Au început pregătirile pentru Sinodul Pan-Ortodox

La Centrul Patriarhiei Ecumenice de la Chambésy, Elveţia, a avut loc în perioada 29 septembrie – 4 octombrie întrunirea Comitetului Interortodox Special pentru pregătirea Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. Delegaţia Bisericii Ortodoxe Române a fost condusă de Înaltpreasfinţitul Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal. Întrunirea Comitetului Interortodox Special pentru pregătirea Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, care este prevăzut să se desfăşoare în anul 2016, a fost hotărâtă la Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale care a avut loc în perioada 6-9 martie anul curent, la Constantinopol. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, delegaţia Patriarhiei Române la întâlnirea pregătitoare de la Chambésy, Elveţia,  a fost formată din Înaltpreasfinţitul Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal, şi preot prof. dr. Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onorific. 

Obiectivele întrunirii au vizat revizuirea următoarelor 3 texte, care se referă la ultimele trei teme din lista celor 10 propuse pentru a fi prezentate Sfântului şi Marelui Sinod şi au fost adoptate de cea de a 3-a Conferinţă Panortodoxă Presinodală, desfăşurată tot la Chambésy,  în 20 octombrie – 6 noiembrie 1986. 

1) Contribuţia Bisericii Ortodoxe la realizarea păcii, a dreptăţii, libertăţii, înfrăţirii şi iubirii între popoare şi la îndepărtarea discriminărilor rasiale şi de alte feluri;

2) Biserica Ortodoxă şi Mişcarea Ecumenică;

3) Relaţii ale Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creştine;  (Sursa: Ziarul Lumina)

Aceste texte se referă la ultimele trei teme din lista celor 10 propuse pentru a fi prezentate Sfântului şi Marelui Sinod şi au fost adoptate de cea de a III-a Conferinţă Panortodoxă Presinodală, desfăşurată tot la Chambésy, Elveţia, între 20 octombrie – 6 noiembrie 1986. La acea dată, aceste texte erau destinate să fi prezentate ca atare Sfântului şi Marelui Sinod, dar cum de atunci şi până acum s-au scurs 28 de ani, revizuirea lor, respectiv aducerea lor la zi, era strict necesară. Pe parcursul primei sale întruniri, Comitetul Interotodox Special a revizuit doar ultimele din cele două teme, urmând ca la proxima sa întrunire să discute prima temă. Având în vedere marea responsabilitate cu care a fost investit, acest comitet a lucrat cu multă atenţie, străduindu-se să elaboreze un text, care să satisfacă aşteptările tuturor categoriilor de credincioşi din toate Bisericile Ortodoxe Autocefale. Textele elaborate prin consens de acest comitet vor fi trimise tuturor Bisericilor Ortodoxe Autocefale spre studiu, iar apoi următoarei Conferinţe Panortodoxe Presinodale, care ar urma să aibă loc foarte probabil pe parcursul anului 2015. După ce vor fi adoptate, tot prin consens, de către această conferinţă, textele vor fi transmise direct Sfântului şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, care se preconizează a avea loc în primăvara anului 2016. Următoare întrunire a Comitetului Interortodox Special va avea loc tot la Chambésy, Elveţia, între  15-21 februarie 2015. (Sursa: Biroul de presă al Arhiepiscopiei Târgoviștei)

Participanți

Au participat delegații ai Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol, ai Patriarhiilor Alexandriei, Antiohiei, Ierusalimului, Georgiei, Serbiei, României, Bulgariei, Ciprului, Greciei, Albaniei și Poloniei. Preşedinţia întâlnirii a fost deţinută de Înaltpreasfinţitul Ioannis, Mitropolitul Pergamului, reprezentantul Patriarhiei Ecumenice, iar secretariatul manifestării a fost coordonat de arhimandritul Maxim Pothos şi arhidiaconul Ioannis Chrysavgis. Reprezentanții Bisericilor Ortodoxe din Cehia și Slovacia nu au fost invitați la ședința Comisiei.

