Mesajul Rusiei către R. Moldova: Sunteţi ai imperiului creştin al Moscovei

Patriarhul Moscovei şi Întregii Rusii, Kirill, va efectua o vizită de 2 zile la Chişinău în perioada 7-9 septembrie 2013 şi va avea întâlniri atât cu conducerea bisericească, cât şi cu cea politică. Patriarhul va vizita şi Tiraspolul, unde se va întâlni cu liderul separatist Evgheni Şevciuk. Motivul oficial al vizitei în R. Moldova este împlinirea a 200 de ani de la trecerea Eparhiei de Chişinău sub oblăduirea canonică a Bisericii Ortodoxe Ruse (n.n. etapă din rusificarea forţată a românilor basarabeni ocupaţi în anul 1812 de Imperiul ţarist) . După cum comentează presa locală, vizita patriarhului Kirill are substrat politic şi nu poate fi o coincidenţă că ea are loc chiar înaintea semnării, la Vilnius, de către R. Moldova, a Acordurilor de Asociere la Uniunea Europeană.

Ultima dată, patriarhul Moscovei a fost la Chişinau în octombrie 2011. Atunci a fost întâmpinat cu proteste ale organizaţiilor nonguvernamentale. Mai multi activisti au considerat vizita un instrument prin care Federatia Rusa si-ar extinde influenta in Republica Moldova. În 2012, în cadrul unei întrevederi cu reprezentanţii Mitropoliei Moldovei, Patriarhul Kirill a declarat că „Republica Moldova este parte componentă a Sfintei Rusii. Acest fapt este mai presus de toate graniţele politice şi niciun partid politic care ameninţă cu separarea noastră nu este în măsură să rupă această unitate. Cu cât mai devreme vor înţelege acest lucru, cu atât mai puţine forţe vor irosi".

Spicuim dintre reacţiile din presa moldovenească:

Clopotele bisericilor din Republica Moldova vor bate altfel. Unele vor bate a primejdie, ca pe timpurile când dădeau turcii, altele – a smerenie în faţa ÎPS Kirill, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, “care vine să-i îngenuncheze pe moldoveni sub patrafirul său”, scrie ziarul “Timpul”. Din păcate, subliniază articolul, nici Mitropolia Basarabiei (dependentă canonic de Patriarhia Română), dar nici vreun partid politic nu şi-a exprimat protestul faţă de cruciada creştină pornită de Patriarhul Kirill, care urmăreşte expansiunile teritoriale şi politice ale Moscovei.

“La noi însă ÎPS Kirill intră, ca la el acasă, cu cădelniţa în curte străină pentru a marca în continuare teritoriul canonic al Patriarhiei Ruse, indirect arătând tuturor că aceasta e zona de influenţă a Moscovei”, scrie în continuare “Timpul”.

In prefaţa volumului în care au fost incluse predicile patriarhului Rus, rostite în anul 2010, scrie că acesta se roagă ca “orientarea politică a Moldovei să contribuie la păstrarea unităţii Sfintei Rusii” – Ziarul de Gardă. Atât a spus, lăsând fără nume concrete simpatiile sale politice de aici, accentuează săptămânalul.

Anatol Ţăranu, analist politic şi fost ambasador al R. Moldova la Moscova spunea: „ Conotaţiile şi legăturile politice ale Patriarhului Kirill sunt mai mult decât evidente… nu s-a sfiit niciodată să facă declaraţii politice. El va promova la Chişinău nu numai interesele canonice ale Patriarhiei ruse, ci şi cele politice. Moldova nicidecum  nu poate fi parte a Sfintei Rusii, pentru că face parte din spaţiul religios creştin-ortodox al României.”

Un preot ortodox declara pentru ziarul Timpul: „… N-aş vrea ca dumnealui să vină, cum a fost în Ucraina, şi să ne vorbească despre procese electorale. Ar fi un lucru foarte dureros pentru sufletele noastre, ale celor care suntem, din punct de vedere politic, împărţiţi în două tabere. Asta ar trezi nemulţumire în rândurile credincioşilor.”

Nota redacţiei:

Evenimentul care va fi marcat la Chişinău este de fapt, anexarea silnică a Basarabiei de către Imperiul Rus în 1812. În opinia noastră, liderii politici de la Chişinău ar trebui să sesizeze capcana şi să fie circumspecţi şi atenţi la cadrul istoric şi fondul politic al unei eventuale întrevedri cu Patriarhul Kirill. Soluţia nu este boicotarea vizitei, ci disocierea de aniversarea de tristă amintire pentru Basarabia şi România. Pe o veche carte bisericească, un preot basarabean a scris, spre a rămâne pentru generaţiile viitorare: "În  1812, ca să se ştie, a pus muscalu piatră de hotar la Prut şi a rupt biata noastră Moldovă în două. Acest trist eveniment s-a petrecut în urma războiului ruso-turc din 1806-1812, încheiat cu Tratatul de Pace de la Bucureşti, din 16/28 mai 1812” - Ziarul Unirea.

Patriarhul Kirill merge ca un sol al păcii, în ambele părţi ale Nistrului fiindcă tactica de moment a Rusiei în R. Moldova este de a alterna şantajul diplomatic cu mesajul soft în duh ortodox. Ortodoxia este folosită politic pentru ca moldovenii să uite că „lupul îşi schimbă părul, dar năravul… ”. Poporul moldovean este vulnerabil întrucât se află la mijloc între aspiraţiile europene promise şi pe punctul de a fi împlinite de actuala clasă politică şi conştiinţa că valorile creştine sunt nesocotite de guvernanţi. Deşi aservit Moscovei, Mitropolitul Vladimir a avut curajul ca prin hotărâre de sinod să caterisească pe politiceinii care au susţinut legea privind drepturile homosexualilor.