Sfântul și Marele Sinod Pan-Ortodox: când și unde va avea loc, care vor fi temele în discutie, cum se vor lua deciziile, ce subiecte sensibile au fost scoase de pe agendă

Conform Comunicatului de Presă al Secretariatului privind Sinaxa Întâistătătorilor de Biserici Ortodoxe, Chambésy, 21-27 ianuarie 2016, Întâistătătorii au afirmat decizia lor de a convoca Sfântul şi Marele Sinod, care va avea loc la Academia Ortodoxă din Creta, în perioada 16 – 27 iunie 2016. "În acest sens, Întâistătătorii cheamă, cu smerenie, harul şi binecuvântarea Preasfintei Treimi şi solicită stăruitor rugăciunile pleromei Bisericii, ale clericilor şi laicilor, pentru perioada rămasă până la Sfântul şi Marele Sinod, precum şi pe durata lucrărilor acestuia."

Temele aprobate oficial (și făcute deja publice) pentru a fi examinate şi adoptate de Sfântul şi Marele Sinod sunt: 

Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană;

Diaspora Ortodoxă;

Autonomia şi modul proclamării acesteia;

Sfânta Taină a Cununiei şi impedimentele la căsătorie;

Importanţa postului şi a respectării acestuia astăzi;

Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine.

Întâistătătorii au aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare a Sfântului şi Marelui Sinod. Regulamentul cuprinde 16 articole şi se ocupă de definiţia Sfântului şi Marelui Sinod, de structura lui, de atribuţiile preşedintelui şi alte aspecte practice din punctul de vedere al invitaţiilor care se vor face către celelalte Biserici creştine şi organizaţii internaţionale. Sfântul și Marele Sinod va fi prezidat de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, cu participarea tuturor Primaților și a delegațiilor din toate Bisericile Ortodoxe autocefale. Astfel, la lucrările Sinodului Panortodox nu vor participa observatori din cadrul altor culte creştine, ci doar la festivitățile de deschidere și de încheiere, câte un observator din partea fiecăreia dintre Bisericile Vechi-Orientale (Coptă, Armeană, Etiopiană, Siriano-Iacobită), din partea Bisericii Romano-Catolice, din partea Federaţiei Luterane Mondiale şi din partea Consiliului Mondial al Bisericilor.

Întâistătătorii şi-au exprimat susţinerea faţă de creştinii prigoniţi din Orientul Mijlociu şi preocuparea constantă faţă de cei doi Mitropoliţi răpiţi: Paul Yazigi, din partea Patriarhiei Antiohiei, şi Gregorios Yohanna Ibrahim, din partea Arhiepiscopiei Siro-iacobite.

Toate deciziile Marelui și Sfântului Sinod Pan-Prtodox vor fi luate prin consens.

Sfântul și Marele Sinod nu va fi Ecumenic

"Noi nu numim 'Ecumenic' următorul Sfânt și Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe. Spre deosebire de Sinoadele Ecumenice vechi, acesta nu are menirea de a lua decizii cu privire la aspectele doctrinare, deoarece acestea au fost stabilite cu mult timp în urmă și nu sunt supuse revizuirii. Nu este menit nici să introducă vreo inovație în viața liturgică a Bisericii și nici în ordinea ei canonică. Cu toate acestea, se poate, în cazul în care este pregatit corect, să devină un factor important în consolidarea unității inter-bisericești și a cooperarii, și să contribuie la clarificarea răspunsurilor pe care Biserica Ortodoxă le dă provocărilor de azi, pe baza Tradiției ei vechi". – Patriarhul Kirill al Moscovei

Imediat după aflarea deciziei ca Sinodul Panortodox să fie organizat în Creta și nu la Constantinopol (la propunerea Bisericii Ortodoxe Ruse), Sfântul Consiliu al Bisericii Ortodoxe din Creta a emis o Rezoluție în care se arată:

- Ședințele Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe vor avea loc în cadrul Academiei Ortodoxe din Creta;

- Slujba din Duminica Sărbătorii Rusaliilor (la care Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului, împreună cu primații celorlalte Biserici Ortodoxe locale vor participa), va fi oficiată în Catedrala Sfântul Mare Mucenic Mina, din Heraklion;

* Academia Ortodoxă din Creta este un Centru modern de Conferințe, fiind amplasată la doar câțiva metri de mare, în imediata apropiere a Mănăstirii Gonia (sec. XVII). Aceasta este situată la 22 km de orașul Chania și la 39 de kilometri de aeroportul internațional. Chania este cea mai vestică prefectură a Cretei. Centrul de Conferințe al Academiei Ortodoxe din Creta este situat la aproximativ 10 minute de mers pe jos, în afara unui mic sat de pescari, Kolympari.

Într-un articol publicat de Agenția de Știri Lăcașuri Ortodoxe (lonews.ro) se arată care este contextul în care are loc acest Sfânt și Mare Sinod:

 "În lume există aproximativ 150-200 de milioane de credincioși ortodocși, conform unui raport al publicației "La Croix", iar Ortodoxia este deosebit de prezentă în țări precum Rusia, țările din Europa Rasariteană, Grecia. Însă, mai mult de o treime din ortodocși sunt imigranți, astăzi, în Europa de Vest, America de Nord, dar și în Africa sub-sahariană, unde prezența lor este în creștere.

Ultimul Sinod Ecumenic Pan-Ortodox, care a reunit toate cele 14 Biserici Ortodoxe, datează din anul 787, înainte de schisma cu Roma. Până în secolul XVII, însă, au existat Sinoade inter-ortodoxe, dar la Conferința din Rhodes (1961) a apărut ideea unui "Sfânt și Mare Sinod Pan-Ortodox", reînviată de Patriarhul Ecumenic Athenagoras. Scopul acestui Mare și Sfânt Sinod Pan-Ortodox, ar fi acela de tratare a diviziunilor dintre Bisericile Ortodoxe, acumulate de-a lungul secolelor, pentru a oferi lumii o mărturie de credință, comună și actualizată. Pentru aceasta un Comitet Inter-ortodox și-a început activitatea, iar mai multe Conferințe Pre-Sinodale au fost organizate pe parcursul mai multor decenii."

Chestiunile care nu se vor afla pe lista Sinodului Panortodox din lipsa consensului, sunt între altele:

- ordinea priorității între Biserici (Dipticele) – Patriarhia Moscovei, fondată mai recent, ar dori să creasca pe pozitie, în special datorită specificului său demografic;

- modul de proclamare a autonomiei Bisericilor (în acest sens, episcopii au căzut de acord asupra unui proiect de text, la ultima conferință pre-sinodală, încheiată în octombrie); tot Moscova, amenințată recent de o schismă în Ucraina, a dorit să se asigure că nici înaintea, nici după Sinodul Panortodox, niciunei Biserici nu îi va fi recunoscută autocefalia decât în unanimitate;

- statutul juridic al diasporei, unde ființează din ce în ce mai multe parohii ale comunităților de migranți, majoritatea în lăcașuri de rugăciune închiriate de la Biserica Catolică sau Protestantă;

- unificarea calendarului liturgic - mai ales a datei Paștilor, în favoarea căreia s-a pronunțat recent și Papa Francisc;

- "Importanța postului și respectarea lui astăzi", asupra caruia au convenit participanții la Sinaxa Intâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe locale din Chambésy, mai puțin reprezentanții Bisericilor Antiohiei și Georgiei. În acest document sensul spiritual al postului este dezvoltat și se arată modalitățile de respectare a acestuia în condițiile actuale. "În ciuda zvonurilor răspândite de dușmanii Bisericii, privind o presupusă anulare a regulilor postului alimentar sau diminuarea acestora, proiectul de document precizează clar toate posturile instituite de Biserică, fără excepție", a subliniat primatul Bisericii Ortodoxe Ruse - informează Agentia de știri Lăcașuri Ortodoxe, în exclusivitate. Mai mult decât atât, Patriarhul a remarcat că documentul, pentru prima dată, precizeaza caracterul obligatoriu al Posturilor Sfinților Apostoli Petru si Pavel, al Crăciunului și Adormirii Maicii Domnului, care spre deosebire de Postul Sfânt al Paștelui, nu erau menționate în vechile canoane.

Într-un comentariu pe tema rezultateor Sinaxei, Carol Saba, responsabil cu comunicarea, al Sinodului Episcopilor Ortodocși din Franța, afirma: "Niciun cuvânt despre ecologie, guvernanța mondială, problemele bioetice majore și revoluția digitală. Principalele priorități ale agendei globale sunt absente din lista de discutii pan-ortodoxe, ținand departe Bisericile care, cu toate acestea, se bucură de o bogată tradiție teologică și sinodală în abordarea globalizării".

În ceea ce privește așteptările Bisericii Ortodoxe Române de la Sfântul și Marele Sinod, reamintim concluzia Cuvântului Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, rostit la Sinaxa Panortodoxă de la Chambesy:

"Pentru a sublinia necesitatea întrunirii viitorului Sfânt şi Mare Sinod, trebuie să amintim că sinodalitatea (conciliaritatea) este o regulă (normă) canonică a vieţii eclesiale în toate Bisericile Ortodoxe Autocefale. Astăzi, însă, sinodalitatea trebuie să devină, de asemenea, o regulă a Ortodoxiei la nivel universal, de întruniri sinodale periodice (la fiecare cinci, şapte sau zece ani). Din acest punct de vedere, trebuie să considerăm viitorul Sfânt şi Mare Sinod nu ca fiind un eveniment eshatologic (care precede sfârşitul lumii), ci un eveniment istoric important pentru a dezvolta practica sinodalităţii la nivel panortodox. Mai precis, viitorul Sinod Panortodox trebuie urmat în etape succesive de alte sinoade panortodoxe, pentru a discuta temele asupra cărora nu am ajuns acum la un consens sau alte teme noi legate de probleme actuale din viaţa Bisericii sau a societăţii, cum ar fi: viaţa familiei, viaţa parohiilor şi a mănăstirilor, confruntate cu fenomenul secularizării, problema migraţiei masive, cauzată mai ales de conflictele militare sau de criza economică, solidaritatea cu creştinii persecutaţi azi în lume şi alte teme majore referitoare la misiunea pastorală și socială a Bisericii în lume. Deci, trebuie să avem o viziune pastorală dinamică asupra sinodalităţii, care se manifestă în etape succesive sau periodice la fiecare cinci, şapte sau zece ani, pentru binele întregii Ortodoxii."

Surse informative: activenews.ro; lonews.ro; cuvantul-ortodox.ro; basilica.ro; graiulortodox.wordpress.com; ortodox.md

Sursa foto: basilica.ro