Porunca Iubirii
Tema luniiNr. vizualizari: 420

Convenția de la Istanbul privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice/sau când lupul umblă în blană de oaie

Cristina Roman
Tags: conventia de la istanbul; combaterea violentei; egalitatea de gen; violenta domestica;
 
"Din păcate, violenţa s-a extins  aproape în toate domeniile şi tragic este că am ajuns să-i agresăm pe cei pe care ar trebui să-i iubim cel mai mult, pe care ar trebui să-i purtăm mereu în inima noastră şi să le facem viaţa mai uşoară. Cu adevărat, este dureros să vorbim despre acest lucru. Dintotdeauna, în familiile noastre a existat violenţă şi, dacă ne-am uita în urmă, în istoria omenirii, de când ne ştim, de când a căzut din Rai şi s-a desprins de Dumnezeu, omul nu şi-a mai folosit puterea asta a violenţei aşa cum trebuie. Dumnezeu a dăruit sufletului nostru mai multe puteri, care mai de care mai de folos şi mai minunate! Dintre acestea, două ne dau mult de furcă şi anume: puterea poftitoare şi puterea violenţei. Dacă omul n-ar pofti, n-ar avea puterea de a dori un lucru, n-ar fi motivat să-l facă, n-ar şti să-l facă. Aşa, simţind dorinţa de a fi aproape de Cel pe Care-L iubim, de Dumnezeu, facem toate cele de trebuinţă ca să ne îndeplinim dorirea. La fel pentru a ne îndeplini dorinţa da a fi mai aproape de femeia sau de bărbatul pe care-l iubim, dorinţa de a fi mereu aproape de copiii noştri, dorinţa de a avea cele care ne sunt necesare pentru viaţă. Nimeni nu pofteşte să mănânce paie dacă este om. Aşadar, acestea sunt puteri pe care le-a pus Dumnezeu în sufletul nostru ca să dorim ceva, să poftim ceva care ne este bun, care ne este necesar pentru a ne bucura de darul vieţii. La fel şi violenţa, este puterea prin care ne ferim de ce este rău şi apărăm ce este bun şi bine". - (Monahia Siluana Vlad, Unde-ţi este bucuria, omul lui Dumnezeu?, Editura Doxologia, Iaşi 2010, pp.42-43)
 
Convenția de la Istanbul - combaterea violenței
Violența împotriva femeilor este o realitate dramatică. Pe cât de serioasă este această problemă, pe atât de bine gândite și de eficiente trebuie să fie mijloacele de răspuns din perspectivă legală, socială și educativă. Simpla adăugare a unui nou strat de obligații, a unui nou mijloc de receptare și de monitorizare a reclamațiilor nu are un efect benefic garantat. Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) este o convenție internațională care urmărește să armonizeze părți din legislația națională referitoare la violența împotriva femeilor și violența domestică. Deși scopul Convenției de la Istanbul este lăudabil, acest memoriu reliefează că, de fapt, Convenția de la Istanbul nu este un răspuns adecvat la problema violenței domestice. Convenția de la Istanbul multiplică mijloacele legale de redres, care creează, la rândul său, o lipsă de previzibilitate legală, o confuzare a victimelor care nu ar mai ști la ce mecanism legal să recurgă, precizează doamna avocat Adina Portaru pentru juridice.ro (unde articolul poate fi citit integral). Mai mult, Convenția de la Istanbul conține o serie de aspecte problematice, care, în loc să faciliteze răspunsul la problema violenței domestice, contrazic prevederile legale existente în dreptul european și dreptul internațional, îndeosebi prin:

– Codificarea unei definiții controversate și non-consensuale a „genului” ca și construct social independent de realitatea biologică;

– Discriminarea și prezentarea stereotipică a bărbaților drept agresori;

– Încălcarea drepturilor părinților de a-și instrui copiii;

– Limitarea libertății religioase;

– Stabilirea unui mecanism (GREVIO) care ar eroda suveranitatea națională.

Egalitatea de gen, o capcană sinistră
„Aș vrea să încerc să explic de ce această egalitate de gen nu înseamnă egalitatea femeii cu bărbatul, așa cum ar părea la prima vedere. Totul se bazează pe jocul dintre deconstruire și reconstruire. Ce înseamnă că genul este un rol asumat? Înseamnă că ne-am mutat din sfera biologicului, adică a datului biologic, a sexului biologic, în sfera lingvistică și în loc să desemnăm printr-o noțiune o realitate biologică, desemnăm printr-un termen lingvistic, care nu mai are două variante, are trei variante, masculin, feminin și altceva, și schimbăm realitatea biologică, o deconstruim, și punem în locul ei altceva. Dăm la o parte sexul și punem în locul lui o noțiune care nu e din realitatea din care făcea parte noțiunea de sex, realitatea biologică. Ea este o grefă străină pe realitatea biologică. Și venim și spunem așa: nu există nimic din naștere, nu există nimic natural, totul este pentru că ți s-a indus și ai fost educat, dar acum vine marea eliberare, tu trebuie doar să identifici tiparele de când ai venit pe lume, de când ai fost îmbrăcat în roz sau albastru, de când ți s-a dat roboțel sau de când ți s-a cumpărat păpușă. Toate acestea sunt tipare pe care tu le poți da la o parte și te reconstruiești după calapodul pe care ți-l dorești. Odată deconstruit tiparul, genul este un rol asumat, nu e nimic de la natură, totul e cum îți imaginezi. După ce a murit Dumnezeu, trebuie să moară și omul în succesiunea logică a nihilismului. Am înțeles că, la momentul de față există peste 100 de genuri declarate. Pe mine m-a intrigat cel mai mult astral-gender-ul, acea identificare ca gen când ești în conexiune cu cosmosul. Asta arată că deja începem să ne schimbăm mintea după realitatea juridică. Este primul efect al normativizării, primul efect al situației în care nu dreptul este reflexia societății, ci dreptul resetează societatea. De aceea egalitatea de gen nu este egalitatea dintre femeie și bărbat, ci egalitatea de gen își are fundamentul în această anihilare a diferenței dintre sexe pe baza procesului de deconstruire și reconstruire”. Avocat Ana-Corina Săcrieru

Pe 23 mai 2016 România a ratificat Convenția de la Istanbul, care a intrat în vigoare pe 1 septembrie 2016. Aceasta este o convenție internațională problematică, întrucât reglementează o definiție nouă și controversată a „genului” în dreptul internațional, prezintă bărbații drept agresori, ceea ce constituie un stereotip discriminatoriu, încalcă libertatea religioasă și dreptul părinților de a-și instrui copiii în conformitate cu propriile convingeri religioase și morale.  Este regretabil că în Romania nu a existat pâna acum nicio dezbatere temeinică referitoare la consecințele profunde ale ratificarii acestui tratat internațional – avocat Adina Portaru

Aspecte Problematice

Introducerea conceptului controversat de „gen”

Înainte de Convenția de la Istanbul, singura definiție a „genului” într-o convenție internaționala este dată de Statutul de la Roma. Acesta folosește termenul de „gen” în mod clasic,  anume, ca un sinonim pentru sexul biologic. Convenția de la Istanbul presupune însă că sexul și „genul” sunt două concepte diferite. Conform articolului 3 (c), „genul” va însemna „rolurile, comportamentele, activitățile și atributele construite social, pe care o societate dată le consideră adecvate pentru femei și bărbați.” Termenul de „gen” folosit de Convenția de la Istanbul se refera la „sexul social”, un construct social care variază și care este, în principiu, independent de realitatea biologică a persoanei (bărbat/femeie). Această definiție nu se regăsește în niciuna din celelalte convenții internaționale. Are, deci, o încărcătură ideologică puternică și se clădește pe concepția că omul se naște ca o ființă neutră, care poate să își determine sau să își schimbe „genul” în cursul vieții și sub influența diverșilor factori, precum societatea, educația și auto-determinarea.

Încălcarea drepturilor părinților de a-și instrui copiii: Dreptul părinților de a-și instrui copiii este un drept fundamental, care nu poate fi abrogat sau limitat în mod intenționat. Convenția de la Istanbul se îndepărtează semnificativ de această înțelegere a rolului părinților. Articolul 14 referitor la educație din Convenția de la Istanbul prevede o obligație care ar putea, în cele din urmă, să încalce dreptul părinților de a asigura educația copiilor conform convingerilor religioase și filozofice ale părinților: Părțile vor face, acolo unde este cazul, demersurile necesare pentru a include material didactic pe probleme cum ar fi egalitatea între femei și bărbați, rolurile de gen ne-stereotipe, respectul reciproc, rezolvarea non-violentă a conflictelor în relațiile interpersonale, violența de gen împotriva femeilor și dreptul la integritate personală, adaptate capacității în evoluție a elevilor, în curriculum formal și la toate nivelurile de educație.

Părțile vor face demersurile necesare pentru a promova principiile la care s-a făcut referire în alineatul 1 în stabilimentele educaționale informale, precum și în stabilimentele sportive, culturale și recreative în mass media. De exemplu, părinții nu ar putea să se opună controversatelor ore de educație sexuală, în cadrul cărora copiii sunt încurajați să exploreze și să accepte diversele orientări sexuale și identități de „gen”. Părinții ar putea fi acuzați de violență împotriva fetiței lor dacă, de exemplu, refuză să o trateze drept băiețel, dacă ea dorește așa. Același lucru s-ar putea întîmpla dacă părinții recurg la ajutor medical pentru copilul lor care suferă de disforie de gen. Nu este clar la ce se referă rolurile de „gen” ne-stereotipe și cine ar trebui să le identifice și să le definească. În lumina controversatei definiții a ”genului” și a articolului 33 din Convenția de la Istanbul, părinții care fac aceste lucruri ar putea fi acuzați de violență psihologică și ar putea fi incriminați.

Libertatea religioasă: Prevederile Convenției de la Istanbul sunt contrare viziunii creștine asupra familiei, ca reprezentând uniunea dintre un bărbat și o femeie. Acest precept religios ar putea fi stigmatizat drept tradiție bazată pe comportamente stereotipe. Conform articolului 42 din Convenția de la Istanbul, „cultura, obiceiul, religia, tradiția sau așa-numita onoare nu vor fi considerate ca o justificare.” Deși această prevedere se referă la violență, ea trebuie înțeleasă într-un sens larg, cuprinzând și noțiunea vagă de violență psihologică. Astfel, Convenția de la Istanbul devine un mijloc de redefinire substanțială a materialelor educaționale pe această temă.

De asemenea, faptul că Biserica Ortodoxă exclude femeile de la primirea Tainei Preoției ar putea fi considerată o încălcare a Convenției de la Istanbul. Nu este clar în ce măsură grupul de experți, avansat de Convenția de la Istanbul, va putea să se amestece în chestiuni care țin de morala, de organizarea și de autonomia Bisericii. Convenția de la Istanbul ar pune în pericol și secretul profesional al psihologilor, al doctorilor, al terapeuților sau al preoților. Articolul 28, intitulat raportarea de către profesioniști, îi transformă pe aceștia în informatori ai statului:

Părțile vor lua măsurile necesare pentru a asigura faptul că regulile de confidențialitate impuse de legislația internă anumitor profesioniști nu constituie un obstacol, în condiții adecvate, în calea raportării lor către organizațiile sau autoritățile competente, dacă au motive rezonabile să creadă că a fost săvârșit un act grav de violență, acoperit de sfera de aplicare a prezentei Convenții, și că sunt de așteptat alte acte grave de violență. Nu există nicio excepție de la această regulă. De asemenea, nu există nici excepții referitoare la școlile confesionale. Acestea ar putea fi sancționate pentru că nu permit bărbaților ce se consideră femei să folosească toaleta femeilor.

Concluzii

Convenția de la Istanbul este o convenție internațională problematică; prin urmare, ar fi meritat mai multă atenție și dezbatere publică în România. Aceasta propune o definiție nouă și controversată a „genului” în dreptul internațional, prezintă bărbații drept agresori, ceea ce constituie un stereotip discriminatoriu, încalcă libertatea religioasă și dreptul părinților de a-și instrui copiii în conformitate cu propriile convingeri religioase și morale. Nu în ultimul rând, Convenția de la Istanbul stabilește un mecanism de monitorizare, care intervine în mod intruziv în organizarea și practicarea tradițiilor și obiceiurilor statelor membre, care vor fi nevoite să se supună ideologiei „genului” ca și concept definit social. Eficientizarea mijloacelor deja existente în cadrul legal, informarea, procesele educative, participarea cetățenilor la consultații publice ar fi fost opțiuni viabile, care se concentrează asupra problematicii violenței domestice, fără a introduce prevederi care să contrazică dreptul internațional și european în materia drepturilor omului. - Avocat Adina Portaru,  ADF International, juricice. ro 

Care sunt consecințele ratificării de către România a controversatei Convenții de la Istanbul?

Mai poate România să facă un pas înapoi, așa cum au făcut-o alte state vecine, neratificând documentul care promovează o nouă viziune asupra noțiunii de gen - acestea au fost câteva din întrebările la care, purtătorul de cuvânt al Coaliției pentru Familie – avocatul Ana-Corina Săcrieru,  a răspuns în cadrul emisiunii „Credință și cultură”, realizată de Vasile Bănescu la Trinitas TV. 

Activenews sintetizează discuțiile evidențiind că pe fondul polemicilor aprinse din ultima perioadă, declanșate de prezentarea la MNȚR a unui film acuzat că face propagandă homosexualității în rândul tinerilor și după scandalul de la Focșani și București, când elevii au fost îndoctrinați  cu mesaje ideologice privind teoria de gen, în spațiul românesc au apărut dezbateri privind controversata Convenție de la Istanbul. Document ratificat de România, dar respins de țări ca Bulgaria și Slovacia. Despre îngrijorările privind punerea în practică a acestei Convenții, în care, potrivit ideologilor de serviciu, genul nu se suprapune cu sexul, dar și despre ce ar trebui să facă societatea românească a vorbit avocata Ana-Corina Săcrieru în interviul de la Trinitas TV.

Care este situația ratificării Convenției de la Istanbul:

„Convenția de la Istanbul a fost ratificată de România în anul 2016. Este refuzată să fie ratificată în aproape toate țările din jurul nostru, singura care a ratificat-o fiind Polonia, dar cu rezerve. Ungaria a sistat ratificarea acestei Convenții, în Bulgaria sunt foarte multe mișcări bine argumentate din rândul societății civile, din care rezultă de ce se opun bulgarii atât de tare, astfel încât, în prima parte a anului, președintele bulgar a declarat că Bulgaria nu va ratifica Convenția de la Istanbul, cu motivarea că noțiunile din interiorul său sunt prea vagi. Vorbim de o declarație a unui președinte de stat care deține în acest moment președinția Consiliului UE. În Slovacia s-a respins ratificarea ei de două ori." – Ana - Corina Săcrieru

Întrebată dacă un document atât de important promovat de UE nu ar fi trebuit supus consultării publice, Săcrieru a adus următoarele precizări: „Există o procedură întreagă, așa cum există la intrarea în vigoare a fiecărei legi. Este adevărat că Bisericile din statele unde s-a refuzat ratificarea au luat atitudine, însă acolo, inițial, societatea civilă a fost cea care a reacționat. Biserica nu e gardianul societății civile. Societatea  civilă este cea care trebuie să noteze eventuale tentative de acest gen, să le aducă la cunoștința celor care nu le înțeleg și abia apoi să se ia poziție. La noi, fără să încerc să iau apărarea BOR sau a altui cult creștin, pe fondul necunoașterii și al unui foarte jos nivel de implicare în ceea ce privește deciziile care ne privesc pe noi, dacă întrebi în mediul juridic despre această Convenție, la doi ani de la ratificare, poți avea surprize. Vreau însă să subliniez că, din moment de s-a întâmplat, și această ratificare s-a făcut, trebuie să analizăm implicațiile ei raportat la dispozițiile constituționale, pentru că un tratat nu poate intra în coliziune cu prevederile Constituției”.

Care ar fi primele consecințe ale ratificării Convenției? Explicația cât se poate de clară o dă Corina Săcrieru mai jos:

„Știți care e prima consecință după ce se definește genul în Convenție? Este articolul 12. pct.1, care spune așa: statul care ratifică această Convenție, deci România, promovează schimbarea modelelor sociale, culturale, de comportament, pentru femei și bărbați, în vederea eradicării prejudecăților, tradițiilor, obiceiurilor, practicilor bazate pe stereotipuri. Deci pe roluri de gen stereotipe. Convenția nu definește roluri de gen stereotip. Prima consecință: schimbarea modelului social și cultural bărbat-femeie. Într-o societate normală, cum au fost bulgarii, slovacii,  cum sunt lituanienii, care spun că nu li se potrivește această Convenție, la noi în țară, dacă vii și spui că potrivit sondajului 87% dintre români cred cu tărie în familia tradițională formată din femeie și bărbat, ai putea să spui că, da, este prevăzut așa ceva în Convenție, că genul este rolul asumat, dar uite ce spune teza finală - că dacă o societate le consideră adecvate. Dar noi, societatea românească nu le considerăm adecvate.”

Se mai poate face ceva?

„Astăzi, un grup de profesori universitari a cerut factorului politic să ia măsuri pentru retragerea Convenției. Este un fapt juridic consumat, care produce efecte juridice și care trebuie respectate. Și care nu are decât o singură consecință: conștientizarea, implicarea, înțelegerea, cunoașterea fiecărei definiții. Față de un fapt juridic cu consecințe juridice atât de mari, în momentul de față prima măsură care se impune este înțelegerea acestor termeni. Pentru că, de exemplu, Convenția prevede că orice măsură luată în temeiul prezentei Convenții nu se va considera discriminare.  Avem însă o mare problemă de discriminare: cel mai mare stereotip, profund discriminator, este acela că, potrivit Convenției, bărbatul este un agresor aprioric. Deci fiecare mamă care dă naștere la băieți dă naștere la niște apriorici agresori. Asta are consecințe foarte mari. Pentru că nu toți bărbații sunt agresori, nu toate violențele provin de la bărbați”, spune Corina Săcrieru. (Zilele trecute, așa cum a prezentat ActiveNews în exclusivitate, profesori universitari, între care Profesor Doctor Pavel Chirilă și Preot Profesor Constantin Necula, au semnat o scrisoare deschisă prin care denunță prevederile referitoare la definiția genului din Convenția de la Istanbul, documentul ratificat de țara noastră în absența oricărei dezbateri publice.)

La întrebarea dacă textul Convenției nu intră în coliziune cu art.29 al Constituției, unde se spune că părinții au dreptul preeminent să își crească copiii conform convingerilor lor, avocata a precizat că: „Articolul 14 din Convenție spune că statul care a ratificat Convenția se obligă să introducă materiale didactice suficiente privitoare la rolurile nestereotipe de gen. La toate nivelurile de învățământ. Când am văzut acest pasaj „la toate nivelurile de învățământ”, m-am gândit la ultima soluție pronunțată de CEDO, din iarna aceasta, în plângerea unor părinți elvețieni care au încercat să obțină dreptul de a nu frecventa fetița lor de grădiniță cursuri de educație sexuală. Potrivit convingerilor lor, dezvoltării fetiței, ei nu cred că este potrivit.  Statul elvețian le-a respins cererea și au pierdut la CEDO cu motivarea că odată introdusă disciplina de educație sexuală în curicullum, înseamnă că interesul social major e mai mare decât dreptul subiectiv invocat de persoana în discuție. 

Revenind la aplicarea art.14, „viața nu se găsește, viața se creează” - a fost unul dintre citatele spuse copiilor.  Întâi identificați tiparele, apoi deconstruiți-le și apoi reconstruiți-vă după propriul vostru calapod. Părintele este cel care răspunde de copil pentru că el este cel care realizează procesul care ar putea antrena răspunderea sau nu. Este graduală proporția dintre răspundere și investirea în educație. Cea mai frumoasă reglementare a acestei probleme o dă Codul nostru civil, care are un articol superb, art.487, care spune în ce constau nevoile copilului raportat la îndatorirea părintelui: dezvoltare psihologică, educație, învățătură și pregătire profesională. Toate astea sunt în conținutul relației dintre părinte și copil. Ceea ce este cel mai grav este că, odată cu intruziunea în educație,  se vine la pachet și cu măsurile de protecție a intruziunii”.

O altă consecință, la fel de gravă, a aplicării Convenției, ar fi, după cum susțin chiar experții în drept, punerea sub semnul întrebării a libertății religioase. Întrabată dacă România se mai poate retrage din această Convenție, Corina Săcrieru a afirmat:

„Legea tratatelor are capitol, are secțiune. Să ajungem însă la ultima consecință care vizează cultele. Este pusă sub semnul întrebării libertatea religioasă. O spun experți în drept,  care au analizat Convenția și au spus-o și argumentele celorlalte state care au refuzat. Convenția definește violența sub mai multe forme. Printre formele de violență ale Convenției există „violența psihologică”. Nu o definește, dar în cadrul violenței de gen, pentru că așa e definită violența, ca fiind violență „de gen”, dar spune convenția așa: Nu va constitui justificare pentru această violență cultura, tradiția, religia sau onoarea.” 

Declarația episcopilor din Lituania:

Declarație despre intenția de a semna Convenția Consiliului Europei cu privire la prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice

Ne preocupă îndemnul de a semna Convenția Consiliului Europei cu privire la prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice fără o dezbatere publică și fără a consulta societatea. Convenția conține prevederi care ridică semne de întrebare serioase, prevederi despre care cetățenii nu sunt informați în mod adecvat. În plus, nu s-a explicat clar ce angajamente își ia Lituania odată cu semnarea acesteia.

Combaterea violenței împotriva femeilor și a altor persoane este un scop nobil și folositor. Din nefericire, deși declară scopuri legitime, Convenția se bazează pe o viziune ideologizată cu privire la genul persoanei, care este prezentat ca un construct social ce nu coincide cu firea biologică a ființei umane. După semnarea și ratificarea acestui document, Lituania ar fi obligată să consolideze în sistemul ei juridic o nouă concepție despre genul persoanelor. Este însă puțin probabil ca redefinirea conceptului de gen al persoanelor să prevină violența împotriva femeilor și violența domestică. Nu există o justificare clară cu privire la modul în care această schimbare de interpretare ar putea să reducă violența.

Convenția își propune să stabilească noi temeiuri legale pentru interzicerea discriminării în funcție de „sexul social” și „identitatea de gen” (Articolul 4), temeiuri care însă pot fi interpretate foarte larg și ambiguu. Nu se explică cum se vor pune în practică aceste principii și care sunt noile responsabilități și situații care vor fi gestionate în baza ei de către autoritățile publice, instituțiile educaționale, mediul de afaceri și publicul larg.

Articolul 12 al Convenției cere, printre altele, măsuri „de promovare a schimbării modelelor de comportament social și cultural al femeilor și bărbaților, cu scopul de a eradica prejudecăți, obiceiuri, tradiții și alte practici bazate pe ideea inferiorității femeii sau pe roluri-stereotip pentru femei și bărbați”. Adoptarea unor astfel de prevederi reprezintă o sursă de amenințare permanentă pentru femei. Convenția se poate transforma cu ușurință într-un instrument convenabil de marginalizare a valorilor morale și a moștenirii spirituale care stau la temelia de valori a națiunii noastre.

Prevederile din Articolul 14 al Convenției sunt deosebit de îngrijorătoare, deoarece obligă semnatarii să includă materiale educaționale despre „roluri nestereotipe de gen” în programa școlară de la toate nivelurile de învățământ. Astfel de materiale pot include promovarea homosexualității și transsexualității. Încercarea de a lega combaterea violenței de introducerea unor prevederi străine de sistemul educațional lituanian și de valorile morale ale multor părinți creează un precedent care reprezintă motiv de îngrijorare.

În consecință, facem apel la autoritățile publice responsabile și la înalții oficiali de a nu acționa imediat în niciun fel cu privire la semnarea și ratificarea Convenției. Este inacceptabil să transformăm prevenirea violenței împotriva femeilor în vehicul ideologic pentru scopurile unor grupări care se opun specificului național și intereselor vitale ale țării. - Episcopii lituanieni, Sursa: Lietuvos Vyskupu Konferencija, via stiripentruviata.ro 

Extrase din comunicatul de presă al Conferinței Episcopilor Croați din 12 octombrie 2017:

Am concluzionat că problema violenței în general, inclusiv a violenței domestice, implică toți factorii sociali, inclusiv Biserica. În această privință, este important să fim deosebit de atenți ca eforturile justificate de a găsi cele mai bune soluții la această problemă socială să nu fie folosite în alte scopuri, precum ar fi introducerea ideologiei gender în sistemul legislativ – ideologie la care episcopii noștri s-au referit în mesajul lor din 2014 intitulat: „[Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut;] a făcut bărbat şi femeie” (Facerea 1, 27).

În acest context trebuie discutată în Parlamentul Croației problema ratificării Convenției Consiliului Europei cu privire la Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și a Violenței Domestice (Convenția de la Istanbul). Membrii Consiliului [pentru Viață și Familie] și ai comitetelor [pentru căsătorie și familie din fiecare dioceză] au fost informați că, în perioada 3 iunie – 3 august a anului curent, din cele 370 de comentarii generate de dezbaterea publică  referitoare la  Convenția de la Istanbul și ratificarea ei în parlamentul croat, patru cincimi au fost împotriva ratificării. Din opiniile exprimate reiese că există un pericol justificat de deturnare a anumitor prevederi ale documentului și de consecințe adverse care trebuie prevenite, deoarece aduc atingere directă demnității umane și datelor antropologice care definesc identitatea umană. Mai precis, Convenția de la Istanbul conține o prevedere (Art. 3c) care definește conceptul de gen ca „roluri, comportamente, activități și trăsături care reprezintă constructele sociale pe care o anumită societate le consideră potrivite pentru femei, respectiv bărbați”.

Consiliul [pentru Viață și Familie] reamintește că Biserica nu poate rămâne indiferentă cu privire la apărarea valorilor fundamentale care protejează demnitatea ființei umane, deoarece este „o chestiune importantă pentru viața personală a creștinilor și viața socială a timpurilor noastre” (Persona Humana, 2). Prin urmare, suntem cu toții chemați să respectăm adevărul care spune că nu poate exista o promovare autentică a demnității umane fără respectarea datelor firești ale naturii umane (Persona humana, 3). Aceste date nu trebuie confundate cu termeni arbitrari și cu imixtiuni similare în ordinea juridică ce au impact direct asupra datelor identitare fundamentale ale persoanei umane. În acest sens, Consiliul [pentru Viață și Familie] invită Parlamentul Croației, și în special pe aleșii care împărtășesc viziunea catolică, să nu ratifice Convenția menționată.

Decizia Guvernului bulgar. Guvernul de la Sofia a retras la începutul lunii martie proiectul de lege privind ratificarea Convenției de la Istanbul. Decizia a fost luată în timpul ședinței de guvern, în care premierul Bojko Borisov a anunțat că ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie va fi aborgată până când Curtea Constituțională se va pronunța asupra documentului. Premierul bulgar a anunțase încă de luna trecută că această controversată convenție a Consiliului Europei nu va fi ratificată atât timp cât în societate nu va exista suficient consens în privința ei. „După cum se știe, au exsitat reacții dure  ale partenerilor de coaliție, dar și din partea liderilor Bisericii Ortodoxe și a Muftiului. Au apărut temeri mari în rândul poporului bulgar. Suntem un guvern ales de popor și suntem obligați să ne conformăm cu ceea ce doresc oamenii”, a spus Boyko Borisov, conform agenției bulgare Novinite. Prin urmare, spune șeful guvernului de la Sofia, Curtea Constituțională este cea care va decide, iar după retragerea Convenției va fi posibilă o dezbatere, într-o atmosferă relaxată, în care pot fi cântărite toate argumentele pe această temă. Reamintim că formațiunea Patrioții Uniți, aflată în coaliția de guvernare, dar și Biserica Ortodoxă Bulgară s-au pronunțat împotriva ratificării  documentului, despre care spun că va încuraja căsătoriile între homosexuali și va permite acceptarea unui al treilea gen. 

Biserica Ortodoxă Bulgară solicită parlamentului bulgar să nu ratifice „Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice”.

Apelul Sfântului Sinod: Convenția de la Istanbul

“Dragi compatrioți,

dragi fii ai lui Dumnezeu, ai Sfintei noastre Biserici Ortodoxe din Bulgaria,

dragi reprezentanți ai puterii civile,

Motivul apelului nostru este “Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice“. Această convenție suscită îngrijorări față de viitorul civilizației europene creștine, deoarece conține o nouă concepție despre om: omul ca autosuficient sieși, omul fără Dumnezeu, care își urmează dorințele și patimile sale într-o asemenea măsură încât poate chiar să-și determine sexul.

Acest concept deschide ușa dezintegrării morale care duce în mod inevitabil la distrugerea psiho-fizică a omului, la o “a doua moarte”, care este o moarte spirituală. Aceasta este diametral opusă credinței noastre, în mijlocul căreia este Dumnezeu- Omul, Hristos și Care ne învață că sensul vieții creștinului constă în mântuirea și iubirea de Dumnezeu și de aproapele. De aceea nu este un creștin care să nu aprobe lupta împotriva violenței, cu atât mai mult violența împotriva femeilor.

Declarația de la Istanbul iese din sfera reglementării legale a acestei chestiuni, dat fiindcă aduce o schimbare în viziunea noastră asupra lumii. Legăturile dintre sexe, atitudinea față de religie, tradiții, obiceiuri, educație, așa cum sunt exprimate în ideile Convenției, contrazic convingerile seculare ale poporului bulgar în domeniul credinței, naționalității, moralei, onestității, demnității, educației și familiei. De mai bine de o mie de ani, poporul nostru a trăit cu o singură aspirație: să întrupeze dreptatea, dragostea și sfințenia – evanghelice -, să devină un popor sfânt și un popor al lui Dumnezeu (I Petru 2, 9-10 , I, 15-16) care, de-a lungul istoriei sale să propovăduiască valorile divine și virtuțile.

Deși este un act juridic, Convenția are și o dimensiune spirituală – este un instrument care insuflă un sistem de valori străine pentru noi, care permite societății să fie condusă de un nou model, ce corespunde intereselor unui mici părți.

