Cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Despre critică, libertate și adevăr (126) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop - 02-12-2020
  A săpa mereu prestigiul autorității recunoscute înseamnă a lucra la disoluția comunității...   Vasile Alecsandri (1821-1890) – trecut la cele veșnice exact acum 130 de ani și venit pe lume acum aproape două secole, considerat azi de unii „analiști postmoderni” poet „minor”, demn de a fi uitat – s-a numărat printre făuritorii României moderne, deși nu a fost tocmai un model de modestie și de sfioșenie. Totuși, spre finele vieții, când i s-a atras atenția că Eminescu este de departe deasupra lui, supărat pe tonul dizgrațios, vehement și jignitor al unor critici, a scris câteva versuri memorabile: „E unul care cântă mai dulce ...citeste mai mult
Cum este posibilă dictatura în democrație? Aspecte juridice, filosofice și teologice (461) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. Marius Andreescu - 07-05-2020
   I. Putere și libertate  Istoria societății organizate statal și a regimurilor politice și de guvernare este cuprinsă în dialectica relației dintre puterea statului și libertatea omului. În momentele istorice în care putere statului predomină, se manifestă în forme accentuate, uneori din partea unui singur om, iar libertățile cetățenești sunt proclamate formal, îngrădite sau limitate, se spune că suntem în prezența unui regim politic dictatorial, totalitar.  În situația în care regimul politic este constituțional și se bazează pe realitatea principiului supremației legii și al egalității în fața legii, inclusiv pentru deținătorii pute...citeste mai mult
Cu Hristos şi coronavirusul între trecut, prezent şi viitor (424) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 30-03-2020
  Am putea asocia toată această situaţie generată de coronavirus cu un trigger care poate declanşa reevaluări ale trecutului, formulări ale unor întrebări privitoare la viitor pe care încă nu ni le-am pus sau, pur şi simplu, ne punem întrebări acum despre situaţia de faţă, dacă tot am ieşit din zona de confort ori de rutină a prezentului. În fond, orice perioadă de criză vine cu bilanţuri, perspective, opţiuni între instinctele de supravieţuire şi alegeri spirituale nobile. A. Virus nou, temeri vechi sau despre mutaţiile virusului comunist Pur şi simplu mă întreb de ce noi, românii, suntem atât de stresaţi în situaţia de faţă, în vreme ce popul...citeste mai mult
J.J.Rousseau - un filosof al libertății și al rațiunii. Semnificații teologice (2150) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. Marius Andreescu - 21-01-2020
  Repere biografice Nu întotdeauna viața unui filosof își pune amprenta și asupra operei sale. În cazul lui Jean Jacques Rousseau existența sa nu poate fi disociată de creația sa. Practic, ideile exprimate sunt o materializare a propriei sale existențe și a voinței care a devenit un fapt de viață de a gândi și a trăi în mod liber. Dorința de a fi liber în tot ceea ce înseamnă frumusețea unui astfel de stil de viață nu se realizează neapărat în mod facil sau printr-o simplă trăire subiectivă, mai ales în situația în care cel în cauză nu renunță cu ușurință la principiile și idealurile sale de viață. De aceea, câteva succinte refer...citeste mai mult
Doctrina contractului social dintre stat şi Cetăţeni (6) Doctrina contractului social dintre stat şi Cetăţeni (6) (2376) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. Marius Andreescu - 07-05-2016
  SUVERANITATEA ȘI GUVERNĂMÂNTUL Contractul social are ca principal efect crearea corpului social, diferit esențial de starea naturală preexistentă vieții sociale a omului. Până la această manifestare convergentă a voințelor umane, care generează corpul social, nu existau, în concepția lui Rousseau, decât indivizi separați, suficienți pentru ei înșiși. Corpul social este definit ca fiind „un corp moral și colectiv”, alcătuit din toți membrii societății care își pot manifesta voința, inclusiv voința politică. Prin această manifestare de voință, care este esența contractului social, corpul social este o unitate, un „eu colectiv”, are o viață ...citeste mai mult
Puterea şi democraţia. Excesul de putere. Principiul proporționalității (11292) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. Marius Andreescu - 01-04-2014
  Scurte considerații privind conceptele de” legalitate” și „legitimitate” Legalitatea, ca trăsătură ce trebuie să caracterizeze actele juridice ale autorităților publice, are ca element central conceptul de „lege”. Andre Hauriou definea legea ca o regulă generală scrisă stabilită de către puterile publice după deliberare și comportând acceptarea directă sau indirectă a guvernanților1. Ion Deleanu o definește drept „actul ce cuprinde reguli generale și obligatorii sancționate prin forța de constrângere a statului, atunci când aplicarea ei nu se realizează din convingere și care este susceptibilă de aplicare ori de câte ori se ivesc condițiile...citeste mai mult