DEPENDENTELE - Adolescenti in capcana drogurilor

Problematica consumului de droguri în rândul adolescenților și tinerilor a fost abordată și în una dintre prelegerile Întâlnirii Internaționale a Tineretului Ortodox, desfășurată în perioada 31 august - 3 septembrie 2023 la Timișoara, la care au fost invitați să conferențieze și să răspundă întrebărilor tinerilor: medici, psihologi, preoți și polițiști. Ca informare generală, doctorul Gheorghe Bogdan, de la Agenția Națională Antidrog a Ministerului de Interne, a precizat că printre cele mai consumate droguri sunt canabisul, cocaina, amfetaminele, heroina, noile substanțe psihoactive, precum cunoscutele etnobotanice. În spațiul românesc, adulții și adolescenții folosesc cel mai des canabisul și noile substanțe psihoactive; acestea din urmă, fiind sintetice, sunt foarte periculoase pentru că determină mai repede dependența.       

De ce consumă adolescenții droguri?

În cadrul aceleiași conferințe, la care au participat aproximativ 3.000 de tineri, psihologul Alina Neagoe a încercat să răspundă la întrebarea „De ce consumă adolescenții droguri?”, precizând: „Întrebându-i pe adolescenți de ce consumă droguri, răspunsurile au fost variate: să se distreze, să-și potențeze anumite emoții, să își gestioneze emoțiile negative sau conflictuale, să corespundă așteptărilor grupului sau din dorința de a deveni mai comunicativi. Dar cauza profundă a consumului de droguri se află undeva la interacțiunea dintre mai mulți factori de risc: personali (genetici), psihologici (personalitatea fiecăruia) și factori sociali (familiali și culturali). Intensitatea consumului de droguri este influen­țată de interacțiunea dintre acești factori. Așa că, dacă adolescentul s-a născut într-o familie în care nu pri­mește suficientă dragoste și sus­ți­nere, și în plus este supus influenței anumitor grupuri din mediul său social, putem să asistăm chiar la escaladarea consumului: de la unul experimental până la cele mai urâte forme de abuz și depen­dență”.

În „Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților din România. Scurtă radiografie”, dr. Mihai Copăceanu și Irina Costache (de la UNICEF) menționează, conform Organizației Mondiale a Sănătății, că aproximativ 15% dintre copii și adolescenți prezintă deficiențe de sănătate mintală, majoritatea tulburărilor debutând în jurul vârstei de 14 ani, multe rămânând nedepistate și netratate. Afectarea sănătății mintale are efect asupra tuturor aspectelor vieții publice și private a persoanei, cum ar fi participarea educațională, socială, comunitară, în familie, cu prietenii, în mediul de lucru sau școlar, în cazul adolescenților. Astfel, specialiștii atrag atenția că există mai multe condiții biologice și psihologice care marchează debutul consumului de droguri. Statisticile arată că în ultimii 10 ani au crescut problemele de sănătate mintală în rândul adulților, și în special în rândul adolescenților. În plus, copiii și adolescenții sunt o oglindă veridică a societății, reflectând cu acuratețe problemele din comunitatea în care trăiesc. Abordând problema dependențelor, în lucrarea „Ține-ți copiii aproape”, autorii Gordon Neufeld și Gabor Maté atrag atenția că nu trebuie să ne centrăm doar pe schimbarea comportamentului prin interdicție sau controlul consumului de droguri, ci și pe cauza profundă care determină consumul sau dependența. Astfel, dependența este pentru adolescenți o modalitate de a gestiona emoțiile și stările dezadaptive, pe care sistemul lor nervos nu este capabil să le regleze altfel. Căci adolescenții vor să fie iubiți și să simtă iubirea părinților și a celor din jur, iar dacă nu o primesc, vor umple golul din sufletul lor cu substanțe sau comportamente prin care cred că pot atinge iubirea. Așadar, copilul care trăiește într-un mediu haotic emo­țio­nal, neputându-și gestiona singur emoțiile distructive, va dobândi un atașament nesănătos și va deveni un adolescent și, ulterior, un adult nematurizat emoțional. Toate acestea se vor reflecta în relația acestora cu cei din jur și mai ales cu sinele lor. Dacă pentru unii adolescenți lipsesc dragostea, acceptarea, conexiunea cu părinții, există posibilitatea ca ei să se îndrepte spre acțiuni compensatorii, cum ar fi consumul de droguri, jocuri video, violență sau comportamente deviante. De aceea Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, i-a invitat pe tineri să facă „un lanț uman” în jurul persoanei pe care au văzut-o că „a început să alunece spre trafic de ființe umane sau spre consum de droguri: Vă rog, dragi tineri, să-l înconjurați cu iubire creștină, asemenea unei păsări care-și apără puii cu aripile”.

