Tema luniiACTUALITATEA religioasăORTODOXIA (dreapta credinţă)Sfânta ScripturăSfânta Tradiţie şi ereziilePredici. Cateheze. PastoraţieORTOPRAXIA (dreapta trăire)Viaţa duhovnicească. MilosteniaMisiune. Mărturii. Vieţile SfinţilorRUGĂCIUNI. Icoane. MoaşteBISERICA si lumeaFamilia. Copiii. Educaţia. VocaţiaBiserica. Neamul. Politica. LumeaRenasterea satului, a scolii si a comunitatii crestineStiinţă. Medicină. Cultură. ArtăCĂLĂTOR prin ţara meaEvenimente. Apeluri. PetitiiCĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTIIArhiva REVISTE (articole) 1998-2011Calendar
Reconstructia suveranitatii (241) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Andrei Marga - 09-05-2023
Statul modern s-a construit pe libertăți È™i drepturi fundamentale ale individului È™i cetățeanului, dar È™i pe suveranitate. Aceasta, în triplă privință: suveranitatea poporului, suveranitatea naÈ›iunii È™i suveranitatea statului. Fiecare este chestiune de drept. Formulat cât mai succint, ca să facem intuitive lucrurile, suveranitatea populară constă în dreptul poporului de a decide organizarea statului, politica sa generală È™i de a o controla. Suveranitatea naÈ›ională este drept al naÈ›iunii de a se promova prin reprezentanÈ›ii aleÈ™i. Suveranitatea de stat este drept al autorităților legitime de a lua decizii de promovare a intereselor naÈ›iunii. ÎnÈ›eleasă ca stăpânire de către ...citeste mai mult
Statul modern s-a construit pe libertăți È™i drepturi fundamentale ale individului È™i cetățeanului, dar È™i pe suveranitate. Aceasta, în triplă privință: suveranitatea poporului, suveranitatea naÈ›iunii È™i suveranitatea statului. Fiecare este chestiune de drept. Formulat cât mai succint, ca să facem intuitive lucrurile, suveranitatea populară constă în dreptul poporului de a decide organizarea statului, politica sa generală È™i de a o controla. Suveranitatea naÈ›ională este drept al naÈ›iunii de a se promova prin reprezentanÈ›ii aleÈ™i. Suveranitatea de stat este drept al autorităților legitime de a lua decizii de promovare a intereselor naÈ›iunii. ÎnÈ›eleasă ca stăpânire de către ...citeste mai mult
Despre critică, libertate și adevăr (790) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop - 02-12-2020
A săpa mereu prestigiul autorității recunoscute înseamnă a lucra la disoluÈ›ia comunității... Vasile Alecsandri (1821-1890) – trecut la cele veÈ™nice exact acum 130 de ani È™i venit pe lume acum aproape două secole, considerat azi de unii „analiÈ™ti postmoderni” poet „minor”, demn de a fi uitat – s-a numărat printre făuritorii României moderne, deÈ™i nu a fost tocmai un model de modestie È™i de sfioÈ™enie. TotuÈ™i, spre finele vieÈ›ii, când i s-a atras atenÈ›ia că Eminescu este de departe deasupra lui, supărat pe tonul dizgraÈ›ios, vehement È™i jignitor al unor critici, a scris câteva versuri memorabile: „E unul care cântă mai dulce ...citeste mai mult
A săpa mereu prestigiul autorității recunoscute înseamnă a lucra la disoluÈ›ia comunității... Vasile Alecsandri (1821-1890) – trecut la cele veÈ™nice exact acum 130 de ani È™i venit pe lume acum aproape două secole, considerat azi de unii „analiÈ™ti postmoderni” poet „minor”, demn de a fi uitat – s-a numărat printre făuritorii României moderne, deÈ™i nu a fost tocmai un model de modestie È™i de sfioÈ™enie. TotuÈ™i, spre finele vieÈ›ii, când i s-a atras atenÈ›ia că Eminescu este de departe deasupra lui, supărat pe tonul dizgraÈ›ios, vehement È™i jignitor al unor critici, a scris câteva versuri memorabile: „E unul care cântă mai dulce ...citeste mai mult
Cum este posibilă dictatura în democrație? Aspecte juridice, filosofice și teologice (1338) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. Marius Andreescu - 07-05-2020
I. Putere È™i libertate Istoria societății organizate statal È™i a regimurilor politice È™i de guvernare este cuprinsă în dialectica relaÈ›iei dintre puterea statului È™i libertatea omului. În momentele istorice în care putere statului predomină, se manifestă în forme accentuate, uneori din partea unui singur om, iar libertățile cetățeneÈ™ti sunt proclamate formal, îngrădite sau limitate, se spune că suntem în prezenÈ›a unui regim politic dictatorial, totalitar. În situaÈ›ia în care regimul politic este constituÈ›ional È™i se bazează pe realitatea principiului supremaÈ›iei legii È™i al egalității în faÈ›a legii, inclusiv pentru deÈ›inătorii pute...citeste mai mult
I. Putere È™i libertate Istoria societății organizate statal È™i a regimurilor politice È™i de guvernare este cuprinsă în dialectica relaÈ›iei dintre puterea statului È™i libertatea omului. În momentele istorice în care putere statului predomină, se manifestă în forme accentuate, uneori din partea unui singur om, iar libertățile cetățeneÈ™ti sunt proclamate formal, îngrădite sau limitate, se spune că suntem în prezenÈ›a unui regim politic dictatorial, totalitar. În situaÈ›ia în care regimul politic este constituÈ›ional È™i se bazează pe realitatea principiului supremaÈ›iei legii È™i al egalității în faÈ›a legii, inclusiv pentru deÈ›inătorii pute...citeste mai mult
Cu Hristos şi coronavirusul între trecut, prezent şi viitor (1080) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 30-03-2020
Am putea asocia toată această situaÅ£ie generată de coronavirus cu un trigger care poate declanÅŸa reevaluări ale trecutului, formulări ale unor întrebări privitoare la viitor pe care încă nu ni le-am pus sau, pur ÅŸi simplu, ne punem întrebări acum despre situaÅ£ia de faţă, dacă tot am ieÅŸit din zona de confort ori de rutină a prezentului. În fond, orice perioadă de criză vine cu bilanÅ£uri, perspective, opÅ£iuni între instinctele de supravieÅ£uire ÅŸi alegeri spirituale nobile. A. Virus nou, temeri vechi sau despre mutaÅ£iile virusului comunist Pur ÅŸi simplu mă întreb de ce noi, românii, suntem atât de stresaÅ£i în situaÅ£ia de faţă, în vreme ce popul...citeste mai mult
Am putea asocia toată această situaÅ£ie generată de coronavirus cu un trigger care poate declanÅŸa reevaluări ale trecutului, formulări ale unor întrebări privitoare la viitor pe care încă nu ni le-am pus sau, pur ÅŸi simplu, ne punem întrebări acum despre situaÅ£ia de faţă, dacă tot am ieÅŸit din zona de confort ori de rutină a prezentului. În fond, orice perioadă de criză vine cu bilanÅ£uri, perspective, opÅ£iuni între instinctele de supravieÅ£uire ÅŸi alegeri spirituale nobile. A. Virus nou, temeri vechi sau despre mutaÅ£iile virusului comunist Pur ÅŸi simplu mă întreb de ce noi, românii, suntem atât de stresaÅ£i în situaÅ£ia de faţă, în vreme ce popul...citeste mai mult
J.J.Rousseau - un filosof al libertății și al rațiunii. Semnificații teologice (8643) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. Marius Andreescu - 21-01-2020
Repere biografice Nu întotdeauna viaÈ›a unui filosof îÈ™i pune amprenta È™i asupra operei sale. În cazul lui Jean Jacques Rousseau existenÈ›a sa nu poate fi disociată de creaÈ›ia sa. Practic, ideile exprimate sunt o materializare a propriei sale existenÈ›e È™i a voinÈ›ei care a devenit un fapt de viață de a gândi È™i a trăi în mod liber. DorinÈ›a de a fi liber în tot ceea ce înseamnă frumuseÈ›ea unui astfel de stil de viață nu se realizează neapărat în mod facil sau printr-o simplă trăire subiectivă, mai ales în situaÈ›ia în care cel în cauză nu renunță cu uÈ™urință la principiile È™i idealurile sale de viață. De aceea, câteva succinte refer...citeste mai mult
Repere biografice Nu întotdeauna viaÈ›a unui filosof îÈ™i pune amprenta È™i asupra operei sale. În cazul lui Jean Jacques Rousseau existenÈ›a sa nu poate fi disociată de creaÈ›ia sa. Practic, ideile exprimate sunt o materializare a propriei sale existenÈ›e È™i a voinÈ›ei care a devenit un fapt de viață de a gândi È™i a trăi în mod liber. DorinÈ›a de a fi liber în tot ceea ce înseamnă frumuseÈ›ea unui astfel de stil de viață nu se realizează neapărat în mod facil sau printr-o simplă trăire subiectivă, mai ales în situaÈ›ia în care cel în cauză nu renunță cu uÈ™urință la principiile È™i idealurile sale de viață. De aceea, câteva succinte refer...citeste mai mult
Doctrina contractului social dintre stat ÅŸi Cetăţeni (6) (3402) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. Marius Andreescu - 07-05-2016SUVERANITATEA ȘI GUVERNÄ‚MÂNTUL Contractul social are ca principal efect crearea corpului social, diferit esenÈ›ial de starea naturală preexistentă vieÈ›ii sociale a omului. Până la această manifestare convergentă a voinÈ›elor umane, care generează corpul social, nu existau, în concepÈ›ia lui Rousseau, decât indivizi separaÈ›i, suficienÈ›i pentru ei înÈ™iÈ™i. Corpul social este definit ca fiind „un corp moral È™i colectiv”, alcătuit din toÈ›i membrii societății care îÈ™i pot manifesta voinÈ›a, inclusiv voinÈ›a politică. Prin această manifestare de voință, care este esenÈ›a contractului social, corpul social este o unitate, un „eu colectiv”, are o viață È...citeste mai mult
Puterea şi democraţia. Excesul de putere. Principiul proporționalității (13062) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. Marius Andreescu - 01-04-2014
Scurte consideraÈ›ii privind conceptele de” legalitate” È™i „legitimitate” Legalitatea, ca trăsătură ce trebuie să caracterizeze actele juridice ale autorităților publice, are ca element central conceptul de „lege”. Andre Hauriou definea legea ca o regulă generală scrisă stabilită de către puterile publice după deliberare È™i comportând acceptarea directă sau indirectă a guvernanÈ›ilor1. Ion Deleanu o defineÈ™te drept „actul ce cuprinde reguli generale È™i obligatorii sancÈ›ionate prin forÈ›a de constrângere a statului, atunci când aplicarea ei nu se realizează din convingere È™i care este susceptibilă de aplicare ori de câte ori se ivesc condiÈ›iile...citeste mai mult
Scurte consideraÈ›ii privind conceptele de” legalitate” È™i „legitimitate” Legalitatea, ca trăsătură ce trebuie să caracterizeze actele juridice ale autorităților publice, are ca element central conceptul de „lege”. Andre Hauriou definea legea ca o regulă generală scrisă stabilită de către puterile publice după deliberare È™i comportând acceptarea directă sau indirectă a guvernanÈ›ilor1. Ion Deleanu o defineÈ™te drept „actul ce cuprinde reguli generale È™i obligatorii sancÈ›ionate prin forÈ›a de constrângere a statului, atunci când aplicarea ei nu se realizează din convingere È™i care este susceptibilă de aplicare ori de câte ori se ivesc condiÈ›iile...citeste mai mult