Cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Stiinţă. Medicină. Cultură. ArtăNr. vizualizari: 1694

Poezii

Pr. Costică Moroianu
Tags: poezii;
         Amintiri
 
 
Mamă, gândul mi-e la tine,
Te revăd printre ninsori,
Cu priviri de ceruri pline,
Ascultând colindători.
 
Mâinile-s de daruri pline,
Le deschizi către copii
Și le dai cum se cuvine,
După datini, cum le știi.
 
Și Cuvântul din icoană
Ne zâmbește tuturor,
Sărut mâna, bună mamă,
Nins de amintiri, de dor.
 
                                 4 octombrie 2015   
                     
 
 
Bobotează
 
E-ntrecere… sănii cu cai
Aleargă la fel ca-n pruncie,
La poartă de dor și de rai,
Cuvântul e-n sat bucurie.
 
Prin spulberul alb de ninsori
Primește botezul Cuvântul
Și îngerii ning noii zori,
În alb înveșmântă pământul.
 
Feciorii, din ape au scos
O cruce, cu ea-naintează
Spre-altar, spre Cuvântul Hristos,
E-n satul de dor, Bobotează.
 
                               12 noiembrie 2015  
                         
 
 
Botezul Domnului
 
 
Copitele cailor, neaua frământă
Și caii aleargă, e bobotează,               
O cruce se-nalță și ei se avântă,
E Marele Praznic, Hristos se botează.
 
Feciorii-s în ape stropind viscolirea
Și unul din ei, crucea-n mâini ține sus,
Vestesc sărbătoarea, se bucură firea,
În ei și cu ei este Domnul Iisus.
 
Sătenii i-așteaptă cu vin și cojoace,
E-n sat bucuria botezului sfânt
Și-n case și-n inimi e tainica pace
A nou botezatului veșnic Cuvânt.
 
                              6 octombrie 2015 
                     
 
 
   Codrii
 
Leagănă-se, leagănă
Codrii-n adieri de vânt,
Doamne-n codri lasă-mă
Să ascult al doinei cânt.
 
Bunii-n codrii țării sunt,
Lacrimile firii lor,
Plânse într-al doinei cânt,
Sunt în suflete de dor.
 
Picură, îmi picură
Roua codrilor în cânt,
Doina mă asigură
Că străbunii-n codri sunt.
 
                           24 septembrie 2015  
                     
 
 
 
 
   Colind
 
În suflet și-afară-i zăpadă,
Trimisă-i de îngeri din cer,
Continuă fulgii să cadă,
Ne ninge eternul Mister.
 
Și iarna în mantie albă
E-n trecere dusă de vânt,
Ninsoarea în spulbere saltă
Și țurțurii cad pe pământ.
 
Și suflă-n ferestre, greu, vântul,
Și ning fulgii mari de zăpadă,
Copiii colindă Cuvântul
Și vin la icoane să-L vadă.
 
                             19 septembrie 2015 
                      
 
 
       
Ctitorie
 
 
Fă-ți din cuvinte temelii
Zidind o ctitorie
Cuvântului din veșnicii
Venit la liturghie.
 
În minte fă-I un sfânt altar
Și darul de cuvinte
Din suflet să-I aduci în dar
Cuvântului din minte.
 
Cuvântului să I te-nchini
În ctitoria sfântă,
Cuvintele ce sunt lumini,
Hristos binecuvântă.
 
                           22 septembrie 2015 
                       
 
                                Cuvintele tac
 
Se naște Cuvântul în lume,
Tăcere, cuvintele tac,
Iubirea de-a pururi rămâne,
Din gânduri, un scutec Îi fac.
 
Cuvântul Vieții, Iubirii,
Se naște-ntr-al peșterii lut,
Mă duc lângă El magii firii,
Mă-nchin Celui făr`de-nceput.
 
Cuvintele tac, doar Cuvântul
Lumină e-n lume în firi,
Sfințește și duhul și lutul
Cuvântul eternei Iubiri.
 
                           12 noiembrie 2015 
                   
 
 
Doamne-al veșnicei minuni
 
Doamne-al veșnicei minuni,
Reînvie-n noi tăria
Codrilor ce în furtuni,
Drepți, înfruntă vijelia.
 
Când furtuni în codri sunt,
Doamne, scut fii și tărie
Doinei neamului ce-o cânt
Pe pământ și-n veșnicie.
 
Când în codri-s vijelii,
Tu adu-ne-n suflet cerul,
Pacea Ta din veșnicii
Și învie-n noi Misterul.
 
                         19 septembrie 2015 
                    
 
 
Dorul binecuvântat
 
 
Nins de îngeri se tot duce
Dorul sufletului meu,
Pe-o cărare vrea s-apuce
Spre Cuvântul Dumnezeu.
 
Fulgi de nea însoțesc dorul
Pe a iernii cărăruie,
Spre Hristos Mântuitorul
Dorul sufletului suie.
 
Și Îl află în altarul
Ctitoriei vechi din sat,
Și primește-n taină harul
Dorul binecuvântat.
 
                           30 octombrie 2015  
                   
 
 
Dumnezeu e tot în toate
 
Dumnezeu este în lume,
E în fiecare om,
E în fiecare nume,
E în fiecare-atom.
 
Dumnezeu e tot în toate,
E prezent în firul ierbii,
E în Duh de libertate,
E în codri, Îl simt cerbii.
 
Dumnezeu e în durere,
Răstignit în lume este,
E în Duh de Înviere
Pe pământ și-n lumi celeste.
 
                            12 noiembrie 2015 
                     
 
 
Horind cu Veșnicia
 
 
Tot pe loc, pe loc, pe loc,
Noi horim cu Veșnicia,
La brâu flori de busuioc
Ne sfințesc în horă glia.
 
Roata horei, roata gliei
Sunt în neam, pe loc, pe loc,
Cu aghiasma Veșniciei
Le sfințim cu busuioc.
 
Aici suntem și vom fi
Roată într-al horei joc,
Pe pământ și-n veșnicii
Purtând flori de busuioc.
 
                              6 octombrie 2015 
                   
 
 
                    În căsuța de cer plină
 
Sat rămas pe o colină,
Nins de cer, de veșnicii,
Amintirile suspină
După cei duși dintre vii.
 
Parcă ieri era pruncia
Printre alți colindători
Și în suflet veșnicia,
Colindam din noapte-n zori.
 
Sat rămas pe o colină,
Ai prunciei ani s-au dus,
În căsuța de cer plină
A rămas însă Iisus.
 
                                 7 octombrie 2015  
              
 
 
În căsuța de la țară
 
Viscolit îmi este dorul
Dus în nopțile târzii
La căsuța cu pridvorul
Nins de cer, de veșnicii.
 
Și în casa de la țară,
Dorul intră nins de cer,
Îngerii colindă-afară
Veșnicului Sfânt Mister.
 
Din icoană ne privește
Nou-născutul Sfânt Cuvânt,
Neaua ninsă dăruiește
Scutec Pruncului cel Sfânt.
 
                             5 octombrie 2015 
                     
 
 
   În satul de dor
 
Deschisă e poarta bisericii-n cale,
În satul de dor de Cuvânt, de străbuni,
Colinde-s cântate sub bolțile sale,
Cuvântului Vieții, eternei Minuni.
 
Și ieslea-i altarul și Golgotă-n lume
Iubirii Cuvântului Sfânt întrupat,
Ce-nvie iubirea-I, pe toți să ne-adune
La Cina Vieții să fim ne-ncetat.
 
Ne ninge iubirea Lui sfântă, divină,
În satul din suflet, în satul din firi,
Sătenii-n biserica Lui se închină
Cuvântului Vieții, eternei Iubiri.
 
                            8 noiembrie 2015 
                   
 
 
                               În viscolire
 
 
Stă Hristos în viscolire
Într-un suflet de sărman,
Pe un scutec de iubire
Nins de îngeri an de an.
 
Și trec mulți prin viscolire,
Pe lângă Hristos născut
În sărmanul plâns în fire,
Nevăzut și neștiut.
 
E Hristos în viscolire,
Nou-născut în cel sărman
Pe un scutec de iubire,
Nins de îngeri an de an.
 
                       23 noiembrie 2015  
            
 
 
La cina sfântă
 
Mi-am regăsit copilăria-n sat,
Pe uliți, în biserică și-n casă,
Pe-al Vieții Domn, Cuvântul întrupat,
L-am regăsit cu bunii stând la masă.
 
În frângerile pâinii L-am găsit
Și-n părinteasca binecuvântare
Și din icoană, Domnul Sfânt, smerit,
Ne-nvăluia-n priviri pe fiecare.
 
Mi-am regăsit în sat copilăria,
În doine și-n colinde strămoșești,
Colind ca altădată Veșnicia,
Cuvântul prin ninsori împărătești.
 
