Cookies de navigare nu pot fi dezactivate, iar cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
ACTUALITATEA religioasăNr. vizualizari: 4021

Memoriu împotriva educaţiei sexuale în şcoli

Tags: educaţie; şcoala; copii; pornografie;
Memoriu împotriva educaţiei sexuale în şcoli
Preluăm parţial un material informativ postat pe site-ul www.culturavieţii.ro, privitor la un Memoriu adresat de un număr de 50 de ONGuri creştine Ministerului Educaţiei pentru a trage un semnal de alarmă faţă de introducerea agresivă în şcoli, de la vîrste tot mai timpurii, a „educaţiei sexuale”.
 
Cine face educație sexuală cu copiii voștri? Homosexualii, feministele radicale și clinicile de avorturi. Adică cei care nu pot avea copii, cei care nu vor să aibă copii și cei care își clădesc prosperitatea și averile pe sângele copiilor nenăscuți uciși. Părinți, sunteți mulțumiți și liniștiți cu o asemenea perspectivă? Sexualitatea este cea mai mare forță a lumii contemporane. Cine stăpânește sexualitatea, stăpânește societatea. Iar cea mai bună metodă pentru a impune o viziune  nefirească, înrobitoare și perfidă, în mințile copiilor unde omniprezenta pornografie nu poate pătrunde din cauza vigilenței părinților, este introducerea depravării sexuale direct în școală. Aceasta este miza celor care încearcă acum să inventeze o așa-zisă „educație sexuală” ca materie obligatorie.
 
Este vorba despre aceleași grupuri de interese, reprezentate public prin „organizații ale societății civile” secular-ateiste, care încearcă din răsputeri de-finanțarea cultelor, eliminarea orei de educație religioasă, eliminarea simbolurilor religioase din școli, marginalizarea actului de credință și transformarea creștinilor într-o specie de ciudați – tolerată, dar lipsită de orice influență într-un spațiu public complet ocupat de ei – adică de oameni care nu reprezintă, de fapt, nici populația și nici interesele reale ale acesteia.
 
O spunem fără ocolișuri: sexualizarea copiilor reprezintă un instrument al luptei pentru putere a grupurilor contraculturale neo-marxiste, precum organizațiile LGBT, feministele sau secular-ateii.
 
MEMORIU privind „EDUCAȚIA SEXUALĂ” ÎN ȘCOLILE ROMÂNEȘTI
 
Proiectul „Sexul vs. Barza” – model nefast de abordare a sexualității, în contextul posibilei introduceri a educației pentru sănătate ca materie obligatorie în școli
 
Domnule Ministru,
 
Organizațiile semnatare au luat act de lansarea proiectului „SEXUL vs BARZA”, autointitulat „prima platformă de educaţie sexuală în format video pentru adolescenţi” din România. Proiectul a fost lansat pe 23 aprilie la Palatul Parlamentului. Analizând materialele – puse la dispoziția liberă a copiilor prin rețeaua „Biblionet” – am ajuns la concluzia că „modelul educațional” prezentat promovează promiscuitatea sexuală și homosexualitatea, încurajează pornografia și libertinajul, susține lipsa de implicații morale ale actului intim, neagă consecințele avortului și se îndreaptă contra autorității parentale. Viziunea sa „educativă” se reduce, în esenţă, la obişnuirea copiilor cu modelul sexualităţii deschise şi cu metodele contraceptive, este vulgarizantă, hedonistă, anti familie și susceptibilă de producerea unor adânci distorsiuni și traume emoționale și psihice la nivelul personalității elevilor de gimnaziu și liceu.
 
