Proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc: Mai mergeți, măi, băieți, de-aici!

După cum rezultă din comunicatul de presă emis de biroul eurodeputatului maghiar Tökes László, acesta a cerut în Parlamentul European „Autonomia Teritorială a Ţinutului Secuiesc” din România. Redăm în continuare comunicatul de presă, pe care îl caracterizăm drept un butoi de pulbere, o provocare și o jignire la adresa integrității de stat a României:

“În ședința plenară de luni a Parlamentului European deputatul transilvănean Tőkés László a avut o intervenție în afara ordinii de zi. În discursul său a respins atacurile dușmănoase și concentrate din România îndreptate împotriva ideii de autonomie teritorială a Ținutului Secuiesc, cerând totodată protecția și sprijinul legislativului european pentru minoritatea maghiară, inclusiv cea secuiească. Deputatul și-a manifestat consternarea că George Maior, directorul Serviciului Român de Informații (SRI) gândește ca un fost ofițer al poliției politice de pe vremea dicturii ceaușiste, atunci când declară că el și serviciul respectiv are ca sarcină lupta împotriva autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc, prin această implicându-se nemijlocit și neavenit în viața politică. Deasemenea, este intolerabilă poziția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din România care depășindu-și prerogativele constituționale, se amestecă într-o chestiune prin excelență politică, adică problema descentralizării și autonomiei comunitare.

Se știe că deunăzi administrația locală din municipiul Oradea l-a sancționat pe eurodeputatul Tőkés László pentru faptul că în sem de solidaritate cu frații secui a arborat pe peretele biroului său parlamentar drapelul secuiesc. Este evident că vânătoarea de simboluri comunitare, minoritare este îndreptată împotriva autodefinirii, autodeterminării pe care acestea le semnifică. La această vrăjmașă campanie propagandistică se mulează perfect declarațiile recente ale unor politicieni români de frunte, precum primul ministru Victor Ponta, vicepremierul Liviu Dragnea și ministrul de externe Titus Corlăţean, toți trei manifestându-se dictatorial împotriva autonomiei, dar să nu uităm nici intensa campania mediatică antimaghiară ce se desfășoară încontinuu sub oblăduirea guvernului Ponta. Se adaugă la fenomen și acțiunile politice aproape isteric antimaghiare și antiautonimiste ale europarlamentarei socialiste Corina Creţu, care a fost propulsată de către susținătorii ei chiar în postul de comisar european al politicii regionale, dealtfel în condiții dubioase, scandaloase și deloc voalat tendențioase. Deputatul transilvănean Tőkés László respinge pe această cale acuzația absurdă a ministerului afacerilor externe ale României cum că guvernul maghiar încalcă Tratatul de bază româno-ungar prin sprijinul dat ideii de autonomie de orice fel. Deasemenea își manifestă nedumerirea față de gestul președintelui UDMR Kelemen Hunor care salută călduros canditatura “politicianului experimentat” Corina Creţu la postul de comisar european al politicilor regionale.

Președintele Consiliului Național al Maghiarilor din Transilvania, văzând toate acestea, este pe deplin acord cu Izsák Balázs, președintele Consiliului Național Secuiesc, care a declarat că proiectul de autonomie al UDMR recent ieșit la iveală, dezbină unitate mișcării autonomiste din Țara Secuilor, iar partidul maghiar aflat la guvernare cu acest proiect diluat la București nu face altceva decât să se alieze cu naționaliștii români care se opun năzuințelor secuiești. La rândul lor eurodeputații basc și catalan, Iosu Juaristi Abaunz (GUE/NGL) și Ernest Maragall (EFA), ambii din Spania, au luat poziții în plen în apărarea dreptului la autodeterminare a propriilor comunități naționale, având în vedere apropiatele consultări populare din Scoția și Catalonia. Într-o Europă democratică și pluralistă comunitatea maghiară din Ardeal respectă consecvent suveranitate și unitatea teritorială a României, iar în contrast cu doleanțele de independență și secesiune scoțiene și catalane își dorește asigurat doar dreptul la autonomie internă. (Strasbourg, 16 septembrie 2014/Biroul de presă al parlamentarului european Tőkés László”)

Demersul lui Tőkés László a fost dublat de o inițiativă similară avută în România de conducerea UDMR, și anume, prezentarea la data de 18 septembrie 2014, a Proiectului de autonomie privind Ținutul Secuiesc. Hotnews.ro relatează că președintele UDMR Kelemen Hunor a prezentat la 18 septembrie, proiectul de autonomie privind statutul Ținutului Secuiesc, într-o conferință de presă susținută la Cluj Napoca. HotNews.ro a publicat pe data de 9 septembrie o variantă integrală, în română și în maghiară, a proiectului de autonomie. UDMR propune o formă radicală de autonomie pe criterii etnice, cu limba maghiara recunoscută oficial alături de cea română, cu simboluri și cu instituții proprii pentru așa numitul Ținut Secuiesc.  Potrivit surselor HotNews.ro, proiectul a fost revăzut, fiind elimentate unele prevederi care au stârnit controverse, cum ar fi aceea potrivit căreia 2/3 dintre magistrați trebuie săa aparțină comunității maghiare iar 1/3 comunității românești.

Asemănare cu cazul Scoția?

Întâmplător sau nu, președintele UDMR a prezentat proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc în aceeași zi în care a avut loc referendumul privind independența Scoției (și care s-a sondat cu câștigarea lui de către unioniști, deci de către adepții uniunii cu Marea Britanie, n.red.). Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat la Sfântu Gheorghe, răspunzând unei întrebări, că nu există niciun fel de asemănare între Scoția și Ținutul Secuiesc, o asemenea comparație fiind o "greșeală uriașă".

Reacții politice interne - nu există nicio șansă ca acest proiect să prindă viață vreodată

PSD s-a pronunțat împotriva proiectului de autonomie. Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat că "nu există nicio șansă" ca proiectul de autonomie propus de UDMR "să prindă viață vreodată". El a precizat că acest proiect de autonomie "nu este un motiv care să întărească colaborarea" între partenerii de coaliție. "Nu, nu cred în acest proiect, nu are nicio șansă de reușită, noi nu susținem acest proiect, nu susținem niciun fel de proiect de autonomie, suntem foarte fermi, Constituția este foarte clară. Nu știm ce finalitate crede UDMR că o să aibă, dar nu s-a discutat nici în coaliția de guvernare, nici în Guvern un asemenea proiect. Fiecare poate să aibă tot felul de dorințe, dar din punct de vedere instituțional sau al unor eventuale șanse de reușită, nu există nicio șansă ca acest proiect să prindă viață vreodată", a spus Liviu Dragnea.

PDL, prin chiar vocea primarului din Târgu Mureș, Dorin Florea, vorbește de "întreținerea urii" și îi acuză pe liderii UDMR de "lucruri provocatoare, care aduc jignire românilor". "Să-și adauge în proiect întreținerea urii și a unui climat total de neîncredere pe care să-l ofere românilor. Cei de la UDMR nu fac politica maghiarilor, ci politica strictă a intereselor liderilor lor. Cultivă permanent și întrețin ura unora față de ceilalți, de 25 de ani nu vedem decât cum se străduiesc să cultive neîncrederea prin atitudinea lor", a declarat prim-vicele PDL.

Din PNL, aliatul PDL în ACL și în Opoziție, s-a exprimat foarte plastic liderul din Covasna, senatorul Marius Obreja. Acesta a afirmat că are o singură remarcă: "Mai mergeți, măi, băieți, de-aici", adresată inițiatorilor proiectului de autonomie.

CSM – proiectul de autonomie este o agresiune la principiile statului de drept

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat la proiectul de autonomie, anunțând  că lansarea în spațiul public a unor teme ce depășesc cadrul constituțional în ceea ce privește justiția reprezintă "o agresiune la principiile statului de drept". Astfel, Consiliul redă articolul 152 al legii fundamentale, potrivit căruia "dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul National, independent, unitar și indivizibil al Statului Român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii". (Sursa: hotnews.ro)

Miza autonomiei – rezervele de gaz, apele minerale și pădurile României

O analiză excepţională a jurnalistului Stelian Negrea ne arată cum Rusia şi Ungaria pot pune mâna pe gazele României prin autonomia propusă de UDMR. Proiectul separatist prevede preluarea resurselor din cele trei judeţe, aşadar şi din Mureş unde se află 62,5 la sută din gazele naturale ale României. Iată că dacă separatismul etnic se dă din mână în mână, de la Putin la Orban şi de la Orban la Hunor, resursele României fac drumul invers. Analiza lui Stelian Negrea este unică în peisajul presei româneşti şi trebuie nu doar salutată, ci şi promovată, pentru că ne arată cu cifre cum în spatele politicii separatiste maghiare stau interesele tandemului ruso-maghiar. Pentru că, în afară de gaz, ne arată studiul citat, mai există în cele trei judeţe ape minerale, dar şi păduri (cele care nu au fost deja tăiate şi vândute de liderii UDMR).

Am acuzat de mult timp intromisiunea Rusiei în planurile secesioniste maghiare, dar analiza economică amintită vine să dea chip şi substanţă acestui amestec. Era evident că Ungaria are interese economice în Transilvania, pe care şi le urmăreşte şi în clipa de faţă prin retrocedări abuzive, prin promovarea firmelor maghiare, prin epurarea românilor din liceele care devin maghiare peste noapte, dar apariţia gazului României în joc mută miza pe un cu totul alt nivel. Între UDMR, Ungaria lui Orban şi Rusia lui Putin se poate pune deja semnul de egalitate în opţiuni şi interese. Va trezi măcar acest lucru atenţia autorităţilor în drept pentru a îndepărta UDMR de la butoanele României pe care le foloseşte ca să ne asigure un viitor de servitute? Dacă nu oprim UDMR, România îşi va pierde independenţa, teritoriile şi resursele. Mai e nevoie de alte argumente ca să scoatem UDMR în afara legii? Am atenţionat în egală măsură că UDMR s-a radicalizat de când merge pe mâna lui Viktor Orban, sfătuitorul oficial şi constant al lui Kelemen Hunor, agentul prin care influenţează politica României la cel mai înalt nivel, dar faptul că ne confruntăm acum cu un proiect de lege care să cedeze resursa de gaz a României, cea pe care ne bazăm ca să fim independenţi de Rusia, ar trebui să ne seteze pe un fel de cod roşu în ceea ce priveşte riscurile la adresa viitorului ţării. Devine astfel clar că etnicii maghiari sunt carne de tun pentru politicienii UDMR, un fel de masă amorfă folosită ca presiune pentru lucruri mult mai importante, cum de exemplu îngenuncherea definitivă a statului român. În timp ce noi sesizăm aceste riscuri, UDMR se află însă la guvernare, are acces la documente clasificate şi reprezintă statul român. Între UDMR, Ungaria lui Orban şi Rusia lui Putin se poate pune deja semnul de egalitate în opţiuni şi interese. Va trezi măcar acest lucru atenţia autorităţilor în drept pentru a îndepărta UDMR de la butoanele României pe care le foloseşte ca să ne asigure un viitor de servitute? Dacă nu oprim UDMR, România îşi va pierde independenţa, teritoriile şi resursele. Mai e nevoie de alte argumente ca să scoatem UDMR în afara legii? (Sursa: bogdandiaconu.ro)

Kelemen Hunor a respins orice speculație că proiectul de autonomie ar fi un instrument de destabilizare internă manevrat de mâini obscure. Nu poate nega însă o realitate: UDMR-ul se comporta azi ca o anexă a FIDESZ-lui lui Victor Orban, care tocmai s-a declarat un inamic al democrațiilor liberale și un admirator al Rusiei. Liderii maghiari din Romania s-au radicalizat la încurajarea sau poate chiar sub imperativul Budapestei. Iar radicalizarea unei minorități, destabilizarea situației interne într-o țară utilizând levierul etnic, în contextul evenimentelor din Ucraina, folosește din plin doar Rusiei. Amintim că, într-un articol publicat la data de 20 august de Center for Eurasian Strategic Intelligence, un think thank cu sediul la Londra înființat în 2014 care urmărește politica expansionistă a Rusiei în Europa de Est și Asia Centrală, se susține că "serviciile speciale rusești colaborează în prezent cu lideri maghiari în România și, profitând de particularitatea relațiilor etnice în regiune, încearcă să creeze probleme Bucureștiului din interior". (Sursa: un articol de Dan Tapalagă pentru Hotnews.ro)

ÎPS Ioan Selejan, Arhiepiscp de Covasna și Harghita, unul dintre cei mai înflăcărați părători ai valorilor românești și Ortodoxiei în Covasna și Harghita

Prin întreaga sa pastoral-misionară, ÎPS Ioan al Covasnei și Harghitei a reușit să țină aprinsă flacăra românismului și Ortodoxiei în județele cu populație majoritar de etnie maghiară. Tricolorul românesc a fost dăruit la mii de creștini ortodocși, iar pastoralele și predicile Înaltpreasfinției sale au îmbărbătat și susținut moral comunitatea românească minoritară. Între evenimentele organizate cu binecuvântarea înaltului ierarh amintim că în perioada 24-30 iunie 2013 a avut loc o suită de manifestări culturale şi ştiinţifice în cadrul ,,Zilelor Andrei Şaguna”, ediţia a XXI-a, în organizarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi a Ligii Cultural-Creştine ,,Andrei Şaguna”. Una dintre temele dezbătute s-a referit la ,,Cronologia organizării administrativ-teritoriale a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş”, moderată de ÎPS Ioan Selejan şi prof. univ. dr. Alexandru Porţeanu ( cu participarea prof. univ. dr. Petre Ţurlea, prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop, prof. univ. dr. Radu Baltasiu, drd. Vasile Lechinţan, dr. Liviu Boar, drd. Ana Dobreanu, dr. Zeno Milea, dr. Ioan Lăcătuşu, dr. Iulian Boţoghină, dr. Alin Spânu, dr. Costel Cristian Lazăr, dr. Iuliu Crăcană).

În ceea ce priveşte evoluţia organizării administrativ-teritoriale a judeţelor actuale Covasna, Harghita şi Mureş au fost relevate următoarele idei principale:

a) Scaunele secuieşti (menţionate documentar din perioada medievală) au funcţionat în principal ca forme de organizare administrativă şi judecătorească locală, ca şi comitatele, având doar atribuţii de gospodărire şi gestionare a problemelor economice şi social-culturale şi nu o autonomie politică pe criterii etnice; ele nu funcţionau ca enclave închise de separare a secuilor faţă de românii şi saşii din interiorul lor şi din comitatele învecinate; în decursul secolelor, comiţii secuilor nu au fost numiţi din rândul secuilor, ci întotdeauna dintre maghiari, saşi şi români din afara scaunelor secuieşti, deoarece scaunele erau subordonate direct puterii centrale şi nu unui for de autoconducere politică autonomă;

b) Între finalul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea, scaunele secuieşti au fost de mai multe ori desfiinţate, ca urmare a reformelor administrative imperiale, în anii 1780, 1849 şi definitiv desfiinţate în 1876, după înglobarea forţată a Transilvaniei în Ungaria, fiind transformate în comitate subordonate direct puterii centrale; în acest context, locuitorii secui, dar şi români şi de altă etnie din fostele scaune secuieşti au rămas marginalizaţi (economic şi social), la periferia Imperiului habsburgic, la periferia intereselor Budapestei, astfel că secuii găseau rezolvarea problemelor lor economice aproape, peste munţi, în Regatul României;

c) Până la Marea Unire din 1918, dezideratul autonomiei pe criterii etnice, formulat astăzi cu insistenţă şi cu justificarea unei pretinse continuităţi istorice, nu a fost prezent în conştiinţa colectivă a populaţiei secuieşti; în fapt, singura perioadă în care actualele judeţe Covasna, Harghita şi Mureş au fost organizate într-o unică entitate administrativ-teritorială a reprezentat-o experimentul de tip stalinist numit ,,Regiunea Autonomă Maghiară”; 

d) Promotorii constituirii unei ipotetice regiuni (organizată pe criterii etnice, pe conturul defunctei Regiuni Autonome Maghiare), exacerbând pretenţia de caracter monoetnic maghiar al acesteia, ignoră două aspecte esenţiale: zecile de comunităţi româneşti care au fost asimilate în decursul ultimelor două secole, cât şi ponderea actuală a populaţiei de etnie română, romă şi germană, reprezentând aproape 40% din totalul locuitorilor din cele trei judeţe. Aşadar, orice variantă de regionalizare nu poate fi realizată fără a ţine cont de voinţa, liber exprimată, a acestui procent semnificativ de populaţie, care niciodată nu va accepta să locuiască într-o enclavă etnică maghiară pretinsă chiar în inima României;

e) În urma cercetărilor sociologice şi a evidenţelor sociale s-a demonstrat că situaţia actuală din judeţele Covasna şi Harghita nu este în nici un caz conformă cu legislaţia şi practica europeană privind raporturile complexe care se constituie în cadrul comunităţilor multietnice. În această zonă, datorită moştenirilor istorice şi a complicităţilor guvernărilor din ultimele două decenii, majoritatea (ungară) este protejată prin măsuri evidente şi excesive de discriminare pozitivă, în timp ce comunitatea română este condamnată la deznaţionalizare, asimilare sau emigrare, iar instituţiile fundamentale ale Statului Român nu-şi exercită atribuţiunile constituţionale. În acest context se impune adoptarea unui cadru legislativ şi instituţional care să asigure prezervarea şi afirmarea identităţii româneşti, în context multietnic şi pluriconfesional. (Sursa:danatanasa.ro ) 

a consemnat Cristina Roman

(sursa foto: activenews.ro)