Cookies de analiza a traficului  Accept | (oricand puteti renunta la acceptul dat) Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Criza dreptului si a justitiei in epoca postmodernismului. Contradictii maladive ale justitiei (328) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 30-10-2023
  Scurte considerații despre epoca postmodernismului. Justiția în postmodernism Postmodernismul contemporan este o epocă de mari contradicții existențiale în istoria mântuirii omului și a lumii: credința coexistă cu necredința, valoarea cu non valoarea, progresul cu regresul. Tendința dominantă este recesivă, de abandonare a raportării omului la Dumnezeu, de disoluție a valorilor perene ale dreptei credințe și culturii, de transformarea omului în individ dominat de raționalismul tehnologic și de schimbarea statutului său existențial din scop al creației într-un simplu mijloc, de pervertirea libertății cu iluziile acumulării și consumismului.     Postmodernismu...citeste mai mult
Justitia bisericeasca, intre iubirea dumnezeiasca si dreptatea omeneasca (896) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Pr. Cosmin Santi - 04-09-2022
  Biserica este o realitate eshatologică și o entitate socială structurată și organizată instituțional, dar caracterul său instituțional este un mijloc de manifestare care îi asigură o receptare într-o lume cu o mentalitate instituțională și juridică. Biserica a trebuit să își creeze un cadru organizatoric juridic, pentru că are un aspect comunitar-văzut și se sprijină pe fundamentele principiilor dreptului, orientată fiind întotdeauna spre misiunea ei harică, de a conduce pe om la mântuire și desăvârșire. Încă de la debutul existenţei sale, Biserica a resimţit nevoia justiţiei, care se dorea o formă de manifestare a voinței divine, prin mijloacele lui Dumnezeu...citeste mai mult
Istrate Micescu - un om de drept întru credința ortodoxă și dragostea de neam și țară (1908) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 30-04-2021
  I. Cultură şi personalităţi culturale în spaţiul românesc. Cultura juridică Filosoful Constantin Noica, cunoscut ca fiind foarte exigent, referindu-se la cultura română, spunea în limbajul său atât de expresiv, în contextul filosofiei fiinţei şi a devenirii întru fiinţă, că a stat sub semnul „era să fie” sau şi mai concludent „n-a fost să fie”. Astfel spus, cultura ca sistem şi spiritualitatea ontologică în spaţiul românesc a reprezentat de-a lungul vremii mai mult o posibilitate decât o realitate şi prin urmare la acest nivel se poate vorbi mai mult de poporul român la nivelul elitelor sale ca şi beneficiari, respectiv c...citeste mai mult
Tâlcuire la Fericiri IX: Fericiţi veţi fi când vă vor ocarî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea (Matei 5, 11-12) Tâlcuire la Fericiri IX: Fericiţi veţi fi când vă vor ocarî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea (Matei 5, 11-12) (3541) Sfânta Scriptură - 10-07-2018
  PS Emilian Lovişteanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, tâlcuire la Fericirea a IX-a, "Fericiţi veţi fi când vă vor ocarî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea. Bucuraţi-vă şi va veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri, ca aşa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi” (Matei 5, 11-12) Preasfinţia Voastră, în ce context ni s-a dat această Fericire? Fericirea a noua, ca de altfel şi celelalte opt, a fost rostită de către Mântuitorul Iisus Hristos în contextul alegerii celor doisprezece ucenici şi al rostirii Predicii de pe munte, după ce a fost...citeste mai mult
Când laudă Dumnezeu nedreptatea? (4578) Predici. Cateheze. Pastoraţie - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 24-04-2018
- crâmpeie exegetice pe seama pildei cu iconomul nedrept - „Şi zicea şi către ucenicii Săi: Era un om bogat care avea un iconom şi acesta a fost pârât lui că-i risipeşte avuţiile. Şi chemându-l, i-a zis: Ce este aceasta ce aud despre tine? Dă-mi socoteala de iconomia ta, căci nu mai poţi să fii iconom. Iar iconomul a zis în sine: Ce voi face că stăpânul meu ia iconomia de la mine? Să sap, nu pot; să cerşesc, mi-e ruşine. Ştiu ce voi face, ca să mă primească în casele lor, când voi fi scos din iconomie. Şi chemând la sine, unul câte unul, pe datornicii stăpânului său, a zis celui dintâi: Cât eşti dator stăpânului meu? Iar el...citeste mai mult
Judecătorul smerit este acela care se teme de Dumnezeu şi se ruşinează de om Judecătorul smerit este acela care se teme de Dumnezeu şi se ruşinează de om (2920) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 01-07-2017
  Judecător – Curtea de Apel Piteşti     Lector universitar dr. – Universitatea din Piteşti  Dihotomia dintre starea naturală și starea socială a existenței umane este prezentă, în forme, conținut și înțelesuri diferite în mai toată gândirea și creația filozofică, juridică sau de altă natură din antichitate și până în prezent. In concepția noastră, opusă oarecum unora dintre reprezentanții doctrinei contractului social, starea naturală a existenței umane nu poate fi identificată cu starea primitivă a omului, cu preistoria existenței sale, caracterizată prin lipsa formelor de organizare specifice societății și statului. De aceea, co...citeste mai mult
Despre dreptatea lui Dumnezeu şi judecata omului (3790) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Dr. Stelian Gomboş - 16-07-2016
          Cu fiecare Sfântă Evanghelie pe care noi o auzim la Sfânta Liturghie, Mîntuitorul Iisus Hristos ne cheamă pe toţi la bunătate unii cu alţii. Cu cât suntem noi mai buni cu cei din jurul nostru, cu atât mai mult şi Dumnezeu îşi arată bunătatea Sa covârşitoa­re faţă de noi. Dumnezeu ne copleşeşte cu iubirea Sa de fiecare dată. Lumina soarelui care ne-nconjoară, aerul care ne însoţeşte din abundenţă şi toate câte avem şi de care ne folosim zi de zi pentru existenţa noastră sunt darurile lui Dumnezeu, pe care ni le oferă fără ca noi să le merităm datorită vredniciei şi a unei jertfe deosebite din partea noastră. Prin toa...citeste mai mult
Nedreptatea este mare păcat (7716) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Cuviosul Paisie Aghioritul - 19-12-2015
„Dacă inima ta e credincioasă şi dacă întinzi mâinile către El, și depărtezi de mâna ta fărădelegea ei şi nu rabzi să locuiască nedreptatea în corturile tale, atunci vei ridica fruntea ta fără pată pe ea, vei fi puternic şi fără frică.” (Iov 11, 13-15) Nedreptatea este un păcat care reprezintă „urâciune înaintea lui Dumnezeu” (Deut.25, 16), iar oamenii adesea nu își dau seama de consecințele ei. Nedreptatea pleacă de la gesturi mici, aparent neînsemnate, de nedreptățire a aproapelui, și ajunge la gesturi mari, care vizează atât aspecte materiale (măsluirea, mita, cămătăria, extorcarea, șantajul sau orice fel de înșelătorie...citeste mai mult
Principiul constituţional al egalităţii - semnificaţii juridice şi implicaţii sociale (16205) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 28-01-2015
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar –Universitatea din Piteşti  1. Principiul egalităţii – doar un caz particular al proporţionalităţii Analiza legăturii dintre cele două principii ale dreptului trebuie să pornească de la semnificaţiile acestora. Scopul este de a determina sfera lor de interferenţă. Principiul egalităţii este consacrat în art.16 din Constituţia României, sub forma egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. Aceste dispoziţii se coroborează cu art. 4, alin.(2), care interzic discriminarea, în funcţie de criteriile menţionate.  Mai sunt şi alte dispoziţii constituţionale româneşti care implică...citeste mai mult
Criza justiţiei şi justiţia crizei (răspuns unui prieten) (5318) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 05-09-2013
 Judecător, lector universitar  Curtea de Apel Piteşti /Universitatea din Piteşti      Un prieten – îndrăznesc a spune așa deoarece prin înțelepciunea și senectutea lui creatoare mă sporește întru idei și seninătate – a scris de curând despre justiția de la noi, mai precis despre avatarurile, disfuncționalitățile, neîmplinirile, contradicțiile, întru cuvânt a pus în evidență câte ceva din realitățile sistemului de justiție și profilul oamenilor care au menirea de a o înfăptui.  M-am simțit „rostit”, așa cum ar spune Noica, adică pus în rostul meu, în ordinea care reprezintă întruc...citeste mai mult