Context

Reamintim că la Istanbul în luna martie a acestui an Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale (14 Biserici) au decis ca următorul Sinod Pan-Ortodox să aibă loc de sărbătoarea Rusaliilor în anul 2016 la Constantinopol în Biserica Sfânta Irina. Evenimentul este considerat unul istoric, întrucât ultimul din seria celor șapte sinoade ecumenice anterioare a avut loc la Niceea în anul 787. Sfântul și Marele Sinod este așteptat să răspundă la două provocări ale lumii contemporane: prima este reîmprospătarea efortului Ortodoxiei pentru unirea tuturor Bisericilor și a doua, întărirea rolului și prezenței Bisericii Ortodoxe în lume prin transmiterea unui mesaj de unitate, comuniune și cooperare.

Subiectele propuse pe agenda Sinodului Pan-Ortodox sunt fierbinți și divergente vizând autonomia, autocefalia, viitorul diasporei ortodoxe, relațiile cu celelalte Biserici, chestiuni de etică socială, calendarul liturgic, și nu în ultimul rând primatul/primus inter paris. Există diversiuni care nu pot fi neglijate între unele Patriarhii. De exemplu, deși prezentă la lucrările din martie 2014, Patriarhia Antiohiei nu a semnat Declarația finală din cauza diferendului cu Patriarhia de Qatar. De asemenea, reapare constant conflictul teritorial între Patriarhia Antiohiei și cea a Ierusalimului. Să nu uităm nici recentul document emis de Biserica Rusă despre chestiunea primatului, care a iscat un conflict cu Patriarhia de Constantinopol (despre care am informat pe larg în articolul nostru…) Sunt Biserici care consideră că în Ortodoxie ar trebui să domine colegialitatea și nu primatul, că patriarhul ecumenic are rolul de primat onorific, iar nu un primat în sens juridic care să îi confere drepturi de jurisdicție universală asupra Ortodoxiei

Cea mai recentă inițiativă de a convoca Sinodul Pan Ortodox a aparținut Patriarhului Athenagoras în anul 1961, dar a fost un eșec, Mitropoliile de Prusia și Calcedonia acuzând că ar demersul fi fost blocat la acea dată de Rusia. Astfel, Sinodul Pan-Ortodox planificat în anul 2016, vine la mai bine de 50 de ani de la ultima astfel de tentativă. Un comitet inter-ortodox special va lucra din septembrie 2014 până la Paștile 2015 și se va solda cu o conferință panortodoxă presinodală care va avea loc în prima jumătate a anului 2015. Toate deciziile urmează a fi luate prin consens. Totuși, comunicatul de presă al Întâistătătorilor Bisericii Ortodoxe conține un element de precauție și anume: Sinodul Pan Ortodox va fi convocat cu condiția să nu intervină  ceva neprevăzut. Există voci care vorbesc despre o posibilă nouă amânare a Sinodului Pan Ortodox. Acestora, le răspunde un cuvânt al Patriarhului Atenagoras: “Mai înainte de Sinodul propriu-zis, avem dorința ca Bisericile Ortodoxe să învețe să comunice și să colaboreze între ele.”

Poziția Bisericii Ortodoxe Ruse la Chambésy

Nota redacției: Din păcate, Bisericile participante la întrunirea din Elveția nu au fost generoase în a oferi un punct de vedere, o poziție sau un comunicat de presă. Doar Patriarhia Moscovei a publicat un comunicat în mai multe limbi străine. Astfel, Biserica Rusă își face din nou cunoscută vocea la nivel internațional profitând de orice eveniment cu rezonanță în Ortodoxie pentru un câștig de vizibilitate. Este adevărat că politica lui “tăcând și făcând” își are eficacitatea ei, însă trăim vremuri în care Biserica este atacată sistematic din toate direcțiile. De aceea o mai mare transparență în comunicarea publică a Bisericii Ortodoxe este oportună și chiar se impune.

Conform siteului mospat.ru citat de ortodox.md,  cu binecuvântarea Patriarhului Kiril al Moscovei și al Întregii Rusii, Biserica Ortodoxă Rusă a fost reprezentată la această reuniune de către o delegație condusă de Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, șeful Departamentului de Relații Externe al Bisericii Ruse. (Nota redacției: de remarcat faptul că Mitropolitul Ilarion a vizitat România chiar înaintea acestei comisii, având o întâlnire cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în cadrul căreia cu siguranță unul dintre subiecte a fost cunoașterea reciprocă a  pozițiilor celor două Biserici în pregătirea reuniunii de la Geneva).

În cuvântul său, Mitropolitul Ilarion a transmis că Patriarhia Moscovei acordă o atenție deosebită lucrărilor de pregătire a Sinodului Pan-Ortodox subliniind că “acesta nu poate fi numit Ecumenic și de același nivel de importanță cu celelalte șapte sinoade ecumenice pe care s-a întemeiat întreaga noastră credință ortodoxă.”Totodată, mitropolitul rus a atras atenția că Biserica Rusă dorește ca Sinodul Pan-Ortodox, care se pregătește de peste 50 de ani, să devină “un eveniment care va uni Bisericile noastre și va ajuta la clarificarea unor poziții comune asupra unor probleme de actualitate care au fost introduse deja pe ordinea de zi a viitorului Sinod.” Ierarhul rus a concluzionat că lucrările Comisiei speciale de revizuite a documentelor pregătite sunt de mare interes întrucât “ceea ce trebuie făcut nu reprezintă doar activitate de editare, ci și introducere a unor modificări serioase pentru a transforma intr-adevăr aceste texte vitale.” Concret, s-a făcut referire la “schimbările serioase care au avut loc în rândul membrilor comunităților protestante ale Consiliului Mondial al Bisericilor deoarece mulți dintre aceștia au luat calea liberalizării doctrinei și învățăturii morale. De fapt am suspendat dialogul cu mulți dintre ei.” Documentele Sinodului ar trebui să arate în mod clar că participarea creștinilor ortodocși în activitatea organizațiilor inter-creștine se bazează pe convingerea noastră fermă ca numai Biserica Ortodoxă reprezintă Biserica Sfântă, Sobornicească și Apostolească”.

Mitropolitul Ilarion și-a exprimat regretul că  reprezentanții Bisericilor Ortodoxe din Cehia și Slovacia nu au fost invitați la ședința Comisiei, amintind de rezoluția adoptată de Adunarea de la Istanbul a Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe locale potrivit cărora toate deciziile în procesul de pregătire a Consiliului Pan-Ortodox ar trebui să se ia prin consens între toate delegațiile Bisericilor locale autocefale care sunt egale în drepturi.

Mitropolitul grec Hierotheos Vlachos despre Sinodul Pan-Ortodox - spicuiri

“1. Agenda de lucru a Sfântului și Marelui Sinod

Sinaxa Întâi-stătătorilor Bisericilor Ortodoxe a hotărât întrunirea unei Comisii Interortodoxe Speciale, care să fie alcătuită din câte un episcop și un consilier din partea fiecărei Biserici Autocefale și care va avea responsabilitatea pregătirii subiectelor ce vor fi discutate la Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe. Concret: Comisia Interortodoxă Specială va reexamina textele pentru următoarele subiecte: “Biserica Ortodoxă și Mișcarea Ecumenică”, ”Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine”, ”Contribuția Bisericii Ortodoxe la promovarea păcii, dreptății, libertății, frățietății și dragostei între popoare și la înlăturarea discriminărilor etnice sau de altă natură”. Comisia Interortodoxă Specială va îmbunătăți, dacă este necesar, textele care au fost deja adoptate: “Chestiunea calendarului comun”, ”Impedimentele la căsătorie” și ”Însemnătatea postului și respectarea lui astăzi”. Conferința Panortodoxă Presinodală, care va fi convocată în anul 2015, va studia textul, care a fost deja adoptat de către Comisia Interortodoxă Pregătitoare, cu tema: “Autonomia în Biserica Ortodoxă și modul de proclamare a acesteia”. De asemenea, s-a formulat dorința ca în stadiul pregătitor să se discute două subiecte, asupra cărora până azi nu s-a ajuns la un acord, adică: “Autocefalia în Biserica Ortodoxă și modul de proclamare a acesteia” și ”Dipticele”. Dacă va exista unanimitate în privința acestora, vor fi trimise Conferinței Panortodoxe Presinodale din 2015 și în continuare Sfântului și Marelui Sinod. În ce privește numărul subiectelor propuse, observăm că sunt șapte (7) cele care au fost pregătite și vor fi pregătite și elaborate de Conferințele Panortodoxe Presinodale, și două (2) asupra cărora s-a formulat intenția de a fi pregătite și incluse pe agenda de lucru a Marelui Sinod, adică în total nouă (9) subiecte. Pentru că se spune că vor fi în total zece (10) subiecte, se presupune că al zecelea va privi problemele diasporei, asupra căruia s-a ajuns la un acord în cadrul ședințelor la nivel de comisii.

Textele acestea însă, deși au fost elaborate în urmă cu decenii – încă înainte de instalarea Arhiepiscopului Ieronim – în cadrul Conferințelor Panortodoxe Presinodale, ele au rămas totuși necunoscute celor mai mulți dintre arhierei, și mie personal, fiind accesibile doar la nivelul anumitor comisii și birouri, noi, restul arhiereilor, necunoscând care este conținutul lor. Este de la sine înțeles că este absolut obligatoriu ca textele acestea să fie făcute cunoscute cel puțin episcopilor, care au răspunderea adoptării lor. Și se impune să fim atenți mai ales la perspectiva și abordarea lor teologică. De asemenea, sper ca atunci când va fi abordat subiectul despre relația dintre Biserica Ortodoxă și restul lumii creștine să se vorbească despre analogia entis și analogia fidei, care reprezintă una dintre diferențele fundamentale dintre Biserica Ortodoxă și alte confesiuni creștine în ce privește modul de teologhisire, după cum, de asemenea, sper că se va supune discuției și ceea ce este cunoscut sub numele de actus purus, sursa tuturor deosebirilor dogmatice dintre Biserica Ortodoxă și Papism. Și acest lucru, întrucât, dacă un sinod nu se axează pe subiecte teologice și dogmatice, își pierde greutatea și valabilitatea.

2. Hotărâri în unanimitate

Întâi-stătătorii Bisericilor Ortodoxe au optat ca toate hotărârile, atât cele din stadiile pregătitoare, cât și cele din cadrul lucrărilor Sfântului și Marelui Sinod, “să se ia în unanimitate”. Acest lucru, practic vorbind, înseamnă că, dacă una dintre cele 14 Biserici Ortodoxe nu este de acord cu un anume text, nu va exista o hotărâre finală asupra subiectului respectiv. Însă, în cazul acesta, ca să existe o decizie, în virtutea unanimității, eventual vor avea loc concesii de ambele părți. Și, desigur, de pozițiile proeminente care vor fi formulate depinde și decizia finală. Trebuie să atragem atenția că azi, din păcate, Biserica Ortodoxă în lume se exprimă în virtutea a trei direcții, anume, de către creștinii ortodocși elinofoni, slavofoni și arabofoni. Desigur, nu limba este problema în Biserica și în teologia ortodoxă, ci naționalismul, care, deși a fost condamnat de Sinodul Patriarhiei Ecumenice în 1872, totuși, în fapt, constituie încă o rană sângerândă în trupul Bisericii și este strâns legat de marea problemă a diasporei. Observăm, cu alte cuvinte, că, în timp ce Sfintele Canoane referitoare la întemeierea unei Biserici Locale vorbesc de hotare geografice, azi Bisericile Locale se întemeiază pe principii naționaliste (etnii, state, limbă, mentalitate). Asta înseamnă că, în timp ce, potrivit Dreptului Canonic, în fiecare spațiu geografic există o Biserică, subordonată unei autorități bisericești, independent de etnie, de limbă, naționalitate etc., cu toate acestea, azi, în același spațiu geografic pot exista mai mulți episcopi, care aparțin unor jurisdicții bisericești diferite și uneori poartă și același titlu.

Acest lucru se vede clar în America – dar și în alte regiuni – care, deși se subordonează bisericește Patriarhiei Ecumenice și toți clericii, indiferent de țările din care provin, trebuie să îl pomenească pe Patriarhul Ecumenic, totuși, multe Biserici își au propriii lor episcopi care constituie Biserici naționale. Acest lucru este una dintre cele mai mari probleme ale Bisericii Ortodoxe de azi. Este de la sine înțeles că această neorânduiala canonică constituie o problemă ecleziologică, așa-numita problemă a co-teritorialității”, de care trebuie să se ocupe Sfântul și Marele Sinod. Aspectul acesta reprezintă un obstacol în luarea deciziile viitorului Sinod, atât în stadiul pregătitor, cât și pe durata lucrărilor acestuia, pentru că se creează, din păcate, și vor fi create federații atipice de Biserici Ortodoxe, având ca însușire comună limba, etniile, probabil și mentalitățile etnofiletiste și politice, lucru care scindează unitatea bisericească. Această situație încearcă să o depășească cu eforturi mari Patriarhia Ecumenică, care se mișcă în cadre canonice și ecleziologice stricte, stabilite de Părinții Sinoadelor Ecumenice, însă, din păcate, întâmpină multe obstacole în acest demers al ei. (…)

3. Un singur ”glas”- un singur vot pentru fiecare Biserică

La recenta Sinaxă a Întâi-stătătorilor Bisericilor Ortodoxe s-a căzut de acord că Bisericile Ortodoxe Autocefale vor fi reprezentate la Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe de către Întâi-stătătorii lor care vor fi însoțiți de un număr de episcopi mai mic de 24 și că fiecare Biserică va avea dreptul la un (1) vot în decizii. Acest lucru este strâns legat de principiul unanimității, pentru că la discuțiile care au avut loc la această întrunire s-a pus în discuție chestiunea următoare: fie la Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe se vor prezenta toți ierarhii tuturor Bisericilor și atunci deciziile se vor lua prin majoritate, dat fiind că fiecare episcop va avea dreptul la propriul său vot. Fie Bisericile Ortodoxe vor fi reprezentate de un număr determinat de episcopi și atunci fiecare Biserică va avea dreptul la un vot, iar deciziile se vor lua “prin unanimitate”. S-a optat pentru a doua posibilitate. Acest subiect este strâns legat de chestiuni delicate care trebuie obligatoriu avute în vedere și aplicate de fiecare Biserică Locală în parte. (…)

4. Terminologia teologică

Este de la sine înțeles, dat fiind că este vorba de Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, ca terminologia deciziilor să fie strict teologică și bisericească. Hotărârile trebuie să fie în acord cu întreaga Tradiție a Bisericii, care nu este una conservatoare, ci una tradițională, nu funcționează în virtutea inerției, ci se află într-o continuă mișcare, însă în interiorul gândirii teologice bisericești. Astfel, la întocmirea textelor va trebui să participe arhierei și teologi care să fie atenți la terminologia care se va folosi, așa încât să nu se dea expresie unei teologie neoscolastice, existențiale și postpatristice. Este știut că Părinții Bisericii la Sinoadele Ecumenice s-au luptat cu tărie și, prin însuflarea Sfântului Duh, au folosit terminologia adecvată (“prin cuvântul succint și multa știință”), care să exprime credința ortodoxă în chip sigur și de Dumnezeu însuflat. Optarea pentru o terminologie eronată conduce la abaterea de la învățătura ortodoxă. Se impune o atenție deosebită în această privință și este nevoie de clerici capabili care să cunoască îndeajuns istoria și conținutul termenilor și al expresiilor. De asemenea, abordarea subiectelor de bioetică, dacă în cele din urmă se va pune un asemenea subiect pe ordinea de zi a Sinodului, trebuie să se facă cu o deosebită atenție și să se bucure de o examinare teologică înțeleaptă, așa încât să nu fie deformată antropologia ortodoxă în numele științei. (…)

Nu trebuie să pierdem din vedere faptul că miza nu este să se întrunească pur și simplu Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, ci ca el să rămână în istorie drept un Sinod cu adevărat Mare și Sfânt, care să vină în continuitatea Sinodului VII Ecumenic, a Sinodului din 879-880 (Sinodul VIII Ecumenic, care a recunoscut Sinodul VII Ecumenic), a Sinodului din 1351 (Sinodul IX Ecumenic) și a Sinodului Panortodox din 1848, la care trebuie să se raporteze, așa cum se întâmplă la asemenea mari sinoade, ca nu cumva să se dovedească în cele din urmă ca rupt de Sinoadele precedente ale Bisericii, ci să vină în continuarea lor. Dacă Sfântul și Marele Sinod nu se raportează la marile Sinoade Ecumenice precedente sau dacă vor fi menționate ca valabile doar primele șapte (7) Sinoade Ecumenice și vor fi omise următoarele, atunci se va crea o problemă teologică și ecleziologică serioasă. Aceasta este provocarea reală, nu doar a istoriei, ci și a sfintei și adevăratei istorii a Bisericii, care este definită de o anumită perspectivă teologică, ecleziologică și canonică.Se cuvine să ne pregătim pentru viitorul Sinod care va fi convocat în anul 2016, în așa fel încât Sinodul acesta să contribuie cu adevărat la unitatea Bisericii, nu să încurajeze sau să contribuie la crearea de schisme în Biserică, care vor scinda unitatea Bisericii.” (Sursa: pemptousia.ro)