Cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Tema luniiNr. vizualizari: 5164

Lider extremist maghiar: Ne asumam un conflict cu România!

Tags: naţiune; neam; patriotism; România; Transilvania;
Lider extremist maghiar: Ne asumam un conflict cu România!
Prezent la evenimentele Taberei de Vară a Tineretului Maghiar din Ardeal (EMI), liderul partidului extremist Jobbik, Vona Gabor, a declarat, sămbătă, că formaţiunea pe care o reprezintă nu va renunţa la lupta pentru drepturile şi interesele maghiarilor din România chiar dacă acest compromis presupune un conflict deschis cu ţara noastră, informează Frontpress. Mai mult, liderul extremiştilor s-a arătat de acord cu solicitarea transmisă de Laszlo Tokes către premierul Viktor Orban privind instaurarea unui “protectorat” asupra Transilvaniei. În replica, Partidul Conservator, prin deputatul Ovidiu Raeţchi, cere ca Vona Gabor să fie declarat persona non grata.
 
Reacţia Ministerului Român al Afacerilor Externe a venit imediat sub forma a două comunicate de presă, pe care le redăm mai jos, urmate de un comentariu al redacţiei:
 
Precizări de presă ca reacţie la declaraţiile făcute în cadrul Taberei de vară de la Joseni: Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate şi respinge declaraţiile făcute în cadrul Taberei de vară de la Joseni, în cursul zilei de sâmbătă, 10 august 2013. Astfel, pe tema autonomiei pe criteriu etnic, MAE reaminteşte faptul că aceasta nu face parte din standardele europene actuale omologate pentru minorităţile naţionale, la fel ca şi aşa zisele drepturi colective pentru minorităţile naţionale, care sunt excluse conceptual din planul relaţiei bilaterale prin Tratatul politic de bază din 1996. În ce priveşte afirmaţia că pentru soluţionarea aşa-zisei probleme a maghiarilor din România este necesară asumarea unui conflict între Ungaria şi România, MAE apreciază că este extrem de gravă. Ea contravine flagrant spiritului şi realităţilor europene contemporane, principiilor de drept internaţional, Tratatului politic de bază, precum şi Parteneriatului Strategic bilateral. Astfel de poziţionări sunt complet anacronice şi trebuie condamnate cu toată fermitatea de către toţi actorii responsabili din România, Ungaria şi Europa, în general. MAE dezavuează orice manifestări sau declaraţii extremiste care au loc pe teritoriul României. MAE reaminteşte că este nevoit să ia poziţie, în mod public, pentru a doua oară în decurs de o lună, faţă de declaraţiile unor oficiali ungari făcute în contextul unor şcoli sau tabere de vară organizate de teritoriul suveran al României care disonează cu „Parteneriatului strategic ungaro-român pentru Europa în secolul XXI”. Ministerul Afacerilor Externe aşteaptă din partea Guvernului de la Budapesta să se disocieze de declaraţiile Jobbik făcute la Joseni în cursul zilei de ieri.
         
Precizari MAE referitor la propunerea de declarare ca persona non grata a unui cetăţean ungar, urmare a unor declaraţii cu caracter extremist: Ministerul Afacerilor Externe precizează că declararea în calitate de persona non grata a unui cetăţean străin este aplicabilă, conform Convenţiei ONU de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961 (art. 9), doar persoanelor având statut diplomatic. În analiza preliminară a MAE, declaraţiile cu caracter extremist în cauză, care promovează, între altele, ura şi violenţa pe motive etnice,  ar putea atrage răspunderea autorilor în baza dreptului comun, având în vedere, inclusiv, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr.  31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter rasist sau xenofob, şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. Conform acestui act normativ, în cazul faptelor descrise şi incriminate de acesta, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror. De asemenea, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art. 85 procedura prin care un străin este declarat indezirabil, ca măsură care se dispune împotriva unui străin care a desfăşurat, desfăşoară ori există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică. Această măsură se dispune de Curtea de Apel Bucureşti, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Procurorul sesizează instanţa de judecată, la propunerea instituţiilor cu competenţe în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale care deţin date sau indicii temeinice în sensul menţionat mai sus.
 
Nota noastră:
 
Despre subiectul mai larg pe care l-am putea numi „Ungaria vrea Ardealul”, vom scrie într-un articol tematic ulterior. Cu privire la afirmaţiile liderului Jobbik, putem spune, fără exagerare, că ele echivalează cu o declaraţie de război. Credem că este vremea ca nu numai MAE, ci şi liderii politici de la Bucureşti, preşedinte şi prim-ministru, să reacţioneze.
 
