Cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Viaţa duhovnicească. MilosteniaNr. vizualizari: 4127

Sângele lui Iisus salvează!

Voichita T. Macovei
Tags: Sfânta Împărtăşanie;

           Au trecut peste 2000 de ani de la naşterea Celui pe care omenirea L-a recunoscut ca fiind Mesia, Eliberatorul întregului neam omenesc de sub robia oricărui păcat. Prin Hristos s-a născut religia cea mai apropiată de Dumnezeu - Tatăl nostru: creştinismul.
            Printre cele mai profunde taine ale vieţii cu Hristos, la care Biserica Mamă ne cheamă, este şi euharistia sau împărtăşania sau ”Cina cea de taină”. Biserica Ortodoxă a încetăţenit, preluând de la Biserica Primară, rugăciunea rostită de către preot cu puterea harului lui Dumnezeu, de chemare a Duhului Sfânt peste darurile puse pe altar ( peste pâinea şi vinul amestecat cu apă ). Puterea acestei rugăciuni este mare: ” Încă aducem Ţie , această slujbă duhovnicească şi Te chemăm, Te rugăm şi cu umilinţă la Tine cădem: Trimite Duhul Tău cel Sfânt peste noi şi peste aceste Daruri ce sunt puse înainte. Binecuvântează, Părinte, sfânta pâine şi fă pâinea aceasta Cinstit Trupul Hristosului Tău. Binecuvântează, Părinte, sfântul potir. Iar ceea ce este în potirul acesta, Cinstit sângele Hristosului Tău. Binecuvântează-le, Părinte, pe amândouă, prefăcându-le cu Duhul Tău cel Sfânt.” ( Liturghier, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 1974, pag. 125 )
            Ce se petrece acolo, pe Altarul Bisericii înfăţişând Golgota Sfântă, este marea taină la care creştinii sunt chemaţi să fie părtaşi . Curăţiţi prin jertfa postului, ei ”mănâncă” Trupul lui Iisus şi ”beau” Sângele Mântuitorului, fiind încredinţaţi de prezenţa reală a lui Hristos în Euharistie. Urmarea? Fiinţa lor se regenerează, ei simt puterea Divinului umplându-le trupul şi sufletul. Dacă este primită cu vrednicie, Sfânta Împărtăşanie schimbă în chip dumnezeiesc fiinţa omului.
            Postul Crăciunului din anul care tocmai a trecut ( 2011) l-am ţinut cu greu, din cauza unei gripe repetate, iar mai apoi o traheită acută de care nu mai puteam scăpa. Medicamente de tot felul, antibiotice…Timpul trecea şi simţeam că nu pot să mă pregătesc cum se cuvine pentru Sfânta Cuminecătură. Deşi îmi spuneau unii că nu-i nicio problemă, că, doar, dacă sunt bolnavă, trebuie să accept, nu puteam să concep să nu mă apropii de Trupul şi Sângele Mântuitorului, în marele praznic. Am simţit că nu pot să fac altfel şi, nevoindu-mă după slabele mele puteri, în sâmbăta dinaintea Crăciunului, am hotărât că trebuie să mă spovedesc şi apoi să iau Sfânta Împărtăşanie. M-am trezit la 6, 30, la 7, 30 am fost în Sfânta Catedrală.
            A fost foarte frig, iar din cauza slăbiciunii mele trupeşti, simţeam că, parcă, gerul întregii ierni îmi pătrunde în suflet, că îmi cuprinde întregul trup. Timpul trecea, iar puterile mele scădeau mereu mai mult. În sfârşit, a venit momentul sfinţirii pâinii şi a vinului. Rugăciuni aprinse mi se stingeau de piept. La sfârşitul Liturghiei, am ajuns să iau cu încredere linguriţa întinsă de preot şi să simt în gură gustul acela special, pe care nu vroiam să-l pierd. După rugăciunea de mulţumire, m-am întors repede acasă. Din păcate, frisoane puternice mi-au cuprins trupul, în timp ce lacrimi reci au început să-mi curgă pe faţă. ”Ce mă fac?”, îmi spuneam acum. ”Nu puteam să stau liniştită acasă?” Conştiinţa mi-a răspuns: ”Categoric nu!”. Apoi, din interiorul meu au năvălit un tumult de gânduri, sentimente şi idei, toate născute din trăirea mea împreună cu Hristos: ”Cum adică, dacă Sângele Lui vindecă orice boală, eu de ce mai sunt bolnavă? Cum? Dacă Mântuitorul este viu, şi eu ştiu că aşa este, înseamnă că El cunoaşte toată problema mea şi va veni în sprijinul meu, în mod categoric. Eu ştiu că împărtăşania este momentul cel mai important al relaţiei dintre creştin şi Iisus, deci eu trebuie să simt acum marea bucurie a unirii cu El…”
            Gândurile se învălmăşeau în capul meu, dar am simţit dintr-o dată, că puterea cea sfântă a lui Dumnezeu este lângă mine. Am simţit că vocea interiorului meu sufletesc este susţinută de Cel cu care mă unisem, de Dumnezeu. ”Da! Dacă tot ceea ce am trăit până acum este adevărat, dacă Tu, Iisus, ne umpli de Tine, ajutându-ne să ne îndumnezeim, atunci, Trupul şi Sângele Tău m-au vindecat şi pe mine de boală”. Atât şi nimic mai mult! După o oră, puteam vorbi în chip normal, nu mă mai obosea gripa îndelungată! Mai mult, am simţit cu putere, în trupul şi sufletul meu, lucrarea Mântuitorului Iisus Hristos, dragostea Sa sfântă, care m-a readus la viaţă. Aceasta este Sfânta Împărtăşanie, aceasta este taina unirii credinciosului cu Fiul lui Dumnezeu, pe care avem şansa s-o trăim cu toţii!
01-12-2012
Citeste si:De acelasi autor:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu