Prezentare Unitate, Cincizecime, Biserica - Argumentul teologic al unitatii in identitate:
Cartonată
„Comuniunea de credință, mărturie a vieții în Hristos și însușire fundamentală a Bisericii” [1]
Episcop Ieronim Sinaitul
Eclesiologia trebuie să arate cum este legătura între divinitate și umanitate, cum este acest „Ca toți să fie una” în alcătuirea lui. Volumul își propune să fie o eclesiologie a unității creștine, arătând raporturile fundamentale în care eclesiologia trebuie discutată, arătând cum unitatea creștină trebuie împlinită în mod autentic, în Ortodoxie. Este o soluție a problemei (inter)comuniunii, a unității creștine, într-o teologie a identității, a atributelor credinței, a axiologiei eclesiologice, în Ortodoxie.
Volumul este fundamentat în trei idei mari:
-
că există un set de atribute ale credinței pe care trebuie să le explicăm precis, pentru a arăta cum trebuie să fie credința pentru a avea comuniune,
-
că există o raportare între divinitate și umanitate, în care identitatea este un raport și o definire a omului prin Dumnezeu, ce trebuie precis conturată, și
-
că există un cadru existențial menționat de divinitate, care alcătuiește o axiologie eclesiologică, un cadru precis existențial de care discutăm în principal în eclesiologie.
Aceste idei principale sunt folosite pentru a argumenta cum discutăm despre unitatea creștină raportat la credință, identitate și axiologia eclesiologică. Dorește să explice cum abordăm și legăm noțiunile de comunitate, comuniune, unitate, credință, în Ortodoxie, pentru a aduce claritate și înțelegere universală, pentru întregul creștinism.
Ortodoxia are de fapt deja suportul teologic de a răspunde corect la întrebarea eclesiologiei legată de raportul între comuniune, unitate și identitate. Ortodoxia a răspuns deja la întrebarea legată de identitate în altă formă, istoric, și e nevoie doar să fie recapitulată altfel, astăzi, în contextul discuției despre identitate și comuniune. Din punctul meu de vedere nu se poate face o teologie universală fără aceste componente necesare unei eclesiologii și acestea sunt cele care vor clarifica, de fapt, răspunsul pe care îl căutăm la întrebarea Cum este comuniunea activă?
Doru Nastasă, București, 2022
[1] Episcop Ieronim Sinaitul, Comuniunea de credință mărturie a vieții în Hristos și însușire fundamentală a Bisericii – florilegiu patristic, Editura BASILICA, București, 2019, p. 147.
CUPRINS
Cuvânt înainte 7
Introducere 9
I. Coordonate eclesiologice ale unității creștine 21
1. Contextul discuției despre identitate în creștinism 21
2. Atributele credinței izvorâte din unitate 31
3. Axiologia eclesiologică, cadru al împlinirii unității 38
4. Identitatea personală în creștinism 64
5. Actul universal al mântuirii umanității. Cuprinderea acestuia într-o identitate universală a mântuirii 92
6. Actul întemeierii Unității-Întregului. Cincizecimea, deschidere a veșniciei pentru umanitate, temelie și întemeiere a unității 116
7. Actul ființării în Unitate-Întreg. Eclesiologia Unității-Întregului 121
II. Unitatea creștină în Identitatea Unică, Ortodoxă 135
1. Identitatea în confesiuni 135
Unitate în identitate. Unitate în identitatea unică a lui Hristos 135
Identitatea în confesiuni 136
Diversitate și unicitate 149
Criza de identitate din Ortodoxie 157
Sensul adevărului, comuniunea-unitatea 159
Botezul este făcut într-o identitate. Iconomie și identitate. Raportul între Biserică și ce este în afara Bisericii 171
Unicitatea identității 187
„Dreapta credință” și „Identitatea unică în adevăr” 194
Sfântul Iustin Popovici și problema poziționării față de identitatea unică a Bisericii 198
2. Dialogul intercreștin al unicității identității. Ortodoxia împlinește argumentul unicității identității. Ortodoxia este unitatea creștină, este purtătoarea de unitate 205
3. Unitatea creștină în Identitatea Unică, în Ortodoxie 211
III. Sinodul Unității Creștine în Ortodoxie 221
Bibliografie 225