În textul oficial al Convenției, în limba engleză, oriunde apare cuvântul “gen”, în limba bulgară este folosit termenul de “sex social”. În acest text, concepția despre“gen” diferă categoric de cea a sexului, constituind astfel o altă noțiune, necunoscută sistemului juridic bulgar și inexistentă în dicționarul limbii bulgare. De asemenea, o nouă traducere nu va schimba sensul și spiritul Convenției, în care utilizarea termenului “gen” și a derivatelor sale urmăresc scopuri diferite de cele care sunt proclamate, și anume, apărarea femeilor împotriva violenței. Acești termeni sunt utilizați pentru a face din politica statului o ideologie ce neagă faptul că omul există ca bărbat sau femeie, iar acest lucru este confirmat de o limbă nouă, artificială, pe care o găsim în Convenție, și care este străină și necunoscută mentalității noastre, culturii noastre, obiceiurilor noastre și tradiției ortodoxe.

Conform acestei ideologii, sexul ființei umane, ca bărbat sau femeie, nu are importanță pentru personalitatea sa, dar este prezentat ca „dictatura naturii“ față de libera alegere a omului, o dictatură de care el trebuie să se elibereze. Această ideologie care, prin ratificarea Convenției, ar deveni o lege de drept constrângătoare pentru cetățenii bulgari, neagă un adevăr fundamental biblic: „Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie” (Geneza 1:27).

Pentru Sfântul Sinod, exprimând vocea creștinilor ortodocși bulgari, lupta împotriva violenței față de femei și a violenței în familie este direct legată de virtuțile evanghelice, prima și cea mai mare dintre toate fiind dragostea față de Dumnezeu și față de oameni.

Dispozițiile Convenției privind introducerea în educație a “rolului ne-stereotip al genului”, “în programa oficială de învățământ și la toate nivelele de educație” sunt îndreptate împotriva căsătoriei prescrise între bărbat și femeie – celula Bisericii-, în care este exprimată dragostea și slujește mântuirii omului.

Conform Declarației Universale a Drepturilor Omului: “Familia este elementul natural și fundamental al societății și are dreptul la protecția societății și a Statului“. Punctul de referință pentru păstrarea acestui lucru este fidelitatea și încrederea între soți, în toate dimensiunile. Fără aceasta, societatea se va dezintegra și generația astfel creată va fi lipsită de dragoste, îngrijire și educație. Consecințele negării adevărurilor biblice sunt tragice și le observăm în multe societăți, în care ideologia de “gen” este de mult timp o politică de stat.

Cerem Adunării Naționale să nu ratifice Convenția de la Istanbul, care introduce concepte contrare credinței noastre ortodoxe, tradițiilor noastre naționale și sistemului nostru juridic. Chemăm poporul bulgar să-și apere credința, pe care a păstrat-o în mijlocul tuturor încercărilor istorice! Datoria sacră și părintească a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare este aceea de a reaminti poporului lui Dumnezeu cuvintele Sfintei Scripturi: “Vai de cei ce zic răului bine şi binelui rău!” (Isaia V, 20). - traducere de ROF, Sursa: culturavietii.ro  

  • Cum vor aduce femeile bune pe calea cea dreaptă pe bărbaţii lor? Prin exemplul lor bun. Corifeul Petru le sfătuieşte pe femei: „Femeilor, supuneţi-vă bărbaţilor voştri, aşa încât, chiar dacă sunt unii care nu se pleacă cuvântului, să fie câştigaţi, fără propovăduire, prin purtarea femeilor lor, văzând de aproape viaţa voastră curată şi plină de sfială” (I Petru 3, 1-3). Un fost milenarist mărturisea: „Eu o băteam pe soţia mea, şi aceasta se ruga pentru mine. Şi cu cât mai mult se ruga pentru mine, eu cu atât mai mult turbam şi o loveam. Însă faţa ei era întotdeauna senină. Şi, am zis în sinea mea: aceasta este femeie şi eu o bat fără milă, iar ea se roagă pentru mine! Credinţa, iubirea, dragostea ei faţă de mine m-au cutremurat şi m-am căit. Şi datorită ei am devenit şi eu creştin (alţii, din pricina soţiilor, devin atei)”. Şi când soţia unui hindus a devenit creştină, bărbatul ei a rupt-o în bătaie. Voia cu orice preţ s-o silească să se întoarcă la hinduism. Şi această femeie a răspuns cu blândeţea ei la purtarea lui chinuitoare. De fiecare dată îi făcea mâncare şi mai bună. Urmarea a fost că soţul sălbatic s-a îmblânzit, a devenit şi el creştin datorită soţiei lui. „Virtutea topeşte inimile”. - (Arhimandrit Vasilios Bacoianis, Căsătoria, Editura Tabor, Bucureşti, 2010, pp. 60-61)
  • "Bărbaţii sunt datori să-şi iubească femeile ca pe înseşi trupurile lor. Cel ce-şi iubeşte femeia pe sine se iubeşte"...

Epistola către Efeseni a Sfântului Apostol Pavel

Capitolul 5

1.
Fiţi dar următori ai lui Dumnezeu, ca nişte fii iubiţi,
2.
Şi umblaţi întru iubire, precum şi Hristos ne-a iubit pe noi şi S-a dat pe Sine pentru noi, prinos şi jertfă lui Dumnezeu, întru miros cu bună mireasmă.
3.
Iar desfrâu şi orice necurăţie şi lăcomie de avere nici să se pomenească între voi, cum se cuvine sfinţilor;
4.
Nici vorbe de ruşine, nici vorbe nebuneşti, nici glume care nu se cuvin, ci mai degrabă mulţumire.
5.
Căci aceasta s-o ştiţi bine, că nici un desfrânat, sau necurat, sau lacom de avere, care este un închinător la idoli, nu are moştenire în împărăţia lui Hristos şi a lui Dumnezeu.
6.
Nimeni să nu vă amăgească cu cuvinte deşarte, căci pentru acestea vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării.
7.
Deci să nu vă faceţi părtaşi cu ei.
8.
Altădată eraţi întuneric, iar acum sunteţi lumină întru Domnul; umblaţi ca fii ai luminii!
9.
Pentru că roada luminii e în orice bunătate, dreptate şi adevăr.
10.
Încercând ce este bineplăcut Domnului.
11.
Şi nu fiţi părtaşi la faptele cele fără roadă ale întunericului, ci mai degrabă, osândiţi-le pe faţă.
12.
Căci cele ce se fac întru ascuns de ei, ruşine este a le şi grăi.
13.
Iar tot ce este pe faţă, se descoperă prin lumină,
14.
Căci tot ceea ce este descoperit, lumină este. Pentru aceea zice: "Deşteaptă-te cel ce dormi şi te scoală din morţi şi te va lumina Hristos".
15.
Deci luaţi seama cu grijă, cum umblaţi, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca cei înţelepţi,
16.
Răscumpărând vremea, căci zilele rele sunt.
17.
Drept aceea, nu fiţi fără de minte, ci înţelegeţi care este voia Domnului.
18.
Şi nu vă îmbătaţi de vin, în care este pierzare, ci vă umpleţi de Duhul.
19.
Vorbiţi între voi în psalmi şi în laude şi în cântări duhovniceşti, lăudând şi cântând Domnului, în inimile voastre,
20.
Mulţumind totdeauna pentru toate întru numele Domnului nostru Iisus Hristos, lui Dumnezeu (şi) Tatăl.
21.
Supuneţi-vă unul altuia, întru frica lui Hristos.
22.
Femeile să se supună bărbaţilor lor ca Domnului,
23.
Pentru că bărbatul este cap femeii, precum şi Hristos este cap Bisericii, trupul Său, al cărui mântuitor şi este.
24.
Ci precum Biserica se supune lui Hristos, aşa şi femeile bărbaţilor lor, întru totul.
25.
Bărbaţilor, iubiţi pe femeile voastre, după cum şi Hristos a iubit Biserica, şi S-a dat pe Sine pentru ea,
26.
Ca s-o sfinţească, curăţind-o cu baia apei prin cuvânt,
27.
Şi ca s-o înfăţişeze Sieşi, Biserică slăvită, neavând pată sau zbârcitură, ori altceva de acest fel, ci ca să fie sfântă şi fără de prihană.
28.
Aşadar, bărbaţii sunt datori să-şi iubească femeile ca pe înseşi trupurile lor. Cel ce-şi iubeşte femeia pe sine se iubeşte.
29.
Căci nimeni vreodată nu şi-a urât trupul său, ci fiecare îl hrăneşte şi îl încălzeşte, precum şi Hristos Biserica,
30.
Pentru că suntem mădulare ale trupului Lui, din carnea Lui şi din oasele Lui.
31.
De aceea, va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va alipi de femeia sa şi vor fi amândoi un trup.
32.
Taina aceasta mare este; iar eu zic în Hristos şi în Biserică.
33.
Astfel şi voi, fiecare aşa să-şi iubească femeia ca pe sine însuşi; iar femeia să se teamă de bărbat

 

Citiți și:

Trăsăturile partenerului abuzator - Doxologia 

Drepturile și responsabilitatea părinților în educația copiilor - Avocat Ana- Corina Săcrieru 

Omul în zorii antropolatriei - Ziarul Lumina 

Proteste masive în Croația împotriva adoptării Convenției de la Istanbul - Activenews

Chiar aveam nevoie de noi pronume de gen? - Anacronic 

Transgenderismul, o religie sponsorizată de stat? - Cultura Vieții 

După București, Vrancea intră sub asediul presiunii LGBT - Vranceamedia 

Coaliția pentru Familie a sesizat Guvernul privind propaganda LGBT în școli - Hotnews 

Protest la Ministerul Culturii privind propaganda LGBT în școli - Ampress 

Convenția de la Istanbul, text integral în limba română 

11-03-2018
Citeste si:De acelasi autor:


    Adaugati un comentariu:
    Nume
    Email
    (nu va fi afisat)
    Comentariu
    Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
    Antispam:
    Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu


    Carti/produse despre:
    Conventia De La Istanbul, Combaterea Violentei, Egalitatea De Gen, Violenta Domestica,