Cookies de analiza a traficului  Accept | (oricand puteti renunta la acceptul dat) Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Familia. Copiii. Educaţia. VocaţiaNr. vizualizari: 96

Educatie fara bullying

Ștefania Coșuleanu
Tags: educatie; cyberbullying;
 
Un fenomen răspândit în școlile românești este bullyingul, care reprezintă manifestarea unei agresiuni intenționate și repetate. Cu o experiență bogată în activități de combatere și prevenire a bullyingului, Nadia Tătaru, președintele Asociației Părinților Isteți și director cofondator al radioului Itsy Bitsy, ne-a vorbit despre cum putem identifica tipurile de bullying, agresorii, victimele și rolul martorilor, precum și despre resursele oferite pentru combaterea și prevenirea bullyingului, între care aplicația gratuită „Educație fără bullying”.

Termenul de bullying a fost definit pentru prima dată în spațiul românesc în 2019, iar pentru ca definiția să reflecte complexitatea fenomenului, care se întâmplă în școlile și societatea românească, a existat o analiză și negociere între mai mulţi factori implicaţi: Asociația Părinților Isteți, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Ministerul Educației, Colegiul Psihologilor din România, Consiliul Național al Elevilor, Poliția Română etc. Ca urmare a acestor discuții, Legea 221/2019 definește bullyingul astfel: „Violenţă psihologică - bullying este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”.

Nadia Tătaru, președintele Asociației Părin­ților Isteți și director cofondator al radioului pentru copii Itsy Bitsy, desfășoară diverse activități pentru creșterea armonioasă și pro­tecția copiilor de aproape două decenii, iar de șapte ani se preocupă în mod deosebit și de prevenirea și combaterea bullyingului prin „Campania națională de prevenire a bullyingului”. Ea a avut rol de inițiator și project manager în această activitate, contribuind în mod special la definirea conceptului de bullying în Legea educaţiei, precum și la stabilirea normelor practice de aplicare a legii. În plus, echipa coordonată de ea a dezvoltat o aplicație gratuită extrem de utilă, numită „Educație fără bullying”, ce poate fi descărcată de pe orice telefon, care oferă informații din legislație, scurte filme pentru copii, părinți și profesori, pentru a-i informa cum să abordeze și cum să iasă din situații complicate de bullying. Prin sistemul de întrebare- răspuns, aplicația conduce persoana (al cărei anonimat este păstrat) către o rezolvare în funcție de categoria de violență în care se încadrează. 

Agresiune intenționată și repetată

„Putem vorbi despre bullying atunci când agresiunea petrecută între copii este intenționată și repetată, există un dezechilibru de forțe între cei doi actori, iar relația de putere este asimetrică, adică unul dintre ei este în poziție de putere, în timp ce altul este mai slab. Bullyingul se desfășoară în absența adultului, copilul cu atitudine de victimă se simte umilit, speriat și neputincios și îi este greu să oprească ceea ce i se întâmplă. Spre deosebire de acesta, copilul cu comportament de agresor zâmbește sau arată satisfacție atunci când tachinează, căutând conflictul pentru a-și manifesta dominația și pentru a câștiga un statut în fața celorlalți”, a explicat Nadia Tătaru.

Au fost identificate mai multe tipuri de bullying: verbal, fizic, relațional, precum și cyberbullying. În acest fenomen sunt implicați trei actori: agresor/i, victimă și martori. Psihologii arată că există trei tipologii de copii cu comportament agresiv: cu un nivel ridicat al anxietății; puternici și încrezători; cu o popularitate ridicată datorată încrederii în sine, umorului și bunelor abilități de comunicare. În general, copilul cu atitudine de victimă este anxios, nesigur pe sine, de multe ori tăcut, care, atunci când este atacat de către ceilalți, răspunde prin plâns, retrăgându-se din situația respectivă. Copiii care sunt țintă a bullyingului sunt cei diferiți, care prezintă anumite particularități: supraponderali sau mici, cu abilități scăzute la sport, de o naționalitate diferită, provin din grupuri etnice minoritare sau din familii mai sărace, timizi şi cu abilități sociale mai scăzute, fiind considerați „tocilari”. Aceștia au de obicei particularități fizice distincte, unii au dizabilități sau tulburări de sănătate mintală, provin din centre de plasament sau sunt adoptați, fiind percepuți „altfel” de către grup. Se cunosc patru tipologii: victime pasive, victime reactive, copii cu comportament ambivalent (împărtășesc pe rând rolurile de victimă și agresor) și victime din întâmplare (ajunse în acest rol în urma unui accident rușinos). Martorii pot fi complici sau asistenți, spectatori activi, martori neimplicați și apărători ai victimei. Fiind un fenomen de grup, implicarea martorilor este decisivă pentru modul în care evoluează numărul și frecvența comportamentelor agresive. Martorii care iau apărarea victimei contribuie la reducerea bullyingului.

Prevenţie prin exerciții și jocuri

Nadia Tătaru a ținut numeroase conferințe online pentru mii de părinți și profesori, în care a oferit informații despre cum se aplică la clasă Legea de prevenire a bullyingului. O resursă importantă oferită copiilor de către grupul de lucru coordonat de ea este lucrarea „Cum să fii cool la școală. Educație fără bullying”, scrisă împreună cu psihologii Adriana Mitu și Gabriela Maalouf. „În această lucrare am adunat cele mai întâlnite 12 situații de bullying din mediul școlar, pe care le-am scris sub forma unor povești, fiecare integrată într-un capitol. La final, cititorul este invitat să facă un jurnal de introspecție pentru a găsi cele mai potrivite metode pentru ca, într-o situație viitoare, să reacționeze astfel încât să preîntâmpine situațiile de bullying. Volumul, destinat elevilor din clasele I-VI, se citește foarte ușor, oferind exerciții practice și jocuri, care pot fi folosite la orele de dezvoltare personală și dirigenție. Cartea arată cum este potrivit să acționeze un copil atunci când se confruntă cu bullyingul”, a precizat Nadia Tătaru.

O altă resursă importantă oferită gratuit de Asociația Părinților Isteți o reprezintă emisiunile video, intitulate „ABC-ul emoțiilor cu tematică de prevenire a bullyingului”, realizate de copii pentru copii, care pot fi găsite în aplicația „Itsy Bitsy FM”. Pentru conceperea filmulețelor a fost consultat și un psiholog, astfel că, prin exercițiile practice propuse, copiii pot să își identifice, să numească și să gestioneze corect emoții precum: furie, rușine, tristețe etc. „În plus, în aplicația «Educație fără bullying» am realizat o serie de emisiuni pentru părinți intitulate «Educație prin virtuți și povești» despre educarea caracterului cu scriitorul Alec Blenche. Am realizat toate acestea deoarece am observat că pă­rinții acordă o prea mare importanță inteligenței academice și acumulării de informații, în detrimentul educării caracterului. Consider că e necesar să-i învățăm pe copii ce înseamnă să fii politicos, respectuos, perseverent în urmărirea unui scop, să duci o muncă la bun sfârșit, să ai onoare, să te ții de cuvânt etc. Toate aceste virtuți sunt fundamentale pentru formarea caracterului, căci degeaba avem oameni de succes, dacă nu avem oameni de caracter. Toate aceste discuții despre emoții, virtuți și prevenirea bullyingului ajută copiii să aibă mai multă încredere în propriile forțe, să aibă o relație mai bună cu părinții și profesorii, să-și gestioneze armonios emoțiile, pentru a avea un risc mai scăzut de a deveni victima unui act de bullying sau cyberbullying. Prin toate aceste activități am încercat să ajungem pe toate căile posibile atât la copii, cât și la părinți și profesori”, a spus Nadia Tătaru.

Pentru ca programele de prevenire a bullyingului în școli să aibă rezultatele dorite, acestea trebuie să implice toate persoanele de pe toate palierele care vin în contact cu elevii: profesori, părinți, personal nedidactic și copii. - Ziarul Lumina

11-04-2024
Citeste si:De acelasi autor:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu