Basarabia vorbeşte româneşte

Limba română a redevenit limba oficială a Republicii Moldova. Curtea Constituțională a Republicii Moldova, în componenţa căreia se află şase magistraţi care au şi cetăţenie română, a decis la 5 decembrie 2013 că textul Declarației de Independență a Republicii Moldova care prevede că limba de stat este cea română prevalează asupra prevederilor Constituției din anul 1994, potrivit căreia limba de stat este cea “moldovenească”. Decizia este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial. Deliberarea Curţii Constituţionale s-a făcut pe baza acţiunii introduse de un grup de deputaţi moldoveni cu vederi pro-româneşti şi pro-europene.

Momentul este istoric şi face dreptate limbii care a supravieţuit dincolo de Prut în ciuda rusificării forţate. Dacă majoritatea moldovenilor sunt fericiţi cu decizia Curţii, există şi victime ale dominaţiei comuniste de după al doilea război mondial, cetăţeni moldoveni care consideră că limba română vorbită cu accent rusesc este limba „moldovenească”. Eforturile unei părţi a clasei politice şi mai ales a elitei intelectuale din Republica Moldova de a îndrepta Constituţia sunt numite în presă „lupta pentru limba română”. Academicianul moldovean Mihai Cimpoi declara pentru revista România Literară că „bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi, cu apeluri către Comitetul Central al Partidului, cu şedinţe la Uniunea Scriitorilor, adică un întreg program ritmic şi susţinut.”  După 1990, în fiecare an, capitala Republicii Moldova găzduia o serie de evenimente consacrate sărbătorii naţionale ,,Limba noastră cea română". Organizate sub patronajul Uniunii Scriitorilor şi al altor instituţii administrative sau culturale din Chişinău, acestea reprezentau „masca sărbătorească a luptei pentru limba română, acţiune declanşată în urmă cu două decenii”, spune Mihai Cimpoiu.

Reacţii politice la decizia Curţii Constituţionale

“Naţiunea română este organizată în două state româneşti – România şi Republica Moldova.” (Preşedinţia Republicii Moldova)

“Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a hotărât că, în sensul Preambulului Constituţiei, Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate. De asemenea, Curtea a statuat că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează”, se arată în motivaţia prezentată pe site-ul instanţei constituţionale.

 „Implicaţiile sunt extrem de profunde. Se pune capăt încercării de mistificare a unor adevăruri culturale şi istorice din Moldova.” (Preşedinţia României)

Traian Băsescu: „Implicaţiile sunt extraordinar de profunde: ele intră în vigoare imediat, odată cu hotărârea Curţii, şi de ele trebuie să ia notă toate statele lumii, inclusiv UE. La UE vom fi două state cu limba oficială româna, iar cei ce nu se recunoşteau a fi români mă întreb cum se vor numi de azi înainte fiind vorbitori de limba română. Implicaţiile sunt extrem de profunde. Se pune capăt încercării de mistificare a unor adevăruri culturale şi istorice din Moldova… Acesta e evenimentul cel mai important din ultimii ani. Toate protocoalele noastre cu Moldova şi toate actele bilaterale se încheiau cu formularea "prezentul acord s-a încheiat în două exemplare originale", pentru a se evita să se spună în romana şi moldovenească. De azi, se vor încheia în limba romana… Moldova are un avantaj uriaş pentru că va putea beneficia de documentaţia României pentru UE aşa cum e ea. Mă întreb ce vor face cei ce au editat dicţionarul româno-moldovenesc. Ce vor face toţi aceşti falşi intelectuali cu opera lor ce jignea şi poporul român şi cetăţenii celor două state româneşti”.

"E o decizie pe care pot să o numesc istorică, o decizie extraordinar de importantă” (Preşedintele Senatului)

Crin Antonescu: "E o decizie pe care pot să o numesc istorică, o decizie extraordinar de importantă…  şi va avea "repercusiuni favorabile pentru cauza românilor şi din alte părţi, din Ucraina de exemplu, nu doar din Republica Moldova".

“E o decizie care nu vizează numai limba. Asta înseamnă că tot este în Declaraţia de Independenţă prevalează. Limba este doar un aspect. În Declaraţia de Independenţă apare că Basarabia a fost ocupată de URSS.” (Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române)

Dan Dungaciu: „decizia nu are nicio legătură nici cu parafarea Acordului de asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană la sfârşitul lunii noiembrie, și nici cu declarațiile președintelui Traian Băsescu despre unirea României cu Moldova ca obiectiv pe termen lung… E o decizie care nu vizează numai limba. Asta înseamnă că tot este în Declaraţia de Independenţă prevalează. Limba este doar un aspect. În Declaraţia de Independenţă apare că Basarabia a fost ocupată de URSS. Un alt lucru este că ziua ocupaţiei sovietice este zi de comemorare în Republica Moldova. Sunt foarte multe lucruri care apar în Declaraţie, având acum girul Curţii Constituţionale. Nu e vorba doar de limba, ci şi de alte aspecte care ţin de Republica Moldova. E o bătălie politică care nu va mai putea fi evitată” - Realitatea TV. 

„Sunt momente de cotitură pe drumul urmat de Republica Moldova prin care aceasta s-a desprins de totalitarism, alegând calea democraţiei, libertăţii şi prosperităţii în parcursul său spre Uniunea Europeană." (Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti)

Titus Corlăţean: „Salut cu căldură decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău, prin care limba română este recunoscută ca limbă oficială a Republicii Moldova. Este o decizie istorică, aşa cum a fost şi cea din 31 august 1989, când la Chişinău a fost legiferată revenirea la grafia latină. Acel moment, ca şi acesta, sunt momente de cotitură pe drumul urmat de Republica Moldova prin care aceasta s-a desprins de totalitarism, alegând calea democraţiei, libertăţii şi prosperităţii în parcursul său spre Uniunea Europeană."- comunicat de presă al MAE  

„Încă un pas spre detaşarea completă de Transnistria” (Duma de Stat – Rusia)

Alexei Puşcov, preşedintele Comitetului Dumei de Stat pentru afaceri externe din Rusia: „acest pas reprezintă un eşec în contextul relaţiilor cu Transnistria. Înainte-în trecut! Moldova a adoptat limba română ca limbă de stat contrar prevederilor propriei Constituţii. Încă un pas spre detaşarea completă de Transnistria”- Romanialibera 

Dmitri Rogozin, vicepremierul Federației Ruse, vede “egalarea de către Curtea Constituțională a limbii moldovenești cu cea română” dreăpt o amenințare pentru integritatea Republicii Moldova. 

”Cea mai indicată metodă pentru a rezolva această întrebare este referendumul” (Partidul Democrat - Chişinău)

Marian Lupu, liderul Partidului Democrat: ”Cea mai indicată metodă pentru a rezolva această întrebare este referendumul. Doar poporul este deasupra clasei politice şi a elitei poitice. Ideea referendumului este doar rezultatul unor discuţii în PDM. Vom discuta şi cu cei din coaliţia de guvernare.” - Timpul.md 

Liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a declarat joi, într-un interviu pentru postul rus de radio City-FM, că nu este împotriva acestei decizii, însă ar vrea ca Republica Moldova să ia în considerare interesele locuitorilor din regiunea transnistreană.

“Un adevăr ştiinţific a fost asumat” (Ambasadorul Republicii Moldova)

Iurie Reniţă, ambasador al Republicii Moldova în România:  “Sunt bucuros că limba română a intrat în normalitate la Chişinău. Un adevăr ştiinţific a fost asumat şi pronunţat cu dreptate.” – Realitatea TV. 

Scurt istoric al limbii vorbite peste Prut

Miron Costin (cronicar 1633 – 1691), în scrierea De neamul moldovenilor, din ce ţară au ieşit strămoşii lor, afirma: „Vechiu nume stă întemeiat şi înrădăcinat: Rumân.
Şi aşa ieste acestor ţări şi ţărâi noastre, Moldovei şi Ţărâi Munteneşti numele cel dreptu de moşie, ieste Rumân, cum să răspundŭ şi acum toţi aceia din Ţările Ungureşti lăcuitori şi munténii ţara lor şi scriu şi răspundŭ cu graiul: Ţara Românească.

Domnul Moldovei Dimitrie Cantemir, în scrierea Hronicul vechimii a Româno-moldo-vlahilor (1719-1722), spunea: „Înainte de toate, chiar dacă acest (neam) a fost împărţit în trei ţinuturi de căpetenie, totuşi toţi se cheamă cu acelaşi nume de români, dispreţuind adică dând de-o parte numele de vlahi, care le-a fost dat de către popoarele barbare.”

Până la anexarea Basarabiei la Imperiul Ţarist în 1812, peste Prut s-a vorbit limba română. Rusificarea a impus clasei politice redenumirea limbii oficiale drept „limbă moldovenească” şi folosirea în paralel a limbii ruse, drept limbă oficială privilegiată. Moldovenii au continuat însă ca în familie să vorbească dulcele grai românesc, lucru care a păstrat vie conştiinţa naţională. Ca urmare a ecoului ziarelor de limbă română publicate între 1907-1917, folosirea limbii române a fost permisă şi în biserici. În anul 1923 limba română a devenit limba oficială din Basarabia.

După cel de-al doilea război mondial, comuniştii şi-au făcut un scop din distrugerea identităţii naţionale şi lingvistice a basarabenilor. Mai mult, moldoveniloerle-a fost impus alfabetul chirilic. Generaţii întregi au fost manipulate de sistemul sovietic de reeducare, dar în tot acest timp limba română a trăit precum un focul care arde mocnind. Gura de aer adusă de schimbările politice dramatice din 1989 a făcut ca focul limbii române să reizbucnească în Basarabia. Astfel, între 1989 şi 1994, limba oficială a fost româna. Apoi limba moldovenească a fost reimpusă de Partidul Comunist. În 1996, preşedintele Mircea Snegur a încercat să readucă limba română în Constituţie, dar fără succes. Culmea ridicolului a fost atinsă în anul 2003 când Vasile Stati a publicat absurdul dicţionar „moldovenesc-român”. În anul 2009, Vlad Filat şi-a declarat intenţia de a schimba limba oficială din constituţie din moldovenească în română. Acest lucru s-a întâmplat, iată, în decembrie 2013.

Limba noastră-i o comoară

Cea mai frumoasă declaraţie de iubire şi preţuire pentru limba română vorbită în Moldova este poezia „Limba noastră” scrisă de Alexei Mateevici (1888-1917). Ea a devenit din anul 1994 Imnul de Stat al Republicii Moldova: 

Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.

Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.

Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.

Limba noastră-i limbă sfântă,
Limba vechilor cazanii,
Care-o plâng şi care-o cântă
Pe la vatra lor ţăranii.

Răsări-va o comoară
În adâncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.

(a consemnat Cristina Roman)