Miron Cristea Patriarh, Regent şi Prim-Ministru - Lucian Dindirică (CARTE)

La editura „Tipo Moldova” din Iaşi, in anul 2011, avea să vadă lumina tiparului o carte de „înaltă ţinută ştiinţifică”[1], ce se adresează interesului opiniei publice în genere şi, mai ales, cititorului preţuitor al problemelor trecutului recent naţional şi universal[2].

Cartea este intitulată „Miron Cristea Patriarh, Regent şi Prim-Ministru” şi este semnată de istoricul Dr. Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova şi lector asociat al Universităţii oltene, creaţia sa înscriindu-se în suma strădaniilor cărturăreşti de după desfiinţarea cenzurii politico-ştiinţifice şi a controlului partidului totalitar în 1989-1990, ca şi de după „deschiderea arhivelor” în toate fostele state comuniste[3].

Lucrarea se dovedeşte a fi deosebit de merituoasă, mai ales că, pe baza unor „informaţii edite şi, în chip copleşitor, inedite”[4], autorul expune personalitatea lui Miron Cristea, Patriarh, Regent şi Prim-Ministru, abordând problema dintr-o „dublă perspectivă”[5], plasând cartea atât în panoplia scrierilor hagiografice, cât şi a scrierilor istoriografice[6], căci prezintă încercările de reformare ale sistemului şi dubla implicare politico-ecleziastică, ce amintea parcă de basileii romani, ceea ce face ca lucrarea să se distingă prin originalitatea demersului ştiinţific, întemeiat pe o bogată literatură istorică de specialitate, şi pe intense investigaţii (în anumite privinţe exhaustive) în arhivele naţionale, puse acum pentru prima dată în circuitul ştiinţific, la acestea adăugându-se orizontul larg combinat cu devoţiunea specialistului format în abordarea şi interpretarea problemelor; obiectivitatea şi detaşarea în expunerea şi interpretarea faptelor şi fenomenelor; sistematizarea şi structurarea fericită a materialelor şi materiei; preocuparea pentru detaliile semnificative, dispunerea şi tratarea lor ordonată, sistematică, convingătoare; stilul ales şi plăcut, care îndeamnă pe cititor să consulte textul în integralitate; în sfârşit, la urmă dar nu şi cel mai puţin lipsit de semnificaţie, autorul reuşeşte şi în ceea ce priveşte – potrivit unei abordări biografice – exerciţiul analizei, iar concluziile avansate, categorice, capătă cel mai adesea, aşa cum impune domeniul investigat, valoarea lucrului bine făcut, şi aceasta în ciuda dificultăţii, evidente şi recunoscută, a multora dintre problemele studiate[7].

Parcurgând biografia lui Miron Cristea, încă din primii ani ai copilăriei din Topliţa şi până la moartea sa survenită la Cannes, în Franţa, autorul observă o personalitate remarcabilă, un om complex, puternic implicat în viaţa publică în ciuda destinului monahal asumat, un model public al cetăţeanului, care a construit România Modernă, prin implicare politică, viaţă eclesiastică, contribuţii intelectuale, preocupări didactice, respectiv activităţi filantropice şi administrative[8].

În viziunea autorului, pentru istoria românilor şi pentru istoria Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, ca om al Bisericii, ce a reuşit să parcurgă toate treptele unui cursus honorum remarcabil: mitropolit primat, patriarh, regent şi prim ministru, rămâne un model de personaj complex, un om care prin contribuţiile sale a reuşit să influenţeze şi să reformeze anumite instituţii ale statului, mărturiile epocii amintind diversitatea participării sale la viaţa publică[9], viaţă faţă de care tot timpul a încercat a da dovadă de „zel, devotament, o iubire caldă de neam şi de aşezămintele sale, în spirit de jertfă”[10].

Cartea se întinde de-a lungul a 454 de pagini şi are următorul cuprins:

Introducere

Viaţa şi activitatea lui Miron Cristea în Transilvania, până în 1919

2.1. Copilăria şi studiile; activitatea didactică şi publicistică

2.2.Activitatea clericală între 1895 şi 1909

2.3. Episcop al Caransebeşului

2.4. Miron Cristea şi Unirea Transilvaniei cu România

Miron Cristea – Mitropolit Primat al României Mari

3.1. Situaţia Bisericii Ortodoxe Române după 1918

3.2. Mitropolit Primat al României Mari

3.3. Constituţia din 1923

Miron Cristea – Primul Patriarh al României

4.1. Premisele înfiinţării Patriarhiei Române de-a lungul secolelor

4.2. Înfiinţarea Patriarhiei Române

4.3. Învestirea lui Miron Cristea ca patriarh

4.4. Repere din activitatea lui Miron Cristea ca patriarh

4.5. Concordatul cu Vaticanul

4.6. Iniţiator al proiectului „Catedrala Mântuirii Neamului”

Membru al Regenţei

5.1. Climatul politic al instaurării Regenţei

5.2. Criza dinastică

5.3. Activitatea politică a lui Miron Cristea în cadrul Regenţei

Prim-Ministru al României

Sfârşitul lui Miron Cristea

Concluzii

Bibliografie

Lista anexelor

Anexe