Profilul adolescentului consumator de droguri

În încercarea de a depăși starea de depresie și anxietate cu care se confruntă în căutarea acceptării și iubirii, profilul psihologic al adolescentului consumator de droguri cuprinde: instabilitate emoțională, confuzie, insecuritate, vinovăție, teamă, sentimentul inadecvării, irascibilitate, neliniște, impulsivitate, suspiciozitate exagerată față de persoanele din preajma sa, dificultate în a stabili relații durabile și benefice cu persoanele din jur, teama de abandon și comportamente deviante. De asemenea, drogurile provoacă adolescenților scăderea puterii de concentrare și a înțelegerii situațiilor în care se află. Iar conse­cința este reactivitate exagerată și, de cele mai multe ori, nepotrivită împrejurărilor în care se află.

Daniel J. Siegel, în lucrarea „Mintea și creierul adolescentului. De la furtunile emoționale la neuroștiința transformărilor și stimularea poten­ția­lului”, menționează patru aspecte ale minții adolescenților: intensitate emoțională crescută, angajament social crescut, căutarea noului și explorarea creativă. În perioada adolescenței abia începe maturizarea unor structuri ale creierului, ultima care se maturizează fiind gândirea rațională, ceea ce implică și capacitatea de a anticipa consecin­țele comportamentelor, inclusiv ale comportamentelor negative. Dar adolescentul nu dispune încă de această maturizare, de aceea el este vulnerabil și gestionează mai greu intensitatea sentimentelor, îndepărtarea de lucrurile familiare și familiale pentru altele noi și creative. Negăsind sens în activitățile și relațiile cotidiene, adolescenții încep să conteste lumea adulților din familie sau școală, ceea ce îi conduce uneori către comportamente riscante, cum ar fi consumul de droguri. Dacă părinții resping emoțiile negative ale adolescenților, ei vor rămâne captivi într-o lume derutantă și drept urmare vor căuta liniștea, mângâierea și acceptarea în altă parte. De aceea, specialiștii atrag atenția că nu putem opri depen­dența de droguri doar mecanic prin interzicerea consumului, ci mai ales prin comuniune și stabilirea co­nexiunii adolescentului cu părin­ții. Adolescenții au nevoie să fie as­cul­tați, înțeleși și acceptați așa cum sunt. Negăsind acestea în familiile din care provin, anturajul devine foarte important pentru adolescenți. În mijlocul grupului care l-a acceptat fără să-l judece, adolescentul crede că își poate găsi alinarea, uneori atât de înșelătoare și distructivă. Grupul este constituit adesea pe baza aceleiași lipse de dragoste în familie a fiecărui membru, la care se adaugă consumul de droguri pentru a trăi împreună stări care vor umple golul și vidul lor sufletesc. Furia, agresivitatea și comportamentele deviante sunt reacțiile adolescen­ților la atașamentul nesănătos pe care l-au dezvoltat în familiile lor în timpul copilăriei. Iar aceste exprimări sau răbufniri explozive, cum le numesc adulții, nu sunt condamnate de anturajul din care adoles­cen­ții fac parte, de aceea este atât de puternică influența grupului. În plus, solidaritatea dintre membrii grupului este consolidată prin faptul că pot consuma împreună droguri sau pot recurge împreună la anumite comportamente deviante.

În acest context complex, Biserica, alături de părinți, profesori și psihologi, face eforturi ca adolescenții să conștientizeze pericolul pe care îl reprezintă consumul de droguri. În plus, cei care au nevoie sunt primiți cu dragoste creștină și sprijin pentru a fi ajutați să depășească o etapă grea din viața lor.

Ziarul Lumina