                         18 noiembrie 2015 
                   
 
 
Colinde
 
 
S-a născut în sat Cuvântul,
E în casa tuturor,
Pentru El e nins pământul
Cu iubire și cu dor.
 
Vin sătenii în sumane,
Cămăși albe și ițari,
În ținuturi transilvane,
Prin troienii tot mai mari.
 
La biserică în tindă
Vin și lumânări aprind,
Satu-ntreg e în colindă
Și Cuvântul e-n colind.
 
                           4 octombrie 2015 
                     
 
                 
                          La Dorna Arini
 
La Dorna Arini e cerescul Cuvânt
Sub boltă de cer, ctitorie,
În preajmă străbunii-L colindă și-n cânt
E-a țării întregi veșnicie.
 
La Dorna Arini cerul e pe pământ
Născut în ninsoarea stelară,
În neamul de dor e cerescul Cuvânt,
`L-înfașă-n colinde o țară.
 
La Dorna Arini codrii-n preajmă Îi sunt
Și-n bucium păstorii dau veste
Că-n neam Nou-născut e cerescul Cuvânt,
Că țara-n Cuvânt pururi este.
 
                       29 octombrie 2015 
                           
 
Nicăieri nu e mai bine
 
Nicăieri nu e  mai bine
Ca în satul meu de dor
Cu ninsori de ceruri pline,
Cu străbunii ce nu mor.
 
Și îi știi, îi vezi în strană
În urmașii vieții lor
Și în cerul din icoană,
În Cuvântul tuturor.
 
Și colindă-n noi străbunii
Și în cer, și pe pământ,
Celui ce e Domn Minunii,
Nou-născutului Cuvânt.
 
                         12 noiembrie 2015 
            
 
 
                                  Ninge
 
 
Ninge, ninge-ntruna,
Ninge lin, frumos,
Norii ascund luna,
Ning pentru Hristos.
 
Ning, scutec să-I facă
Din omăt pufos
Și-n ieslea săracă
I-L dau lui Hristos.
 
Ninge-mpărătește
Cu fulgi mari de nea,
Pe Hristos vestește
A magilor stea.
 
                    11 septembrie 2015  
              
 
 
                          Noapte de Crăciun
 
Noaptea de Crăciun de altădată…
Vântul, neaua ninsă viscolea,
N-aveam brad în casa înnoptată,
Mâna mamei candelă-aprindea.
 
Și-n lumina-i, în icoana sfântă
Vedeam Nou-născutul Sfânt Cuvânt
Și-ascultam colinde, cum se cântă
În străbunul sat pe-acest pământ.
 
Era noaptea bucuriei sfinte
Când icoana cale deschidea
Spre a-I da Cuvântului cuvinte,
Candela din duh se aprindea.
 
                                     4 octombrie 2015
                              
 
 
                        Plânge cel lipsit de rost
 
Plânge-n viscoliri sărmanul
Fără pâine și-adăpost,
Când se schimbă-n cumpeni anul,
Plânge cel lipsit de rost.
 
Și nu-i nimeni să îl vadă,
Și de-ar fi, nu l-ar zări,
Merge singur prin zăpadă
Pe-al său drum spre veșnicii.
 
Și când nimeni nu-l întreabă
Cine e, de-al vieții greu,
Vine-n calea lui degrabă
Milostivul Dumnezeu.
 
Și îl sprijină și-i duce
Pe-ai Săi umeri crucea grea
Și sărmanul este cruce
Nins de-a îngerilor nea.
 
Și din jertfă, din durere
Și din viscolul stârnit,
Îl înalță-n înviere
Veșnicul Cuvânt slăvit.
 
                            6 octombrie 2015 
              
 
 
 Plânge Maica Preacurată
 
Plânge Maica Preacurată
Lângă veșnicul ei Fiu,
Noaptea e înviforată,
N-are scutec, e târziu.
 
Frig e-n peștera de tină,
Suflă rece aprig vânt,
Lângă Fiul ei suspină
Maica Sfântă pe pământ.
 
Și Cuvântul se smerește,
Este om și Dumnezeu,
Maica Sfântă-L învelește
Într-o lacrimă mereu.
 
                                   6 octombrie 2015   
                   
 
 
Potir ceresc
 
 
Un crin cu albele-i petale
Spre Preacurata-mi face cale,
Cuvântului divin mă-nchin
Și Maicii Sale-n duh senin.
 
Rămân cu Preacurata-n fire,
Cu Cel ce-i veșnică Iubire,
Cu Fiul ei, Cuvânt divin,
Și-n duh cu  neamul, lor mă-nchin.
 
Avem un rost, un neam, o țară
Și-o Maică pururea Fecioară
Și un potir ceresc de crin
Și veșnicul Cuvânt divin.
 
                          22 noiembrie 2015 
                   
 
 
Poveste de Crăciun
 
 
Trei copile la fereastră
Se tot uită lung pe drum,
Vor în noaptea grea, sihastră,
A-l zări pe Moș Crăciun
 
Mama lor nu-i lângă ele,
E în lumea lui Iisus,
Dincolo de nori și stele,
Dorul lor e de nespus.
 
Vor să le aducă veste
Moș Crăciun, de mama lor,
Să le spună o poveste
Într-o lacrimă de dor.
 
                           7 octommbrie 2015  
               
 
 
Raiul pe pământ
 
 
Raiul pe pământ
Ni-l aduce Sfântul,
Veșnicul Cuvânt
Căruia-I dăm cântul
 
Vechiului colind
Din străbuni păstrat,
Când stele se-aprind
Celui întrupat.
 
Raiul pe pământ
E Hristos Cuvântul,
Harul Celui Sfânt
Sfințește pământul.
 
                      7 octombrie 2015  
            
 
 
Satul meu de altădată
 
 
Satul meu de altădată,
Te revăd în amintiri,
E în casa înnoptată
Domnul veșnicei Iubiri.
 
Lângă-o candelă ce-i stinsă,
Din icoană, în priviri
Ne cuprinde-n noaptea ninsă
De atâtea amintiri.
 
Satul meu unde Misterul
Ne cuprinde ne-ncetat,
Readuci în suflet cerul
Logosului întrupat.
 
 
                          8 noiembrie 2015
                
 
 
Seară de Ajun
 
Seară de Ajun
Fără brad în tindă,
Fără Moș Crăciun,
Fără de colindă.
 
Veșnicul Cuvânt
Cuprinde-n privire
Pruncii plânși, câți sunt,
În casă-n trăire.
 
Lacrimile lor,
Globuri de lumină,
Într-un brad de dor
Cuvântul le-anină.
 
                     23 noiembrie 2015 
         
 
 
 Sfântul Nicolae
 
Sfântul Nicolae vine
Într-o casă de chirpici
Cu tavanul în ruine,
Bucurând copiii mici.
 
Ninge-n casă ca afară
Și în sobă lemne nu-s,
Dar le-aduce-n fapt de seară
Pentru Pruncul Sfânt Iisus
 
Nou-născut în fiecare,
Prunc ce-n casă stă în frig
Și-acum soba lemne are,
Gerurile nu-L înving.
 
Este focul ce-ncălzește,
Al Iubirii de nespus,
Când afară viscolește
Și zâmbește-n prunci, Iisus.
 
Sfântul Nicolae merge
Spre-alte case de chirpici,
Lacrimi de pe-obraji le șterge
Bucurând copiii mici.
 
                        13 noiembrie 2015  
            
 
 
Sub semnul crucii
 
Sub semnul crucii jertfei din iubire
A veșnicului Domn ceresc Cuvânt,
Se reașază-ntreaga omenire
În Înviere veșnică-n Duh Sfânt.
 
Și semnul crucii, jertfei în durere,
Devine-altar între pământ și cer
Și steag de biruință-n Înviere
A-mpărăției Sfântului Mister.
 
Din cruce izvorăște-n veci iubirea
Jertfitului și înviat Cuvânt
Ce-n Înviere ține toată firea
Și sus în cer, și-n lume pe pământ.
 
                              18 august 2015 
                  
 
 
                        Suntem neam de dor
 
Suntem neam de dor de cer
Și de datini strămoșești
Și de veșnicul Mister,
De ninsori împărătești.
 
Suntem neam de daci-romani
Și de dor de rugăciuni,
Ne susține ani de ani
Domnul veșnicei Minuni.
 
Suntem neam de vechi colinde
Și de codri în doiniri,
Țara-ntreagă ne-o cuprinde
Domnul veșnicei Iubiri.
 
Suntem neam de Doină veche
Dăinuirii noastre cânt,               
Drept, smerit, fără pereche,
Nins cu har de Duhul Sfânt.
 
Și din lacrima durerii
Ne înalță Domnul Sfânt,
Suntem neamul Învierii
În lumina din Cuvânt.
 
                       9 noiembrie 2015 
               
 

 
 
 
 
19-12-2015
Citeste si:De acelasi autor:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu