliere, de promovare a păcii și dreptății în spiritul comuniunii și dragostei.
Șeful delegației BOR, ÎPS Nifon, a declarat: „Nu trebuie să neglijăm suferințele acestei lumi, ci să le alinăm. Iar pentru a contribui la alinarea acestor suferințe trebuie să fim uniți în frățietatea creștină a lumii”, subliniind că sunt multe așteptări de la această adunare. „Bineînțeles, este o întâlnire foarte importantă a creștinilor. Dacă mă întrebați care sunt cele mai mari așteptări, este ca această adunare generală să liniștească, să contribuie la unitatea tuturor creștinilor”.
Mitropolitul Serafim de Zimbabwe, din cadrul Patriarhiei Alexandriei, a sublinait că "în trecut, atunci când se vorbea despre Ortodoxie în diferitele comitete ale CMB, mulți râdeau. Trebuie să ne comportăm ca o familie, ca membri ai unei Biserici. Dacă vorbim de eretici sau schimsatici nu vom fi luați în serios astfel. Dacă dorim să patrăm cee ce avem, trebuie să ne ținem de cuvânt."
Reprezentantul Patriarhiei Ierusalimului a subliniat imperativul sprijinirii membrilor Bisericilor Ortodoxe care suferă, afirmând ca Patriarhia Ierusalimului se află sub ocupare, iar că afirmația Președintelui german cu privire la participarea Bisericii Orotodxe Ruse este o insultă.
Biserica Ortodoxă din Ucraina a cerut sprijin de la frații ortodocși, mulțumind totodată pentru sprijinirea primită, îndeosebi cu privire la refugiați.
Ca răspuns la decalarațiile de mai sus, Mitropolitul de Calcedon a evidențiat că dialogul teologic început acum câteva decade a eșuat să își atingă obiectivele, iar răspunderea este a tuturor. "Să nu vă așteptați ca uniunea să vină cu miracole. Avem nevoie de mai multă rugăciune, de mai mult efort. Nimeni nu e responsabil pentru declarațiile politicienilor (referindu-se la cea a Președintelui Germaniei), arătând că reuniunea e găzduită de o țară liberă și democratică, unde există libertate de exprimare și ca poziția oficială a CMB este cea exprimată de Secretarul General, Pr. Ioan Saucă."
Rusia a fost reprezentată de o delegație condusă de Mitropolitul Antonios de Volokolamsk, Președintele Departamentului de relații externe al Patriarhiei Moscovei. A luat cuvântul la întânirea separată, avută cu conducerea CMB
Discuția Conducerii CMB cu Patriarhia Moscovei
Pe 1 septembrie a avut loc întâlnirea conducerii Consiliului Mondial al Bisericilor cu delegația Patriarhiei Moscovei, condusă de Mitropolitul Antonie de Volokolamsk, președintele Departamentului pentru Relații Bisericești Externe al Patriarhiei Moscovei. Din parte CMB, la întâlnire au participat părintele Ioan Sauca, secretarul general interimar al CMB, dr. Agnes Abuom, moderator în comitetul central al CMB, Mitropolitul Nifon al Târgoviștei și Mary Anne Svenson, vice-moderatori ai comitetului central la Adunarea CMB, precum și episcopul Simo Peura, co-moderatorul Comitetului Permanent pentru Consens și Colaborare al CMB. Întâmpinând delegația Patriarhiei Moscovei, părintele Ioan Sauca a spus: „La Consiliul Mondial al Bisericilor vorbim în limbajul credinței și nu al politicii, suntem o platformă deschisă pentru toată lumea. Biserica Ortodoxă Rusă este o parte integrantă a frăției noastre”. Vorbind despre actuala confruntare politică legată de situația din Ucraina, secretarul general al CMB a subliniat că nu se poate pune problema unei izolări a delegației Bisericii Ortodoxe Ruse la Adunarea Generală. Doamna Agnes Abuom, moderator în comitetul central al adunării CMB, a subliniat că poziția Consiliului Mondial al Bisericilor cu privire la problema apartenenței Bisericii Ortodoxe Ruse la această organizație corespunde deciziilor Comitetului Central, conform cărora CMB trebuie să rămână un spațiu deschis pentru dialog între toți creștinii. Adresându-se delegației Bisericii Ortodoxe Ruse, vice-moderatorul comitetului central la Adunarea CMB, Mitropolitul Nifon al Târgoviștei a remarcat cât de important este „să fim solidari unii cu alții, în ciuda tuturor dificultăților existente”.
În răspunsul său, Mitropolitul Antonie de Volokolamsk a spus: „Am venit la cea de-a 11-a Adunare Generală a CMB ca reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Ruse. De la alăturarea Patriarhiei Moscovei la CMB în 1961, umanitatea a trecut prin multe șocuri, situația politică s-a schimbat și ea în mod repetat, dar am știut întotdeauna că putem participa liber la lucrările acestui mare for religios, al cărui scop nu este de a vorbi despre politică, ci despre mesajul creștin adresat lumii”. Referindu-se la subiectul crizei din Ucraina, președintele DRBE a menționat că Biserica Ortodoxă Rusă face tot posibilul pentru a ajuta victimele conflictului. Ierarhul a subliniat: cu binecuvântarea Sanctității Sale Chiril, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, la fiecare Sfântă Liturghie, în biserici, sunt înălțate rugăciuni pentru instaurarea păcii, Biserica participă la acordarea de ajutor umanitar regiunilor afectate de operațiuni militare și implementează programe de amploare pentru ajutorarea refugiaților. În acest sens, Mitropolitul Antonie și-a exprimat dezacordul categoric față de critica nefondată la adresa Patriarhiei Moscovei, exprimată cu o zi înainte în cadrul discursului președintelui RFG, F.-W. Steinmeier, și a remarcat inadmisibilitatea utilizării factorului religios în scopuri politice.
Alegerea de noi Președinți regionali
Conform constituției CMB, Adunarea Generală a ales opt președinți, dintre care, șase pe regiuni și doi din Bisericile Ortodoxe. Ortodoxia Răsăriteană are ca președinte pe un ierarh din Cipru, Mitropolitul Vasilios de Constantia – Ammochostos. Al doilea dintre președinții ortodocși este Preafericitul Aram I, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Armene. Mai multe detalii despre cei opt președinți sunt disponibile pe site-ul oficial al CMB.
Controverse privind participarea Bisericilor Ortodoxe la CMB
Rezoluţia Bisericii Ortodoxe a Bulgariei
„După un veac întreg de participare a Ortodoxiei la Mişcarea Ecumenică şi o jumătate de secol de participare activă a ei la Consiliul Mondial al Bisericilor nu se observă o dezvoltare pozitivă în dialogul multilateral între creştini. Dimpotrivă, distanţarea dintre ortodocşi şi protestanţi apare din ce în ce mai pronunţată, având în vedere înmulţirea cu zecile a sectelor în sânul Bisericilor Protestante, care perturbă conştiinţa ortodoxă a creştinilor nu numai la noi, ci şi în toate ţările ortodoxe, apărând şi multe devieri faţă de concepţiile iniţiale ale Consiliului Mondial al Bisericilor. Având în vedere cele sus-menţionate, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare la şedinţa sa plenară din 09.04.1998 a hotărât să întrerupă participarea sa viitoare la CMB.” 
Rezoluţie a Bisericii Ortodoxe a Serbiei din 1997 (ca urmare a presiunilor politice, în 1998 Biserica Sârbă a revenit asupra acestei declaraţii, iar în prezent este membru CMB)
„Sfânta Adunare a Episcopilor Bisericii Ortodoxe Sârbe a hotărât în Sfântul Sinod întrunit în mai-iunie 1997, ca Biserica Sârbă să se retragă din CMB, adică a hotărât ca Biserica Sârbă să nu mai fie membru organic al acestei organizaţii. În explicarea acestei hotărâri, episcopii au afirmat că CMB a fost creat ca o exprimare a dorinţei de intermediere a unei “biserici unite”, îndeosebi în rândul fracţiunilor din lumea protestantă (începand cu 1910). Precum am văzut, Bisericile Ortodoxe, fiecare în felul său, au participat regulat la aşa-zisa Mişcare Ecumenică, îndeosebi după 1920, pentru a împlini porunca lui Hristos “ca toţi să fie una” (Ioan 17:11).
(…) Sinodul Bisericii Ortodoxe Sârbe explică şi îndreptăţeşte hotărârea de retragere din CMB precum urmează:
1. Pentru că CMB a început să-şi neglijeze în activităţile sale poziţia iniţială privind unitatea de credinţă, ca o pre-condiţie a unităţii Bisericii;
2. Pentru că CMB a început să aibă natura şi statutul unei super-biserici acceptând teoria anglicană “a ramurilor”, inacceptabilă pentru Ortodoxie;
3. Pentru că CMB este tot mai influenţat de secularism;
4. Pentru că prin organizarea CMB, în care comunităţile protestante deţin majoritatea covârşitoare, Biserica Ortodoxă nu poate fi reprezentată corespunzator devenind minoritară şi fără putere în a influenţa deciziile CMB;
5. Deoarece chestiunile credinţei şi rânduielilor, precum şi unitatea în credinţă şi în adevărata şi unica Biserică a lui Hristos sunt tot mai neglijate în cercurile oficiale ale CMB din pricina pragmatismului şi a politicilor seculare de zi cu zi;
6. Pentru că cercurile oficiale ale mişcării ecumeniste sunt dominate de duhul şi organizarea sincretismului religios;
7. Pentru că unii dintre cei mai importanţi membri ai CMB (cum ar fi Biserica Anglicană) introduc noi tradiţii şi practici “bisericeşti” pe care le îndreptăţesc canonic, obiceiuri care primejduiesc învăţăturile evanghelice şi întreaga tradiţie creştină a Rasaritului şi a Apusului (de exemplu, hirotonirea femeilor în “episcopi” şi “preoţi”), creând o “neo-biserică” cu ordine, ecleziologie şi morală cu totul apostată;
8. Pentru că CMB tolerează în rândul membrilor săi unele comunităţi creştine care acceptă şi binecuvântează practici sexuale nefireşti şi împotriva naturii (cununia persoanelor de acelaşi sex – lesbiene, homosexuali);
9. Pentru că acest duh ecumenist, sincretist şi secularist se transmite şi în anumite cercuri ortodoxe, îndeosebi în rândul diasporei şi în zonele mixte, unde inter-comuniunea şi rugăciunile împreună cu neortodocşii au devenit o practică frecventă ;
10. Pentru că apartenenţa organică în CMB pricinuieşte sminteală şi dezbinări puternice în rândul bisericilor ortodoxe locale slăbind unitatea Ortodoxiei;
Pentru toate motivele date mai sus, Biserica Ortodoxa Sârbă îşi anunţă retragerea din CMB şi renunţă la a mai fi membru organic al acestei organizaţii.”
Rezoluție a Bisericii ordoxe a Georgiei
În anul 1997 Biserica Georgiei a părăsit  Consiliul Mondial al bisericilor ca urmare a cererii principalilor stareți ai mănăstirilor ortodoxe, care au mers până la a ăntrerupe comuniunea cu Patriarhul Ilia al III-lea, argumentând că:
  1. Ecumenismul este erezie! Mai mult decât atât: ecumenismul este erezia ereziilor.
  2. Din mulţimea de rătăciri pe care le include ecumenismul, cea mai principială şi profundă este rătăcirea legată de însăşi firea Bisericii, fiind o erezie ecleziologică.
  3. Aşa-numitul Consiliu Mondial al bisericilor în chiar denumirea sa conţine o contradicţie cu învăţătura creştin-ortodoxă despre unica Biserică adevărată.
  4. Biserica Ortodoxă, luând parte la activitatea CMB, afirmă în acest fel acordul său cu învăţătura şi activitatea acestuia. Ea se face astfel părtaşă la toată minciuna şi toate rătăcirile Consiliului. Ea devine eretică în aceeaşi măsură în care este eretic însuşi Consiliul.
  5. O şi mai adâncă infiltrare a ereziei în trupul Bisericii are loc prin participarea ierarhiei sale la diversele forme de slujbe comune organizate de structurile CMB.
  6. Biserica Ortodoxă Georgiană (BOG) de multă vreme (din 1962) este membru activ al CMB. Această participare exprimată prin activitatea înalţilor săi ierarhi echivalează cu căderea în erezie sau, mai bine zis, în esenţă chiar este erezie.
  7. Înalţii ierarhi ai BOG s-au afirmat ca apologeţi şi propovăduitori ai ereziei ecumenismului atât în multiplele manifstări publice, cât şi de pe amvon. La Sinodul Local al Bisericii Georgiei din 1995 a fost consfinţită şi întărită participarea în această mişcare prin autoritate bisericească sinodală. Prin această consfinţire s-a petrecut infiltrarea definitivă a ereziei în trupul Bisericii Locale a Georgiei.
  8. Când o Biserică începe într-o oarecare măsură să adopte învăţătură eretică, harul mântuitor din ea se împuţinează. Când însă o Biserică Locală adoptă pe de-a întregul erezia, harul mântuitor se depărtează desăvârşit de la această comunitate, adică mântuirea sufletului devine imposibilă pentru membrii săi.
  9. Din situaţia creată în BOG există doar două ieşiri: sau Biserica renunţă la rătăcirile sale, sau cei ce caută mântuirea părăsesc adunarea necredincioşilor.
  10. Renunţarea Bisericii la eresul ecumenismului trebuie să se manifeste prin ieşirea din Consiliul Mondial al bisericilor. Altă cale nu este.
  11. O asemenea decizie poate lua doar înalta ierarhie a BOG, aceasta e prerogativa sa. Dar ierarhii refuză să o facă.
  12. O parte din ei considră că un asemenea pas contravine „proceselor globale şi integraţioniste contemporane”. Supunând, în viziunea lor, viaţa Bisericii doar legilor funcţionării sociale, ei ameninţă creştinii cu „dificultăţi economice”, „izolare politică, religioasă şi culturală” şi alte grozăvii închipuite.
  13. Acest mod de gândire vădeşte slăbirea credinţei în grija proniatoare a lui Hristos faţă de Biserică. Această necredinţă este un adevărat ateism.
  14. O altă parte a ierarhilor, neavând o conştiinţă creştinească autentică şi nedorind să înţeleagă însăşi esenţa dogmelor Bisericii lui Hristos, consideră că participarea la CMB nu este un păcat câtuşi de însemnat. Aceştia încearcă prin diferite compromisuri să-L înşele pe Dumnezeu şi pe ei înşişi.
  15. Aşadar, ce îi rămâne unui creştin ortodox ce caută mântuirea şi care este convins că mântuirea este imposibilă fără mărturisirea credinţei celei drepte, libere de urâciunea ereziei?
  16. „Iar ei au plecat din faţa sinedriului, bucurându-se că s-au învrednicit, pentru numele Lui, să sufere ocară” (Fapte 5:41).
România. Peţiţie online pentru ieşirea BOR din CMB
Cu puţin timp înaintea începerii lucrărilor Adunării CMB din Coreea, în spaţiul virtual românesc a apărut şi a început a fi promovată o Petiţie prin care se cere Patriarhiei ca BOR să părăsească „captivitatea babilonică a CMB”, rămasă fără ecou și rezultat. (în anul 2016, Mișcarea pentru apărarea Ortodoxiei a adresat Sfântului Sinod o scrisoare prin care reitera această cerință și cerea credincioșilor opinia cu privire la reinițierea unei petiții). În argumentaţia la petiţie se arată că: „Biserica este Una, nu există mai multe Biserici. De aceea chiar simpla prezenţă ca membru într-un organism care are denumirea de “biserici” întunecă singura Biserică şi anume Biserica Ortodoxă, singura în care omul se poate mântui… E necesar să facem misiune în occident, dar CMB este organismul care împiedică misiunea Bisericii. CMB pune pe picior de egalitate toate ereziile denumindu-le “biserici”, deci Biserica Ortodoxă, care are în conştiinţa Ei că este singura Biserică (conform Crezului), nu poate să discute pornind de la ideea că ar fi egală cu toate ereziile. Modul în care Biserica Ortodoxă poate face misiune este în afara CMB, care tocmai împiedică misiunea Bisericii, din moment ce consideră toate ereziile a fi “biserici” si având mântuire.” 
 
 
Surse:
https://www.oikoumene.org/about-the-wcc/organizational-structure/assembly
https://basilica.ro/karlsruhe-consiliul-mondial-al-bisericilor-si-a-desemnat-presedintii-si-noul-comitet-central/https://www.oikoumene.org/sites/default/files/2021-01/ENG_WCC_2022Assembly_Booklet_PAGESH.pdf
https://df.news/wp-content/uploads/2022/09/PIC-01.1-rev-War-in-Ukraine-Peace-and-Justice-in-the-European-Region-1.pdf
https://orthodoxtimes.com/russian-attack-to-the-wcc-your-document-is-so-important-as-a-statement-of-mcdonalds/
https://mospat.ru/en/news/89613/
https://poruncaiubirii.agaton.ro/articol/575/adunarea-consiliului-mondial-al-bisericilor-ext
https://theodosie.ro/2022/09/09/a-xi-a-adunare-generala-a-cmb-atmosfera-pagana-in-rugaciuni-si-dezbateri-despre-unitate-si-pace-pamanteasca/
https://raduiacoboaie.wordpress.com/2016/09/15/scrisoare-deschisa-catre-toti-membrii-sfantului-sinod-al-bisericii-ortodoxe-romane-din-partea-poporului-roman-dreptcredincios-miscarea-pentru-apararea-ortodoxiei-15-septembrie-2016/
ortodoxiacatholica.ro
09-09-2022
Citeste si:De acelasi autor:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu
Water-lily - 07-10-2022:

Biserici??? Nu exista decat o singura Biserica!!! Restul sunt confesiuni eretice si pagane.