După cum informam anterior, liderii UDMR susţin eliminarea definiţiei de „stat naţional” din noua Constituţie a României. În acelaşi timp, susţin că principala lor grijă e „identitatea naţională” a minorităţii maghiare chiar cu riscul unui conflict cu statul român. Ipocrizia şi dublul standard sunt flagrante, ideea naţională fiind uzitată după cum interesul politic o cere. Toate acestea au loc sub umbrela autorităţilor de la Budapesta, încălcând minimul de respect faţă de România, statul în care trăiesc şi în care, nici pe departe nu le lipsesc drepturile de minoritari. Dorinţa de segregare faţă de statul naţional român, excesiv vehiculata idee a autonomiei secuilor, sunt periculoase şi trebuie contracarate cu toate armele diplomatice şi nediplomatice (înţelegând aici rolul serviciilor secrete, al politicienilor şi, deloc în ultimul rând, al Bisericii – iniţiativa IPS Ioan Selejan de a împărţi drapele tricolore în secuime fiind absolut lăudabilă).
 
În mod intenţionat şi subversiv, liderii maghiari pun egalitate între statul naţional şi statul etnic, considerându-l anacronic. Iată ce spunea Francis Fukuyama, în volumul Construcţia statelor: guvernarea şi ordinea mondială în secolul XX, Ed. Antet, 2004: „Statul national, departe de a fi anacronic, este singura garanţie că se mai păstrează, cât de cât, o formă democratică de guvernare şi că nu se legifereaza hegemonia colonialistă asupra regiunilor periferice marilor puteri.”
 
Un reportaj al Channel 4 News despre extrema dreaptă maghiară, descrie impresiile din mijlocul susţinătorilor din Ungaria Partidului Jobbik: „ [...] În Budapesta, m-am trezit că stau în mijlocul unei mulţimi de 8 000 de suporteri Jobbik… Mulţimea era o adunătură bizară de skinheads neonazişti, naţionalişti bătrâni şi tineri maghiari obişnuiţi. Eram acolo cu Channel 4 News şi făceam un film despre extrema dreaptă şi, în timp ce echipa filma chioşcurile unde skinheadşii vindeau bice şi securi, m-am trezit singur în mulţime chiar în momentul în care începea imnul naţional… După lăsarea întunericului, participanţii au renunţat la masca respectabilă. Sub ochii unui membru Jobbik, am fost pocnit peste cap de către un fascist nervos că veniseră şi „evrei” la festival. Apoi acelaşi om mi-a turnat o bere în cap. Deşi eram nervos şi lipicios, ştiu că putea fi mai rău de atât. Doar mă aflam într-o pădure, înconjurat de naţionalişti şi chioşcuri unde se vindeau bice şi securi. M-am adaptat rapid la ideea că naţionaliştii renunţaseră la decenţă şi se transformaseră în extrema dreaptă pe care o cunoaştem cu toţii: oameni beţi, înceţi în gândire, care se luau de oricine nu arăta ca ei. În dimineaţa aceea, urmărisem o sesiune de antrenament a miliţiei naţionaliste Magyar Nemyeti Garda. Liderul grupului îşi explica motivaţiile politice: Există două probleme majore. „Problema din ţară sunt infracţiunile comise de ţigani, iar problema externă e expansiunea teritorială a evreilor.” Ţiganii şi evreii – aceeaşi problemă de la începutul secolului 20 e pe val în Ungaria de azi. [...]”
 
Agenda de politică externă este încinsă şi statul român este din nou obligat la politica mersului pe sârmă. Americanii declară toleranţă zero ţărilor tradiţionaliste (ca a noastră) în raport cu „drepturile” minorităţilor sexuale şi ne şantajează cu Raportul de ţară, Rusia face un şantaj cu mănuşi de catifea privind condiţia sinequanon a legăturii dintre Reunificarea cu Basarabia şi intrarea României în Eurasia, giganţii economici şi financiari străini se bat pe resursele noastre naturale fără a ţine cont de impactul asupra mediului şi de voinţa românilor de rând, FMI face regulile şi măreşte birurile, Uniunea Europeană impune aquis-ul digitalizării şi înregistrării electronice, Ungaria vrea Ardealul. Istoria confirmă că rezultatul  războaielor considerate dinainte pierdute a fost în mod minunat întors prin voinţa divină. Cu o singură condiţie: conducători şi popor să se plece în primul rând lui Iisus Hristos şi să urmeze Lui.
 
PS. La o dată ulterioară apariţiei articolului nostru, a sosit şi reacţia preşedintelui Băsescu la declaraţia extremistului maghiar, dată tot în secuime şi tot la o tabără de vară, de această dată a românilor de pretutindeni. Interesant ping-pong de contexte şi declaraţii.
“Ungaria a devenit în momentul de faţă un focar de instabilitate din punctul de vedere al tratamentului minorităţilor în regiune, nu în România. În România nu se va întâmpla nimic, dar regiunea politică Budapesta a început să creeze dificultăţi statelor care au minorităţi maghiare pe teritoriul lor. România îşi va asuma rolul de leadership al punerii la punct a Budapestei!” (Traian Băsescu)
Rămâne de văzut în ce măsură şi cum se va realiza mai exact această „punere la punct a Budapestei”, în condiţiile în care Traian Băsescu face parte din Partitul Popularilor Europeni, la fel ca actualul guvern maghiar, iar acţiunile de până acum nu au făcut decât să lase cale liberă exprimării naţionaliştilor unguri.
Ne-a atras atenţia un articol bine documentat şi argumentat, publicat de foaienationala.ro, sub semnătura Colonel (r) prof. Claudiu Aiudeanu, în care ni se prezintă maniera intransigentă, corectă şi europeană în care Slovacia a rezolvat problema neorevizionismului maghiar intern revanşard, şovin şi exclusivist, care ameninţă siguranţa naţională. Măsurile aplicate de Slovacia, nu au fost criticate de ţările membre ale Uniunii Europene, ele nefiind considerate nici nelegale, nici antidemocrate, nici antieuropene, nici antimaghiare!
 
Dintre acţiunile eficace şi de urmat ale Slovaciei, enumerăm:
Refuzul autorităţilor slovace de a permite, în august 2009, intrarea în ţară a preşedintelui Ungariei, Laszlo Solyom, cu intenţia de a inaugura o statuie a „Sf.Stefan”, în localitatea Komarno, cu concentraţie de etnici maghiari. Refuzul Slovaciei a avut o motivare inatacabilă anume că vizita preconizată coincidea cu împlinirea a 41 de ani de la invazia trupelor Tratatului de la Varşovia, între care şi cele ale Ungariei, în Cehoslovacia. Întrucât nu s-a ţinut seama de anunţul făcut  pe canale diplomatice că „vizita nu este binevenită”, Laszlo Solyom a fost oprit la graniţa statului slovac fiind nevoit să facă cale întoarsă; a fost declarat „persona non grata”!
De asemenea, Slovacia a făcut faţă cu succes intenţiei Ungariei de a acorda cetăţenia ungară etnicilor minoritari maghiari de pe teritoriul naţional slovac prin adoptarea de către parlamentul ungar a unei legi în acest sens (mai 2010). Reacţia a fost una la fel de fermă, neezitantă şi perfect legală prin adoptarea legii care prevede că se interzice dubla cetăţenie iar etnicii maghiari care deţin cetăţenia ungară nu pot ocupa funcţii publice în Slovacia. Semnificativă în această situaţie a fost solidarizarea cu Slovacia a lui Vaclav Klaus, preşedintele Cehiei.
Autorităţile slovace au implementat regionalizarea respingând organizarea administrativ-teritorială pe criterii etnice, evitând astfel apariţia acelei „mici Ungarii” pe teritoriul său, atât de mult dorite de Ungaria şi subordonate total intereselor acesteia, nu numai în cazul de faţă dar şi în cel al României, Ucrainei, Serbiei, etc., peste tot unde există o minoritate maghiară.
Statul slovac a interzis desfăşurarea pe teritoriul său, la Komarno, în ziua de 27 iunie 2012, a şedinţei unei comisii a Parlamentului Ungariei. Şi în acest caz, ca şi în altele, Ungaria fidelă „principiului” care guvernează politica sa externă în raport cu ţările pe teritoriul cărora există etnici minoritari maghiari, respectiv amestecul în treburile interne ale acestor state, a intenţionat organizarea şedinţei menţionate fără a consulta, în prealabil, autorităţile slovace.
Trupa rock Karpatia, din Ungaria, este interzisă pe teritoriul Slovaciei,datorită mesajelor extremiste, şovine, xenofobe, rasiste şi  de susţinere a refacerii aşa zisei Ungarii Mari, cuprinse în repertoriul ei.
 
Trebuie spus, însă, că în timp ce Slovacia a rezolvat, ferm, logic, fără ezitare, în favoarea sa această situaţie, România, datorită atitudinii de espectativă şi ezitante a autorităţilor statului, a fost umilită şi sfidată de Ungaria! Din această perspectivă, comparativ, vorbim de un stat slovac puternic apărat printr-o demnitate naţională  impresionantă şi de un stat român vulnerabil în care această calitate esenţială pare să nu mai existe. Autorităţile ţării mele, România, nu au considerat până în prezent necesar să găsească şi să aplice soluţii la aceaşi problemă. Cu siguranţă că nici nu au fost interesate, în acest sens, dacă este să ţinem seama numai şi de faptul că  modelul slovac era aproape şi la îndemână!
11-08-2013
Citeste si:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu