Cookies de analiza a traficului  Accept | (oricand puteti renunta la acceptul dat) Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Reconstructia suveranitatii (362) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Andrei Marga - 09-05-2023
  Statul modern s-a construit pe libertăți È™i drepturi fundamentale ale individului È™i cetățeanului, dar È™i pe suveranitate. Aceasta, în triplă privință: suveranitatea poporului, suveranitatea naÈ›iunii È™i suveranitatea statului. Fiecare este chestiune de drept. Formulat cât mai succint, ca să facem intuitive lucrurile, suveranitatea populară constă în dreptul poporului de a decide organizarea statului, politica sa generală È™i de a o controla. Suveranitatea naÈ›ională este drept al naÈ›iunii de a se promova prin reprezentanÈ›ii aleÈ™i. Suveranitatea de stat este drept al autorităților legitime de a lua decizii de promovare a intereselor naÈ›iunii. ÎnÈ›eleasă ca stăpânire de către ...citeste mai mult
Despre critică, libertate și adevăr (906) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop - 02-12-2020
  A săpa mereu prestigiul autorității recunoscute înseamnă a lucra la disoluÈ›ia comunității...   Vasile Alecsandri (1821-1890) – trecut la cele veÈ™nice exact acum 130 de ani È™i venit pe lume acum aproape două secole, considerat azi de unii „analiÈ™ti postmoderni” poet „minor”, demn de a fi uitat – s-a numărat printre făuritorii României moderne, deÈ™i nu a fost tocmai un model de modestie È™i de sfioÈ™enie. TotuÈ™i, spre finele vieÈ›ii, când i s-a atras atenÈ›ia că Eminescu este de departe deasupra lui, supărat pe tonul dizgraÈ›ios, vehement È™i jignitor al unor critici, a scris câteva versuri memorabile: „E unul care cântă mai dulce ...citeste mai mult
Cum este posibilă dictatura în democrație? Aspecte juridice, filosofice și teologice (1465) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 07-05-2020
   I. Putere È™i libertate  Istoria societății organizate statal È™i a regimurilor politice È™i de guvernare este cuprinsă în dialectica relaÈ›iei dintre puterea statului È™i libertatea omului. În momentele istorice în care putere statului predomină, se manifestă în forme accentuate, uneori din partea unui singur om, iar libertățile cetățeneÈ™ti sunt proclamate formal, îngrădite sau limitate, se spune că suntem în prezenÈ›a unui regim politic dictatorial, totalitar.  În situaÈ›ia în care regimul politic este constituÈ›ional È™i se bazează pe realitatea principiului supremaÈ›iei legii È™i al egalității în faÈ›a legii, inclusiv pentru deÈ›inătorii pute...citeste mai mult
Cu Hristos şi coronavirusul între trecut, prezent şi viitor (1192) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 30-03-2020
  Am putea asocia toată această situaÅ£ie generată de coronavirus cu un trigger care poate declanÅŸa reevaluări ale trecutului, formulări ale unor întrebări privitoare la viitor pe care încă nu ni le-am pus sau, pur ÅŸi simplu, ne punem întrebări acum despre situaÅ£ia de faţă, dacă tot am ieÅŸit din zona de confort ori de rutină a prezentului. În fond, orice perioadă de criză vine cu bilanÅ£uri, perspective, opÅ£iuni între instinctele de supravieÅ£uire ÅŸi alegeri spirituale nobile. A. Virus nou, temeri vechi sau despre mutaÅ£iile virusului comunist Pur ÅŸi simplu mă întreb de ce noi, românii, suntem atât de stresaÅ£i în situaÅ£ia de faţă, în vreme ce popul...citeste mai mult
J.J.Rousseau - un filosof al libertății și al rațiunii. Semnificații teologice (9156) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 21-01-2020
  Repere biografice Nu întotdeauna viaÈ›a unui filosof îÈ™i pune amprenta È™i asupra operei sale. În cazul lui Jean Jacques Rousseau existenÈ›a sa nu poate fi disociată de creaÈ›ia sa. Practic, ideile exprimate sunt o materializare a propriei sale existenÈ›e È™i a voinÈ›ei care a devenit un fapt de viață de a gândi È™i a trăi în mod liber. DorinÈ›a de a fi liber în tot ceea ce înseamnă frumuseÈ›ea unui astfel de stil de viață nu se realizează neapărat în mod facil sau printr-o simplă trăire subiectivă, mai ales în situaÈ›ia în care cel în cauză nu renunță cu uÈ™urință la principiile È™i idealurile sale de viață. De aceea, câteva succinte refer...citeste mai mult
Doctrina contractului social dintre stat şi Cetăţeni (6) Doctrina contractului social dintre stat şi Cetăţeni (6) (3547) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 07-05-2016
  SUVERANITATEA ȘI GUVERNÄ‚MÂNTUL Contractul social are ca principal efect crearea corpului social, diferit esenÈ›ial de starea naturală preexistentă vieÈ›ii sociale a omului. Până la această manifestare convergentă a voinÈ›elor umane, care generează corpul social, nu existau, în concepÈ›ia lui Rousseau, decât indivizi separaÈ›i, suficienÈ›i pentru ei înÈ™iÈ™i. Corpul social este definit ca fiind „un corp moral È™i colectiv”, alcătuit din toÈ›i membrii societății care îÈ™i pot manifesta voinÈ›a, inclusiv voinÈ›a politică. Prin această manifestare de voință, care este esenÈ›a contractului social, corpul social este o unitate, un „eu colectiv”, are o viață È...citeste mai mult
Puterea şi democraţia. Excesul de putere. Principiul proporționalității (13247) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 01-04-2014
  Scurte consideraÈ›ii privind conceptele de” legalitate” È™i „legitimitate” Legalitatea, ca trăsătură ce trebuie să caracterizeze actele juridice ale autorităților publice, are ca element central conceptul de „lege”. Andre Hauriou definea legea ca o regulă generală scrisă stabilită de către puterile publice după deliberare È™i comportând acceptarea directă sau indirectă a guvernanÈ›ilor1. Ion Deleanu o defineÈ™te drept „actul ce cuprinde reguli generale È™i obligatorii sancÈ›ionate prin forÈ›a de constrângere a statului, atunci când aplicarea ei nu se realizează din convingere È™i care este susceptibilă de aplicare ori de câte ori se ivesc condiÈ›iile...citeste mai mult