Cookies de navigare nu pot fi dezactivate, iar cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Familia. Copiii. Educaţia. VocaţiaNr. vizualizari: 166

Educația azi, între analfabetismul funcţional, individualism și consumerism

Tags: educatie; analfabetism; egoism; consum;
 

Definit de specialişti drept incapacitatea unei persoane de a utiliza eficient deprinderile legate de scris, citit, socotit ori de a transpune în practică noţiunile teoretice, analfabetismul funcţional afectează toate ţările, iar acest lucru se reflectă în rata şomajului, în nivelul de trai. În România, rata analfabetismului funcţional este de aproximativ 40% şi este scoasă la iveală de testările internaţionale realizate la nivelul elevilor de 15 ani care nu pot corela informaţiile memorate şi nu le pot pune în practică în viaţa cotidiană.

Aproximativ 40% din elevii români de 15 ani nu înțeleg ceea ce citesc, nu pot exprima și nici explica ceea ce citesc. Sunt doar deţinători de diplome sau au abandonat şcoala şi sunt denumiți, generic, analfabeți funcționali. Aceștia, în afara unor operații simple, ori a enunțării unor definiții „tocite”, nu sunt în stare să aplice noțiunile memorate în anii de şcoală. Procentul amintit ne situează în fruntea clasamentului european, potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), în condițiile în care media europeană se învârte în jurul valorii de 20%. OECD organizează o dată la 3 ani testările PISA și angrenează tineri de 15 ani din peste 70 de state ale lumii, inclusiv România. Ultima testare PISA la care a participat și România, alături de alte 78 de state, a avut loc în 2018, însă rezultatele vor fi publicate pe 3 decembrie 2019. Principala cauză care a dus la acest procent ridicat de analfa­betism funcţional este, în opinia experților în educație, metoda de învățare practicată în învățământul românesc bazată pe memorare și nu pe înțelegerea conceptelor. „Potențialul copiilor noștri nu este scos la suprafață, elevii nu sunt stimulați să se pună în mișcare”, este de părere Cristian Hatu, expert în politici de educație, potrivit unei televiziuni centrale.

Și cum ar putea fi puși elevii în mișcare? Stârnindu-li-se curiozitatea la clasă printr-un stil de predare diferit și prin adaptarea programelor școlare la ceea ce se cere pe piața muncii, astfel încât, în perspectiva anilor 2030, generațiile viitoare de elevi să dețină abilitățile necesare obținerii unor locuri de muncă ce presupun mai mult decât executarea unor simple comenzi mecanice.

Cercetătorul Nicolae Zamfir, membru titular al Academiei Române şi directorul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” şi coordonatorul proiectului Laserul de la Măgurele, este de părere că „marea problemă a învăță­mântului românesc constă în faptul că elevul nu înțelege utilitatea materiei pe care trebuie să o învețe. Astfel că «analfabeții funcționali» sunt rezultatul unui sistem de învățământ în care teoria nu a fost niciodată legată cu practica”. Deși un astfel de proces de revigorare a învăţământului ar putea dura zeci de ani, specialiștii în educație sunt de părere că trebuie să începem cu formarea profesorilor pentru ca aceștia, la rândul lor, să dezvolte partea analitică, gândirea critică şi logică a elevilor. Polonia a reușit să reducă analfabetismul funcţional de la 22% la 14% în 15 ani, adoptând politici educaționale potrivite, suplimentate de o finanţare pe măsură, dat fiind faptul că educaţia a fost declarată ca fiind una dintre priorităţile naţionale. Experții în educație au tras în nenumărate rânduri semnale de alarmă cu privire la pericolul ce se ascunde în spatele procentului extrem de mare de anal­fa­beți funcţionali în compa­rație cu celelalte state europene. Un studiu al World Economic Forum arată că, în 2022, angajatorii vor prefera persoanele care vor avea capacitatea de a inova, de a gândi analitic și strategic, vor căuta în special tineri creativi, originali și cu inițiativă. Ori aceste abilități îi lipsesc cu desăvârșire unui analfabet funcțional. Şi, astfel, nu doar că analfabeţii funcţionali nu vor mai avea acces la locurile de muncă bine plătite, însă economia ţării va avea de suferit, atrag atenţia specialiştii în politici educaţionale. „Pe scenariul optimist, dacă ar dispărea analfabetismul funcțional, până în 2030 am avea o creștere economică cumulată de aproape 300%. Scăderea analfa­betismului funcţional trebuia să fie o prioritate strategică pentru România. Sunt niște recomandări ale CE în care scăderea analfabetismului funcțional este pe locul 2 între priorități. La noi, a fost lăsată de izbeliște”, mai subliniază Cristian Hatu. - Oana Nistor, Ziarul Lumina

În omilia rostită la 30 ianuarie 2019 la Fanar cu ocazia sărbătorii Sfinților Trei Ierarhi, considerați ocrotitorii educației, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a atras atenția că „reformele continue, răsturnările și blocajele din domeniul pedagogiei și educației reflectă criza societății mondiale”.

„Educația pare să fie neinteresată de dezvoltarea naturii spirituale a omului și îl întoarce unilateral către nevoile individuale, către sine, către realizarea sinelui și prosperitate, iar nu către binele comun, îl conduce către cele temporale și efemere, iar nu către cele importante și esențiale, îl duce la invocarea continuă a drepturilor, iar nu către echitate, etică și slujire”. Acesta este adesea obiectivul multor reforme în domeniul educației, „ale căror susținători, din nefericire, nu sunt conștienți că așa-numitul rol pragmatic al educației nu poate avea succes dacă funcția sa umanistă, culturală, eliberatoare și umanitară este marginalizată”, a adăugat Sanctitatea Sa Bartolomeu în predica din catedrala Sfântul Gheorghe din Constantinopol. Patriarhul Ecumenic a evidențiat nevoia unei „culturi a libertății și responsabilității” în contextul diminuării moralei la nivelul societății și al dominării utilitarismului. „De la înțelepciunea elenă, pe care Sfinții Trei Ierarhi au studiat-o și înțeles-o în profunzime, vine perspectiva educației ca o călătorie a sufletului către ceea ce este bun”, a spus patriarhul făcând referire la „Republica” lui Platon. Adevărata educație promovată de cultura elenă este întotdeauna îndreptată către adevăr, „buna-stare”, care, după cum a explicat Patriarhul Bartolomeu, „nu are nicio legătură cu bogăția și materialismul, ci se identifică cu trăirea după rațiune și virtute”.

Sanctitatea Sa a caracterizat tezaurul spiritual moștenit de la Sfinții Trei Ierarhi Vasile, Grigorie și Ioan ca „o cultură a persoanei”. „O cultură centrată pe persoană este o rezistență la orice formă de obiectivizare a persoanei umane, fie în numele progresului științific sau tehnologic, ori în numele dezvoltării economice, dar și în virtutea individualismului, colectivismului religios și cosmic și a altor fundamentalisme”. „Cultura persoanei este educație în libertate și responsabilitate, având școala ca loc în care sunt transmise valorile înalte, etosul dascălului și ascetismul uceniciei”, a adăugat patriarhul miercuri, 30 ianuarie 2019. El a vorbit despre dascăli ca „facilitatori ai învățării”, mai mult decât ca instructori, iar „ucenicul este mai mult decât o persoană instruită care este interesată de ceea ce este important și util din punctul personal de vedere”. Patriarhul Bartolomeu a vorbit cu îngrijorare despre transformarea termenilor „școală”, „profesor” și „elev” în categorii economice. „Nicio soluție constructivă nu poate fi oferită domeniului educației doar pe baza criteriilor economice și organizaționale”, a spus Patriarhul Constantinopolului indicând mai apoi „principiile de bază, criteriile teologice și valorile fundamentale” care pot ajuta la „identificarea soluțiilor și direcțiilor de ieșire din criză”. Patriarhul Ecumenic a încurajat raportarea la Sfinții Părinți ai Bisericii, al căror duh reprezintă astăzi „o protecție împotriva culturii egocentrice, consumeriste, tehnocratice și orientate spre economie”. - Basilica

 

02-02-2019
Citeste si:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu