Constantinopolul respinge organizarea unei reuniuni panortodoxe privind autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina

Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului a respins solicitarea patriarhului Ioan al X-lea al Antiohiei privind organizarea unei discuții panortodoxe referitoare la acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, scrie publicația religioasă Cerkvarium, menţionând că Ioan al X-lea, care conduce biserica din Siria, "este considerat unul dintre cei mai dependenți ierarhi de Rusia".

Solicitări similare au fost adresate lui Bartolomeu I de alte două biserici autocefale aflate în sfera de influență a Moscovei - cea poloneză și cea cehă, menționează Rador și Radio Chișinău. Bartolomeu i-a răspuns lui Ioan al X-lea printr-o scrisoare, subliniind că organizarea unei reuniuni a bisericilor ortodoxe cu privire la noua biserică ucraineană este inutilă.

"Vă aducem la cunoştinţă că, după ce patru bisericii ortodoxe, fără motive din punct de vedere bisericesc şi duhovnicesc, au refuzat să ia parte la reuniunea Sfântul Sinod, iar vechea voastră biserică a fost una dintre acestea, Patriarhia Ecumenică are motive întemeiate să se abțină de la organizarea unei astfel de întâlniri la nivel general ortodox, o întâlnire care ar fi inutilă, deoarece va conveni doar că participanții nu sunt de acord între ei", se arată în răspunsul adresat de Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului către patriarhul Ioan al X-lea al Antiohiei.

Bartolomeu mai aminteşte că biserica din Antiohia, precum și cea Rusă, Bulgară și Georgiană au ignorat Sfântul și Marele Sinod din Creta, în 2016, ceea ce lipseşte aceste biserici de dreptul moral de a solicita discuții panortodoxe.

"Marea Biserică Sfântă a lui Hristos, în căutarea dragostei și a sacrificiului de sine, nu a interesului propriu sau a presiunilor, pentru unitatea poporului ucrainean și pentru a pune capăt separării și dezbinării între milioanele de credincioși aflate nedrept în afara Bisericii canonice, a acordat autocefalia Bisericii din Ucraina", mai precizează Patriarhului Ecumenic Bartolomeu.

În plus, potrivit patriarhului de Constantinopol, ideea de a dezbate statutul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei la nivel panortodox este utopică, deoarece o astfel de reuniune presupune participarea reprezentanților bisericii ucrainene în sine, iar Moscova nu recunoaște acest lucru.

"Nu este un secret faptul că Biserica Ortodoxă Rusă s-a opus cu fermitate acordării autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina și, prin urmare, va folosi dreptul său de veto, la fel cum procedează puterea seculară a Federației Ruse în Consiliului de Securitate al ONU", menţionează publicaţia Cerkvarium, citată de rbk.ua. Sursa: Agenția BucPress – www.bucpress.eu

După cum și noi am informat, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a exprimat în mod oficial în chestiunea Autocefaliei Bisericii din Ucraina, accentuând deopotrivă asupra incapacității Moscovei de a rezolva conflictul care durează de trei decenii, dar și faptul că decizia Constantinopolului ar trebui validată în cadrul unui sinod panortodox. BOR a insistat asupra grijii și responsabilității pe care le poartă românilor din Ucraina, cerând garanții scrise cu privire la continuitatea vieții lor bisericești în parohii în care să se slujească în limba română și care să continue a fi subordonate Patriarhiei de la București. Analizând comunicatul de presă al Sfântului Sinod al BOR, publicația turcă Daily Sabath a concluzionat că BOR ar putea recunoaște Biserica din Ucraina, cu anumite condiții specifice.

Rolul Patriarhului Daniel și al BOR

Într-un articol disponibil integral pe Activenews, se face o comparație între schisma de la 1054 și pericolul schismatic al crizei privind autocefalia Ucrainei, analiză în care se arată și cum vede autorul rolul de mediator al Bisericii Ortodoxe Române:

"Patriarhia Română are și experiența obținerii autocefaliei ca o consecință a obținerii independenței de stat, și experiența păstoririi credincioșilor în afara teritoriului statului român (inclusiv a unui episcop francez în Sinod). Ca număr de credincioși, număr de clerici, mănăstiri, BOR este a treia ca mărime în lumea ortodoxă. Întrucât primele două state care au cei mai mulți credincioși ortodocși, Rusia și Ucraina, sunt chiar cele prinse în conflict, poziția BOR va fi foarte importantă pentru celelalte biserici locale. Aceste două elemente poziționează BOR într-o poziție cheie în criza de față.

În plus, mai există un element care dă o mare responsabilitate BOR în această criză. Ierarhii lumii ortodoxe cunosc anvergura teologică a Patriarhului Daniel. Cuvântul său este și cuvântul unui dintre cei mai competenți teologi contemporani. De aceea, Patriarhul Daniel are responsabilitatea să intervină cu argumente teologice pertinente în criza curentă Constantinopol–Kiev–Moscova, în problema principiilor acordării autocefaliei și, în general, în problemele ortodoxiei. Faptul că a propus organizarea mai deasă a unor sinoade pan-ortodoxe este un pas înainte uriaș care, dacă va fi urmat de celelalte biserici locale, va fi foarte benefic ortodoxiei.

Problema autocefaliei este în primul rând o problemă teologică, o problemă de căutarea a unei forme prin care Biserica Universală ascultă de voia lui Dumnezeu. Așa cum la diferite sinoade ecumenice sau locale, părinții participanți au căutat adevărul și voia lui Dumnezeu în probleme dogmatice sau în probleme de practică concretă, acordarea autocefaliei este acum una dintre marile provocări ale Bisericii Ortodoxe Universale. Dacă BOR va rezista presiunii Constantinopolului și a factorilor politici superiori României și va gândi teologic, și alte Biserici autocefale vor putea invoca precedentul BOR. Între pan-elenismul grec și pan-slavismul rus, între Imperiul NATO și Imperiul Rusiei, BOR poate avea vocea rațiunii, vocea adevărului, vocea lui Dumnezeu."