Iată cum sunt consiliate elevele de liceu, de către aceiaşi „experţi”, explicându-li-se că avortul este un lucru la îndemâna oricui, pentru care nu trebuie să dea socoteală nimănui și, contrar evidențelor, că este lipsit de orice consecințe: „Dacă ai 16 ani, ai dreptul să mergi singură, fără consimţământul părinţilor, la medicul de familie, la ginecolog, la medicul de planificare de familie sau la farmacie pentru a cere informaţii şi servicii sau produse în legătură cu viaţa ta sexuală. Aceasta include orice orice tip de teste sau consultaţii, dar şi contraceptive, procedură de avort, sarcină, asistenţă maternă sau naştere. Poţi, aşadar, decide singură dacă vrei să păstrezi o sarcină sau nu.”
 
Desigur, a păstra o sarcină devine ultima opţiune pentru o adolescentă însărcinată: „Când rămâi însărcinată, ai trei opţiuni: te poţi decide să faci avort, poţi decide să dai copilul spre adopţie sau te poţi decide să-l păstrezi.”
 
Proiectul „Sexul vs. barza” este susţinut de asociaţii precum „Accept” (a homosexualilor din România), „Front” (feminism radical), European Center for Public Initiatives (grup de lobby pro-avort/pro-homosexualitate) – organizații cu o componentă programatică îndreptată contra familiei tradiționale, nucleare; de business-ul (rețeaua de clinici) de avorturi „Marie Stopes” și de Colegiul Bilingv „George Coşbuc” (unde există o „platforma LGBT” prin care se promovează făţiş homosexualitatea, găzduind inclusiv „parade gay”). De asemenea, programul naţional „Biblionet” sprijină „SEXUL vs BARZA”, anunţând promovarea platformei în peste 2.000 de biblioteci publice din România. Simpla enunțare, ca pe o „mantră” a ecuației „contracepție + avort + libertate sexuală = bunăstare + independență” nu o face adevărată. Dimpotrivă, în lumina tuturor studiilor serioase, exact contrariul afirmațiilor partizanilor „educației sexuale” este vădit. Liberalizarea sexualității este corelată negativ cu problemele sociale.
 
Rolul părinților în „educația sexuală”
 
În ultimii ani, părinți din România sunt „bombardați” cu mesaje din partea mass-media despre necesitatea introducerii „educației sexuale” obligatorii în școli. Totuși, problema este de o mare sensibilitate și, din câte se pare, părinții sunt cei mai în măsură să le ofere propriilor lor copii informații despre chestiunile sexuale, așa cum vom arăta mai jos. Școlile pot acorda sprijin, însă doar familia poate aprecia când un copil este gata să primească asemenea informații. Părinții sau tutorii trebuie, deci, să aibă posibilitatea să intervină pentru a-și susține valorile culturale, morale și religioase.
 
Din aceasta perspectivă, o altă problemă a programelor de tipul „Sexul vs. Barza” este atacul la libertatea religioasă a familiilor și la drepturile părinților, al căror rol în educație, din câte înțelegem, îl ignoră complet noul proiectDacă o viziune extremistă cum este cea a organizațiilor de tip „Accept” sau „Front” va fi oficializată prin curicula școlară a unei materii obligatorii, părinții se vor vedea privați de drepul la educarea copiilor corespunzător propriului sistem de valori, în contextul conferit de Constituția României și de Declarația Universală a Drepturilor Omului.
 
 
Poziția și propunerile organizațiilor non-guvernamentale creștine față de „educația sexuală” în școli
 
Domnule Ministru,
 
Orice program de educație sexuală care nu așază intimitatea sexuală într-un context moral clar și se concentrează în special pe oferirea de contracepție va duce, inevitabil, la încurajarea relațiilor sexuale precoce.Sfaturile despre cum să te angajezi „fără risc” într-o activitate sexuală, cuplate cu prevederi de facilitare a ei, transmit mesajul că activitatea în sine este acceptabilă. Un studiu britanic a arătat că 45,5% din băieți au recunoscut că, atunci când li s-au oferit primele lecții de educație sexuală, au simțit nevoia de a experimenta. Luând în calcul faptul că majoritatea băieților intervievați (77%) primiseră educație sexuală până la vârsta de 12 ani, concluzia este îngrijorătoare.
 
(În sprijinul poziției noastre prudente menționăm și recentele schimbări din normele audio-vizualului: pentru protecția minorilor, Consiliul Național al Audiovizualului a restricționat difuzarea, modalitățile de abonare și de acces la emisiuni care conțin pornografie și violență . Cu alte cuvinte, o autoritate a Statului adoptă o poziție pozitivă față de filme și programe TV susceptibile să influențeze dezvoltarea psiho-fizică firească a copiilor. Ar fi de-a dreptul schizofrenic ca același Stat să ofere copiilor, în școală, exact acele lucruri de care caută să îi ferească acasă.)
 
Prin urmare, este important ca elevilor să li se ofere mesaje clare despre consecințele negative ale relațiilor sexuale la vârste mici și să li se vorbească despre beneficiile abstinenței (castității). Intimitatea sexuală nu trebuie văzută ca pe o gratificare personală, ci ca pe o exprimare a dragostei și angajamentului adulților într-o relație de durată în căsătorie. Așezarea relațiilor sexuale în acest cadru îi va încuraja pe adolescenți să se abțină și să reziste presiunii conformiste a colegilor.
 
Dorința sexuală, care este veche cât istoria, este o componentă indispensabilă a naturii și demnității umane, însă promovarea actului sexual drept fiind simpla satisfacere a unei nevoi, un aspect autonom, lipsit de orice implicații morale și spirituale, nu duce decât la egoism, materialism și disfuncție socială pe scară largă, așa cum ne arată situația prezentă.
Ca organizații reprezentative pentru societatea civilă creștină din România vă informăm că nu ne opunem, ca principiu, existenței unei materii numite „educație pentru sănătate” în școli. În ceea ce privește însă orele destinate informațiilor despre sexualitate, nu credem că este necesară obligativitatea lor. Părinții trebuie să aibă dreptul de a-și retrage copiii de la ele, pentru a-i putea proteja de sexualizarea prematură. Oricum, dată fiind sensibilitatea subiectului, este foarte important ca părinții să fie informați asupra conținutului acestor ore, înainte de predare, și să li se solicite acordul.
 
Vă propunem totodată să luați în considerare și instituționalizarea „educației acasă”, după modelul „homeschooling”-ului practicat cu succes în SUA, mai ales că și în România au apărut organizații care propun acest model educațional legitim. Precizăm că multe din organizațiile noastre derulează deja programe proprii de educație pentru viața intimă.Acestea se bazează pe principiile moral-creștine, care tratează tema sexualității în contextul unei concepții integratoare asupra persoanei umane, văzută ca un complex trup-suflet unitar. Viziunii hedoniste noi îi opunem dragostea credincioasă, statornică, împlinită prin mariaj – instituția optimă pentru exprimarea iubirii sexuale. Astfel înțelegem calea optimă spre împlinirea individului și prosperitatea societății.
 
Considerăm că aceste programe și experiența noastră pot constitui punctul de plecare pentru o abordare rațională și firească a sexualității. Menționăm că reprezentăm un mare număr de părinți creștini din România și, în numele acestora, solicităm expres să fim considerați parteneri în orice discuții și dezbateri publice pe această temă.
 
Domnule Ministru,
 
Faptul că realitatea cunoaște numeroase devieri de la starea firească nu înseamnă că nu ar trebui sa mai dorim firescul și să nu-l mai căutăm. Mai ales când vine vorba de copii. A opta, la nivel de autoritate publică, pentru „modele” educaționale nefaste este una din căile cele mai perfide și mai insidioase de a submina interesele unei societăți și ale unei națiuni. Facem apel la dvs. să lucrăm împreună pentru evitarea unor evoluții nefericite, într-o societate deja plină de tensiuni.
13-05-2013
Citeste si:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu


Carti/produse despre:
Educaţie, şcoala, Copii, Pornografie,