Vine sau nu vine?/ Daţi-mi un răspuns!

Concluzie (pe surse) a Sfântului Sinod al BOR: Vizita Papei Francisc poate fi organizată la iniţiativa Statului român şi a Bisericilor Catolice din România. În ceea ce o priveşte, Biserica noastră nu se opune unui asemenea demers, dimpotrivă. Însă nu se va reedita episodul din mai 1999, când Biserica Ortodoxă a fost parte activă la invitarea Papei Ioan Paul al II‑lea şi când s‑au organizat Liturghii comune, ierarhii celor două Biserici con slujind în faţa unui mare număr de oameni.

Pe 7 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea ajungea la Bucureşti. Momentul a avut o deosebită însemnătate istorică, fiind pentru prima dată de la Marea Schismă din 1054 când un papă a vizitat o ţară preponderent ortodoxă. ”Vin pe pământul vostru ca pelerin al păcii, al fraternităţii și al înțelegerii în sânul naţiunilor, între popoare şi între discipolii lui Cristos... Mulţumesc din inimă Beatitudinii Sale Teoctist Patriarhul României, pentru cuvintele de bun venit. Întâlnirea noastră şi momentele de rugăciune pe care le vom împărtăşi sunt dovezi elocvente de fraternitate evanghelică. Pe linia ultimului Conciliu şi în perspectiva marelui Jubileu, gesturile sunt cele care marchează în mod semnificativ drumul unităţii creştinilor. Doresc ca păstorii şi credincioşii să facă, la rândul lor, gesturi concrete de dialog şi de primire reciprocă, ce vor demonstra că iubirea fraternă în Cristos nu e o vorbă în zadar ci o componentă a vieţii creştine şi a Bisericii”, a spus Papa Ioan Paul al II-lea într-un discurs susţinut la Palatul Cotroceni. (Sursa: descopera.ro)

Dacă la acea dată vizita Papei Paul al II-lea a fost primită cu bucurie și entuziasm de români, puțini fiind contestatarii ei, cu totul diferit stau lucrurile astăzi, când se vorbește tot mai des din surse credibile despre vizita Papei Francisc în România, care ar fi deja planificată pentru anul 2018. Președintele Klaus Iohannis, alături de oficialități ale Bisericii Catolice, ale administrației centrale și locale, vorbesc despre invitația care i-a fost deja făcută Suveranului Pontif.

Reprezentanți ai Bisericii Catolice și ai Bisericii Greco-Catolice insinuează că instituția cheie cu rol în concretizarea vizitei este Patriarhia Română, aspect vădit în declarațiile pe care le redăm mai jos, Unii dintre comentatorii acestor afirmații nu ezită să sublinieze presiunea care este pusă astfel asupra Preafericitului Părinte Patriarhul Daniel. Ne amintim în context și că, exact înaintea călătoriei sale la Roma, Președintele Iohannis a făcut o "vizită de taină" la reședința patriarhală. Surse media au speculat atunci că președintele ar fi insistat ca părintele patriarh să adreseze la rândul său o invitație papei Francisc. 

Cum până la această dată Patriarhia nu a comunicat niciun punct de vedere oficial, vizita papei Francisc nu este încă dată ca sigură. Se fac totuși pașii premergători pentru pregătirea ei după calendarul anunțat. Felul în care curg știrile pe marginea acestui subiect denotă o strategie coordonată la nivelul mai multor instituții, pe de o parte de a acomoda deja pe români cu ideea vizitei și a sublinia oportunitatea efectuării ei, iar pe de altă parte de a menaja "spiritele antiecumeniste" deja încinse, mai ales după ce BOR a participat și a semnat documentele adoptate la Sinodul Bisericii Ortodoxe din Creta.

Iată ce știm până la acest moment.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în 25 martie, într-o conferinţă de presă susţinută la Roma, că i-a reiterat Papei Francisc invitaţia de a vizita România în 2018, iar Suveranul Pontif a părut „foarte interesat”, iar, dacă va fi posibil, acesta va onora invitaţia şi va veni în ţara noastră. „În afară de un schimb de amabilităţi protocolare care se fac cu aceste ocazii, i-am reiterat invitaţia mea pe care am făcut-o în 2015 când am avut o vizită oficială, de a vizita România în 2018. Am reiterat această invitaţie pe care am făcut-o cu o săptămână înainte şi în forma protocolară scrisă. De la început a părut foarte interesat şi sunt convins că se vor face toate demersurile şi, dacă va fi posibil, eu cred că va veni”, a afirmat Klaus Iohannis, întrebat ce a discutat cu Papa Francisc în cadrul întrevederii pe care au avut-o.

Potrivit arhiepiscopului catolic Ioan Robu, vizita ar coincide cu ceremonia de beatificare a şapte episcopi greco-catolici martiri care şi-au pierdut viaţa în timpul regimului comunist între 1950-1970. ”Nu avem detalii deosebite. Sfântul Părinte a fost invitat din partea Conferinţei Episcopilor Catolici, de asemenea din partea Preşedinţiei şi suntem informaţi că şi Patriarhia, patriarhul României i-a trimis vorbă Sfântului Părinte că este aşteptat în România, aşa încât nu ştim când va veni, dar suntem aproape siguri că va veni anul viitor. Am putea să vedem legătura care există între vizita Papei şi beatificarea episcopilor greco-catolici, pentru că nu ştim când va veni Sfântul Părinte, dar credem că va fi de acord Suveranul Pontif să facă această beatificare odată cu vizita în România.”, a spus arhiepiscopul Robu, citat de News.ro.

Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu a precizat: ”În primul rând, știm cu toții că Pontiful roman nu vine într-o țară majoritar ortodoxă fără a avea invitația oficială din partea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe, a Preafericirii Sale părintele patriarh Daniel, desigur, cu aprobarea Sfântului Sinod, care era forul suprem în Biserica Ortodoxă. Deci, în clipa în care există o invitație oficială din partea Patriarhiei, din partea președintelui României și din partea Conferinței Episcopale putem vorbi de începutul conlucrării la nivel diplomatic. Până în acel moment, sunt numai discuții sau, eventual, speculații, dar nu se începe un demers oficial. În clipa în care sunt aceste trei invitații, atunci reprezentanții Vaticanului vin în România și încep discuțiile concrete asupra modului în care se va desfășura această vizită. Deci, deocamdată suntem la acest punct”, a spus episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla. 

PS Florentin Crihălmeanu a adăugat că, deși ”avem speranțe legate de o vizită papală în 2018”, ”nu putem trece la concret”. “Pentru a trece la concret este nevoie de prezent. Și atunci e nevoie de documente, e nevoie de acțiuni concrete. Există speranțe, există planuri, există proiecte, dar sunt mai mult vise frumoase, fără fundament. Noi am dori, în cazul unei vizite a Pontifului roman în România, să vină și în zona noastră, a Transilvaniei, să avem ocazia să facem o celebrare festivă, și, dacă bunul Dumnezeu va rândui posibil ca acel moment să coincidă și cu momentul beatificării episcopilor martiri, ne-am bucura foarte mult să fie o asemenea liturghie celebrativă la Blaj, într-un loc semnificativ, unde să putem onora memoria acestor arhierei ai Bisericii noastre”, a adăugat episcopul român unit de Cluj-Gherla. Pe de altă parte, PS Florentin Crihălmeanu a ținut să precizeze că ”în toate țările unde a fost Pontiful roman, chiar și în țări majoritar musulmane, islamice, a fost cu bucurie, cu bună înțelegere, deci nu au fost mișcări de opoziție sau atentate”. 

Discuții în Sfântul Sinod al BOR – informații pe surse

Recent, în Sfântul. Sinod s-a discutat acest subiect, după cum se poate vedea din acest editorial semnat de R. Bucuroiu în Lumea Credinței, numărul din ianuarie 2017:

„Vine sau nu vine?/ Daţi-mi un răspuns!”, aşa sunau versurile dintr‑o celebră melodie a anilor ’80… Tot aşa ne întrebăm şi noi acum, în legătură cu posibila vizită a Papei Francisc în România, care se coace zilele astea în cancelariile administraţiei prezidenţiale de la Cotroceni şi în birourile diplomatice ale MAE. Chiar aşa: vine sau nu vine? Mai precis, este o vizită cu rost sau nu?

Tema a ajuns şi pe masa Sfântului Sinod, întrunit pe 16 decembrie. Dezbaterile au fost purtate în duh frăţesc, cu argumente dintre cele mai limpezi. Părintele Patriarh – m‑au asigurat cei prezenţi – a lăsat liberă discuţia, fiecare ierarh putând să‑şi facă auzită vocea, conform propriei conştiinţe. Aşadar duh frăţesc, spirit colocvial, atmosferă de sobor. Concluzia a fost că vizita Papei Francisc poate fi organizată la iniţiativa Statului român şi a Bisericilor Catolice din România. În ceea ce o priveşte, Biserica noastră nu se opune unui asemenea demers, dimpotrivă. Însă nu se va reedita episodul din mai 1999, când Biserica Ortodoxă a fost parte activă la invitarea Papei Ioan Paul al II‑lea şi când s‑au organizat Liturghii comune, ierarhii celor două Biserici conslujind în faţa unui mare număr de oameni. Situaţia politică a României şi a lumii era una în 1999; acum lucrurile stau într‑un mod cu totul diferit. Desigur, o întâlnire (la palatul de pe Colina Bucuriei) între Papă şi Patriarh poate avea loc fără probleme, însă mai mult ar fi … prea mult, şi nepotrivit în context. Cu alte cuvinte, less is more.

Decizie înţeleaptă şi adaptată actualei conjuncturi… Conjunctură care este încă tulburată pe ici, pe colo, în cadrul ecleziei româneşti, de ecourile Sinodului din Creta, unde lucrurile nu au mers chiar pe linia şi în siajul duhovnicesc revelat al vechilor Sinoade.

De altfel, însuşi Patriarhul Daniel a spus, în contextul ultimei şedinţe sinodale, că anumite documente trebuie revăzute şi mult mai precis formulate, pentru a nu lăsa loc ambiguităţilor. Aşadar, o dorinţă fermă de a limpezi, până la capăt, apele duhovniceşti ale pleromei, agitată – să fim sinceri! – şi de unii pescuitori în ape tulburi. Rascolnici ai dreptei şi bune aşezări, potrivnici ai duhului de pace şi înţelegere care ar trebui să fi e regula vieţuirii între creştini, „lăutari” ai sfintelor canoane şi fi neţurilor dogmatice, aceşti nemitarnici fraţi care nu cunosc dreapta măsură şi care dezbină acolo unde nu ei au unit – aceştia trebuie arătaţi aşa cum sunt: necinstiţi sufleteşte. Însă şi datorită lor (dar cu ce preţ!) Biserica trebuie să mai facă un pas în clarificarea tuturor chestiunilor care pot isca tulburare şi genera dezbinări. Şi iată că îl face, spre dezamăgirea cetei de contestatari! Din acest moment, orice sâmbure de conflict (închipuit sau real) este dezamorsat.  (…)/ integral AICI

Anunțul făcut de Gabriela Firea, Primarul general al Capitalei: „Aștept cu emoție și bucurie această vizită în România și la București a Suveranului Pontif. Ne dorim să fie un eveniment memorabil, așa cum a fost și vizita din 1999 a Papei Ioan Paul al II lea în România În acest moment se desfășoară megocieri intense între partea română (Administrația Prezidențială, Biserica Catolică, Biserica Greco-Catolică, Patriahia Română) și reprezentanți ai Sfântului Scaun. Primarul General al Municipiului București, Gabriela Firea, a avut astăzi o întrevedere cu prof. Alberto Quattrucci, secretar general al Comunității Sant`Egidio, cu care a discutat despre vizita în România, anul viitor, a Suvernului Pontif. „ a afirmat Primarul General al Capitalei.(Sursa: stiripesurse) 

Bogdan Tătaru-Cazaban, ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun la data alegerii noului papă catolic,  a explicat într-un interviu acordat Ziare.com cum vede posibilă vizita Papei Francisc în țara noastră: Întâi de toate, aș dori să salut cu bucurie decizia Papei Francisc de a promulga decretul de beatificare a monseniorului Vladimir Ghika (1873-1954)... În privința unei vizite, nu cred că v-aș surprinde dacă v-aș spune că pentru moment este prea devreme să vorbim despre un proiect. Însă sunt convins ca România, după vizita istorica a Papei Ioan Paul al II-lea, are un potențial special în relația cu Sfântul Scaun. (Sursa:  http://www.ziare.com)

Leonard Horvath, istoric: ”O astfel de vizită ar fi benefică. Pe lângă funcția ecleziastică, Sfântul Părinte are și calitatea de șef de stat, ceea ce înseamnă foarte mult. Nu ar fi nici un impediment la o astfel de vizită și cred că orice pastor reformat s-ar simți onorat să primească vizita Papei în biserica sa, dacă Sfântul Părinte ar dori să viziteze și un lăcaș de cult protestant. În trecutul zbuciumat al istoriei, Biserica Reformată și cea Catolică au fost pe poziții antagonice, dar acum sunt mult mai multe lucruri care ne unesc decât cele care ne despart”, a declarat istoricul. (Sursa: romanialibera.ro) 

Cum s-au raportat alți patriarhi ortodocși la vizite recente ale Papei Francisc

Patriarhul Kirill al Rusiei a ales un loc neutru pentru o întâlnire cu Papa Francisc. Aceasta a avut loc la Havana, în 2016. 

Patriarhul Ilia al Georgiei, l-a primit pe Papa Francisc doar pentru o întrevedere, fără a organiza vreo rugăciune comună. La acea dată unele ziare titrau că Papa a fost primit în Georgia cu indiferență.

Biserica Catolică și Patriarhia coptă din Cairo, Declarație comună pentru recunoașterea Tainei Botezului. 

Patriarhul ecumenic Bartolomeu l-a întâlnit în numeroase ocazii pe Papa Francisc, participând și la rugăciune comună, sau co-liturghisind Sfânta Liturghie. Cea mai mediatizată a fost vizita Papei Francisc în Patriarhia Ierusalimului, unde a fost întâmpinat de Patriarhul ecumenic Bartolomeu și a vizitat Biserica Sfântului Mormânt.